461 matches
-
-lea, a stârnit interesul criticii de specialitate. Alte compuneri dramatice i-au rămas în reviste: Saltul de panteră („Argeș”, 1968), Ringul de dans („România literară”, 1969). A mai compus scenarii de film: Ora zero (1979), Cursa cu obstacole (1980), ambele ecranizate de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Cehov. Prin clasa a opta a înscenat Conul Leonida (va relua piesa, după decenii, la teatrul radiofonic). Apoi, în facultate, s-a întîlnit cu Năpasta. Întîlnire importantă, căci va monta piesa de mai multe ori, ba chiar o va și ecraniza. Va vizita întreaga Europă cu ea, aducînd teatrului și filmului românesc binemeritate elogii. "Anca, Dragomir și Ion erau în mine încă înainte să-l fi deslușit pe Caragiale. Năpasta e piesa simplității și profunzimii tulburate de misteriosul ecou al tăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
recunoscut pentru fabuloasele creații obținute de la actori, fie vorba de debutanți sau personalități consacrate diafana Vali Seciu împlinea cel mai tulburător rol din lunga ei carieră cinematografică. În 1981, din nou în dublă calitate de scenarist și regizor, Alexa Visarion ecraniza în termeni extrem de personali nuvelele Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port de Alexandru Sahia și schița Vine doamna și domnul general de Gheorghe Brăescu. Din acest aparent bizar melanj literar a rezultat o bijuterie: Înghițitorul de săbii, dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prin caracteristicile sale, contururile personalității de film Alexa Visarion (Liviu Ciulei) Este utopic să crezi că un film de valoarea celui realizat de Alexa Visarion poate încăpea în spațiul strâmt al unei scurte cronici. O remarcabilă performanță estetică este să ecranizezi o lucrare literară de valoare și să faci un film mult mai bun decât opera ecranizată. Am scris o întreagă carte despre aceste strălucite cazuri de "metamorfoză". O altă, tot atât de merituoasă reușită este să faci cum a făcut Orson Welles
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încet și dârz. Anca, personajul poveștii, lucrează aproape zece ani ca să facă, până la urmă, pe odiosul ei bărbat, Dragomir, să mărturisească, puțin câte puțin, că el îl omorâse pe Dumitru, primul soț al Ancăi. În filmul Înainte de tăcere, Alexa Visarion ecranizase tot ce nu era caricatural în poveștile lui Caragiale, elemente insolite, fantastice, morbide, rocambolești. Dimpotrivă, în Năpasta, nimic morbid, nimic fantastic. Crima, răzbunarea, furia justițiară, toate acestea sunt desigur tragice, dar nu senzaționale sau perverse. Edgar Papu a putut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
secretul" lui Alexa Visarion m-a preocupat în mod constant, iar în 2014, realizând un teleplay după piesa Vinovatul de Ion Băieșu (pe care Alexa Visarion a pus-o în scenă în 1972 și 1974, iar în 1991 a și ecranizat-o), am avut revelația: limbajul său filmic se forjează pe limbajul teatral specific dramei analitice. Ștefan Iordache Ștefan și Carmen Galin Maria Ca și Năpasta (pusă în scenă și ecranizată de Alexa Visarion în 1982), piesa Vinovatul are acel format
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scenă în 1972 și 1974, iar în 1991 a și ecranizat-o), am avut revelația: limbajul său filmic se forjează pe limbajul teatral specific dramei analitice. Ștefan Iordache Ștefan și Carmen Galin Maria Ca și Năpasta (pusă în scenă și ecranizată de Alexa Visarion în 1982), piesa Vinovatul are acel format al retrospecției analitice, al întoarcerii de la efecte către cauze (ceea ce pare o deconstrucție, fiind de fapt o reconstrucție analitică). Rezultatul minunat al acestei katabaze este personajul, care se naște treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fost nominalizat la șase categorii ale premiilor GOPO, printre care cel mai bun actor în rol secundar (Radu Iacoban), cea mai bună muzică originală (Hanno Hofer și Laco Jimi) și cel mai bun sunet (Dana Bunescu, Cristinel Șirli). „Filmele seriei ecranizează legende urbane din perioada regimului Ceaușescu, consacrat de propaganda comunistă sub numele de Epoca de Aur.” împărțit în 6 scurtmetraje, așezate în două părți, regizate de 5 regizori (Legenda activistului în inspecție, Legenda fotografului oficial, Legenda vânzătorilor de aer, Legenda
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară. Amintim lucrări în proză precum: Sfîrlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (Biografia lui Aurel Vlaicu, pionierul aviației), Velerim și Veler Doamne (Ecranizat sub titlul Osânda). În portretul pe care E. Lovinescu i-l face lui Victor Ion Popa în Memorii, cu adevarat izbitor este calificativul de „Om al Renașterii”. Dacă n-a fost cu adevarat un uomo universale, autorul Ciutei a fost
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
The Road from Coorain / „Drumul din Coorain”), și mai tinerii: Tim Winton (The Riders / „Călăreții”), David Foster (Moonlite), Kate Grenville (Lillian’s Story / „Povestea lui Lillian”), Fotini Epanomitis (The Mule’s Foal / „Mânzul iepii”). Multe din aceste romane au fost ecranizate, de exemplu The Chant of Jimmie Blacksmith, care l-a dus pe regizorul Fred Schepsi la Hollywood 308. Funcționează teatre experimentale În Melbourne În anii 1970, „La Mama” și „The Pram Factory”, activități Încurajate de vestiți dramaturgi precum Barry Oakley
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și-l înșela cu alții iar, după ce l-a lăsat lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și al romanului Doctor Jivago, apărut în 1957, ecranizat în 1965. A fost un bestseller în Occident datorită dramatismului prezentării anilor anteriori și ulteriori Revoluției din Octombrie și din Gulag. În 1958 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, dar a fost obligat să-l refuze din cauza ostilităților autorităților sovietice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]