1,416 matches
-
pe care le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de campanie nr. 15 (de care am amintit în episodul trecut), trimitea primăriei pe data de 24 aprilie 1941 adresa „f.f.f. urgentă” nr.436, în care îi solicita edilului șef, maior(r) Vasile V. Andrian, următoarele: „...Divizia 15 Infanterie, Serviciul Intendenței cu ordinul nr. (...) ne ordonă a tăia vite, necesare la hrana trupelor operative depe zonă”. Fiind bine informat și având oarecare vechime în Huși, căpitanul Bujor îi reamintea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Una vită mare, lei 80; 2) Un porc, lei 60; 3) Un miel, lei 10”. Periferiile orașului deveniseră în acea vreme locuri de intense antrenamente ale armatelor comasate aici. Binențeles că și în acest caz au intervenit numeroase probleme între edili și militari. Tot pe 24 aprilie 1941, primarul trimitea comandantului Garnizoanei Huși prin curier special, adresa nr.4160, ce conținea următoarele nemulțumiri: „...avem onoarea a vă ruga să binevoiți a da dispoziții tuturor unităților din Garnizoană, ca orice teme de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare a generalului Ion Antonescu, șeful statului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ar spune Domnul Mareșal Antonescu dacă ar vedea closetul fostulu p, am ajuns ș d ră). Documentul avea numărul 10 și fusese datat: 1 septembrie 1941. De fapt, Petrescu încercase prin acest document să-l tragă bine de urechi pe edilul urbei cu toate că nu avea niciun drept de a se amesteca în bucătăria primăriei ce era, totuși, o instituție civilă. Datorită modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sau simpatizanții emisiunilor Radioului Europa Liberă, așa că nu veți mai rămâne surprins de plângerile mele. Mă numesc Grădinar Sorin din Brașov, am 22 de ani, om liber și, în plus, cu un trecut de care nu îmi e rușine, cu toate că edilii și organele de represiune ale orașului Brașov nu sunt acord. În urmă cu cinci ani, în toamna anului 1974, am încercat să trec frontiera țării ilegal, ascuns într-un vagon ce exporta coronițe de brad în RFG și, în loc să ajung
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
merge ca să răcească interiorul. Pentru ca Excelența sa să nu sufere cîtuși de puțin. Culmea ironiei. Mă despart cu regret de locurile care mi-au oferit o altă viață, un alt mod comportamental. Complicat, dar nu atît de solicitant ca munca de edil, nu atît de stresant și epuizant. Îmi iau rămas bun de la toate, cu privirea ce nu vede amănunte și simt chiar că sînt legat mai mult decît am crezut că este posibil și de aceste locuri, pe unde au bîntuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dumnezeu care nu vede și nu aude omul, care n-are pe om în sine, este un Dumnezeu orb, surd, adică nefolositor, gol, fără conținut." (L. Feuerbach) Și, profund revoltat și scârbit de nedreapta alcătuire a acestei lumi, neavând aprobarea edilului-șef, și-a pus banderola albă pe brațul stâng, intrând în grevă japoneză până la remedierea completă a situației de pe Terra, adică până când toți copiii de pe cele cinci continente nu vor avea parte de condiții egale de viață. S-a urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
2005) Autodeservire Cu decenii în urmă, România se umpluse de magazine purtând acest nume. Eforturile unor lingviști iluștri ori ale unor ziariști care fuseseră cândva studenți ai acestor profesori se dovedeau în van. Autodeservirile se înmulțeau asemeni ciupercilor consemnând victoria edililor români asupra limbii lor materne. Diplomele „pe puncte” - primite de nenumărați profesori, doctori, ingineri, filozofi etc. cu origine socială atât de sănătoasă încât nu mai era nevoie să și învețe - înveseleau atmosfera lingvistică a patriei socialiste. În de acum celebra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nașteri, chiar a copilului mort, i se declară cauzalitatea civilă, prin extensie și a unei conspirații, etc . De două decenii, niște panglicari delapidează naivitatea unor amploaiați fără autoritate sau cu un trtecut pătat, posibil victime ale șantajului . Luați aminte domnilor edili ! Preferații dumneavoastră sunt așezați cu toată solicitudinea în fruntea urbei ca cetățenii ei de onoare ! Sunt considerați de aceeași calitate morală, sunt colegii de noblețe ai savantului american de origine română GEORGE EMIL PALADE , laureat al Premiului Nobel pentru știință
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
François Villon (J’ordonne qu’aprșs mon trépas...): Să mor de-o fi să fie În pat la Filantropie șapte doftori să mă ție Să-mi facă autopsie... NOTĂ A TIMPULUI, SPRE REFLECȚIA MORALIȘTILOR șI conster narea moralizatorilor: Nici un „părinte“ edil, primar sau prefect al orașului, cum nici un „delegat al mahalalei“, ales printre negustorii de seamă ca să elibereze dovezile de moralitate și pauperitate, toți oameni cu neveste și cu copii la casele lor, nu s-au alarmat și nici formalizat măcar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scrieri ale unor memorii colective culturale, fără de care trecutul orașului ar rămâne, în mare parte, necunoscut. Pentru cei care vor să cunoască cu adevărat orașul nostru, cu defectele și calitățile lui (defectele i se trag de la oameni, mai ales de la edilii mai vechi sau mai noi), le punem la dispoziție o bibliografie (plasată la sfârșitul volumului), evident și ea incompletă. IAȘUL MEDIEVAL, IAȘUL ARTEI Iașul artei? O expresie aproape tautologică. Fără arta lui, pe care o are din abundență, și-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
important, clădirea este declarată, în același timp, și monument istoric, aici având loc alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei. Vizitatorii de altădată (cei de azi nu mai dispun de acest privilegiu, muzeul fiind închis din cauza degradării avansate, edilii noștri nu sunt interesați prea mult de refacerea grabnică a celebrului muzeu, ca și a altor lăcașuri de patrimoniu!) puteau admira colecțiile bogate de minerale, roci și fosile, piesele zoologice și botanice unice sau spațiile destinate bibliotecii Societății de medici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
însăși cultura, un palat care găzduiește Complexul Muzeal, unul dintre cele mai mari din țară. Până acum cinci-șase ani în urmă funcționa aici și Biblioteca "Gh. Asachi", cu circa 700.000 de volume, rămasă azi fără construcție proprie, grație "atenției" edililor Cetății. Pentru mine biblioteca aceasta are o rezonanță adâncă pentru că sufletu-mi s-a zbătut mult aici. Dimineața intram uneori posomorât, urcându-i repede treptele. Era suficient să-mi arunc ochii spre spațiile imense cu frumoasele decorații, spre multele cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
motivează așezarea noilor locuințe În această zonă, proximitatea locului de muncă fiind și ea un argument În alegerea amplasamentului. Zona centrală a capitalei Începe să capete astfel un caracter comercial și administrativ din ce În ce mai pronunțat, asupra ei concentrându-se predominant atenția edililor. Se construiesc clădiri multietajate, se dezvoltă infrastructura și rețelele edilitare, se trasează noi bulevarde, periferia rămânând, pentru multă vreme, În umbră. Aceste cartiere ale periferiei nu beneficiau de dotările necesare car tierelor de locuințe. Nu existau instituții culturale sau de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
primarului Vasile Săndulache. Ce efecte curioase au uneori o masă îmbelșugată și un vin ales! Plus unele facilități la aprovizionare, inaccesibile pentru intelectualii locului. Sau, poate, E.S. ne crede și pe noi privilegiați și vrea să ne mențină în simpatia „edilului”!... * Trei cuvinte care au făcut carieră de-a lungul perioadei postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și funcția de viceprimar al municipiului Rădăuți, timp în care, cu ajutorul colegului și prietenului sau Dragoș Luchian, pe atunci senator de Suceava, a reușit să obțină aprobarea necesară introducerii gazelor naturale în oraș, acțiune pe care au definitivat-o următorii edili care au venit după el. Fiind suferind de diabet, boala pe care, din nefericire a descoperito foarte târziu, după câțiva ani de suferință s-a stins din viață, părăsind această lume, pe 27 mai 1997, lăsând o familie îndurerata. În urma
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
și cu măturătorul de stradă și cu înaltul demnitar, și, cel mai important, pare a fi înțeles că în spatele funcțiilor, a rangurilor de tot felul, se găsește întotdeauna un om. Când în anul 2000, la Editura Polirom apărea, sub semnătura edilului, volumul de proză scurtă Audiențe în aer liber, mulți au ridicat neîncrezători din sprâncene, tentații fiind să creadă că expresia "a semna ca primarul" va fi traductibilă în "a scrie ca prima-rul". N-a fost așa, pentru că personajul nostru a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
punct, m-am documentat, calculul electoral a contat mai mult decât sumbrul machiavelism. Majoritari în oraș, musulmanii au mai multe voturi de negociat decât creștinii. În privința celui de-al doilea, decisiv a fost rolul diplomației Vaticanului. În ce privește situația de ansamblu, edilul legalist și ponderat nu-și face iluzii: nu va exista niciun stat binațional, iar el personal, chiar dacă are un unchi în Gaza și verișori în Iordania, n-ar dori să se instaleze într-o eventuală Palestină independentă. Este din Nazaret
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acest individ a spus că este un jucător, lui nu-i plac oamenii cuminți, care stau în banca lor și-și așteaptă pensia. Și în funcția de primar general al Capitalei, Traian Băsescu a intrat în conflict cu consilierii, cu edilii si chiar cu 7 unii cetățeni, nemulțumiți de hotărârile luate de acesta. De fapt, el n-a stat cu mâinile în sân, înzecindu-si averea si culegând tot mai multe roade. Afacerile Imobiliare l-au făcut pe Traian Băsescu, dintr-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu ramurile lui verzi, frumoase, ocrotitoare nouă, și te uiți la stejarul bătrân cum i s-a făcut scoarța tare, crăpată, deosebit de uscată, măcinată pe ici pe colea, unii asemănători putrezind și căzând singuri din picioare bătuți de vânt dacă edilii nu au fost la timp atenți să-i despovăreze și întinerească. Privești floarea - că e floare - atât de frumoasă, cum se usucă și cade, te uiți pe miriștea câmpului la macii roșii, înfloriți și frumoși cum se sting de la o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea cu optimism: „Și acest cuib drăguț de frumuseți naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde în bătrânul codru de stejari, de tei, plopi și frasini, în timpul celor mai călduroase zile ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și nefuncționale, deci fuseseră puse în funcțiune cu destulă vreme înainte. Din cele 72 lămpi Washington, numai 10 mai erau în stare de funcționare, celelalte fiind deteriorate. Deși iluminatul cu electricitate a fost una din cele mai importante preocupări ale edililor, totuși, orașul Huși va fi electrificat abia după 18 ani. Pentru asistența socială a fost creat un fond special, în valoare de 19.584,52 lei, din care 5.156,40 lei au fost adunați prin liste de subscripție publică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Liceul „Cuza Vodă”. Orașul a progresat atât în plan economic, cât și edilitar-gospodăresc, fapt oglindit și de dezvoltarea învățământului profesional. După criza economică din 1929-1933, Hușul era evaluat ca „un oraș curat, bine îngrijit, cu oarecari îmbunătățiri datorite [...] priceperii câtorva edili foști și prezenți, care s-au ocupat și se ocupă îndeaproape cu păstrarea și înfrumusețarea lui”. Au fost ridicate clădiri frumoase, o parte dintre ele fiind construite de Lorenzo Collavini, care se stabilise cu familia în Huși, considerat cel mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr toate însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei mai mari Domni ai țărilor noastre. După ce Vodă Carol primi din mâna edililor capitalei pânea și sarea tradițională, plecă în mijlocul ovațiunelor încunjurat de mulțime, în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor, la camera legislativă, spre a depune jurământul. Precum văzusem pe Vodă Cuza când s-a ales în Iași în ziua de 5 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cuprins de mari emoții, simțind respirația unui public numeros, care, în condițiile date, se putea manifesta relaxat. Toate eforturile favorizau actul artistic de calitate, aplaudat sincer, și respectul devenea reciproc, de pe scenă în public și invers. Mă așteptam, așadar, ca edilii ultimilor ani, intelectuali rasați, să caute soluții de ridicare pe o altă treaptă culturală a pretențiilor urbei, asigurând condiții civilizate manifestărilor. Aș merge chiar mai departe, afirmând că, după constatare actuală, Iașul nu este inclus în aria manifestărilor prestigiosului Festival
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]