497 matches
-
fi de acord să te Înfiripezi printre aripioarele de tampax, și chiar de-ai fi, pare Îndoielnic că lumea va da buzna să-ți cumpere volumul În loc de hîrtie igienică Electrolux ori o cutie Allways arctic, mă simt curată și uscată. Editoarea ar mai putea organiza turnee prin țară, pentru a te prezenta țăranilor gol, cu o carte-n mînă, pe podium, la cămin. Rezumat: partea bună e că nimeni nu vrea să fii promovat. Ce rost ar avea, cînd există Coelho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o s-o placi. Și cred că și ea o să te placă. A etalat cuvântul TOWEL după ce s-a servit cu litera E de la mine și a părut Încântat. — Sper să ai dreptate, tată. Sper foarte mult să ai dreptate. ↔ — E editoarea de la Runway - știi tu, revista de modă! am șoptit eu grăbită În receptorul telefonului și m-am străduit cu vitejie să nu-mi trădez extrema enervare. — A, da, știu care e! a răspuns Julia, asistentă la departamentul de publicitate de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
timp ca să primească afurisitul de premiu chiar eaă, când am auzit cuvintele: —... să exprim cea mai profundă recunoștință revistei americane Runway pentru prezentarea exactă, amuzantă și mereu informată a lumii modei. Vă rog să Îi urați bun venit faimoasei ei editoare, adevărată legendă vie, doamnei Miranda Priestly! Încăperea s‑a pornit să aplaude frenetic exact În clipa În care am simțit cum inima mea Își Încetează bătăile. Nu aveam timp să gândesc, să o blestem pe Briget pentru că permisese să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu Jon Voight și Burt Reynolds, despre niște orășeni care pleacă Într‑o excursie cu caiacul pe un fluviu. . National Football Ligue - Liga Națională de Fotbal American. Serial TV despre niște cazuri mărunte dintr‑un tribunal prezidat de o judecătoare. Editoarea revistei Vogue - autoarea, Lauren Weisberger, a lucrat o vreme ca asistentă personală a acesteia. Centru de recreere din Florida. Formație de muzică rock, formată În 1983. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Prada operat.doc PAGE 114 PAGE \# "'Page:
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am liniște până nu află și restul lumii. O să sun toți reporterii, editorii, bloger-ii și asistenții din tot orașul ăsta și o să le spun cine ești și cum minți. Dar cel mai bine o să mă distrez când o să-i povestesc editoarei tale toată chestia. O să arunc așa, Într-o doară, cuvintele calomnie și proces, doar ca să mă distrez. Poate că o să fie interesată să afle că aproape ai fost dată afară de la școală pentru că ai furat lucrările altora? Sau poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am Întors la masă. Nici măcar n-a fost o minciună, mi-am spus În timp ce priveam În jur. Asta trebuia neapărat să fie petrecerea sezonului. Multumiri Trei persoane trebuie să primească mulțumiri speciale pentru că m-au susținut În acest proiect: Singura editoare ce merită cunoscută, Marysue Rucci, care stăpânește la perfecție o sută de feluri de a spune elegant: „asta e o porcărie“. David Rosenthal, editorul meu, căci petrecerile lui m-au salvat de la a comanda prin telefon șapte seri pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a ceea ce Susan Faludi a diagnosticat drept o reacție extremistă a mass-media (1991), filme precum Fatal Attraction sau Basic Instincts, portretizează femei de succes, puternice, singure, independente, așezîndu-se într-o lumină extrem de negativă. Femeia malefică din Fatal Attraction (1986), o editoare de succes, necăsătorită, numită Alex (interpretată de Glenn Close), seduce un bărbat căsătorit, Dan Gallagher (interpretat de Michael Douglas), începînd apoi să îl urmărească obsesiv, continînd să-i distrugă căsnicia și să-l țină doar pentru ea. Faludi subliniază că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
VANCEA, Viola (23.VI.1943, Rădăuți), poetă, critic literar și editoare. Este fiica Elenei Vancea (n. Moraritis-Dumitrescu), funcționară, și a lui Gheorghe Vancea, economist. A urmat la București școala generală (1950-1957), Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, absolvit în 1961, și Facultatea de Limba și Literatura Română (1962-1967). După licență, în 1970 a colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
sistematice în istorie. El filosofa pe marginea experienței istoriografice, cu toate că a respins îndeobște "filosofia istoriei" ca inutilă. Textele strânse într-un volum (lecții introductive, conferințe, comunicări, prefețe) conturează un sistem de gândire al cărui interes actual e dincolo de orice dubiu. Editoarea l-a surprins ca atare încă în cartea dedicată mai înainte istoricului, legându-i concepția de aceea profesată de contemporani, îndeosebi de școala Analelor și de unele curente mai noi. O bogată exegeză, adusă la zi, îi sprijină acum încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Hintze, H. Ritter von Srbik, Michele Amari, Ramon Menedez Pidal, T. Mommsen ș.a. E o bună companie, desigur, ca și aceea pe care o promite seria de studii și eseuri "L'Oriente Europeo", deschisă cu volumul de față sub conducerea editoarei însăși. De ce a ținut să inaugureze seria cu texte din N. Iorga nu e greu de înțeles. Mai întâi, fiindcă nimeni nu a dat o idee mai completă asupra acestui "răsărit european", zonă cu privire la care a publicat numeroase scrieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
geneza ei e cel dintâi. Prefața la Istoriologia umană încheie prețioasa culegere. Un singur text a fost omis, acel rezumat al lecției inaugurale din 1933, tipărit la vremea respectivă sub titlul: Ce istorie contemporană se face. I s-a părut editoarei excesiv de polemic? În adevăr, N. Iorga punea în cauză, acolo, istoria de tip reducționist care exaltă fenomenul revoluționar, uitând că adevărata dezvoltare a omenirii e mult mai complexă și că limitând istoria la o serie de revoluții se înlocuiește de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
umanitatea din noi. La un pas de bicentenarul Revoluției franceze și în timp ce Europa de est cunoaște încă un semnificativ proces înnoitor, refuzul de plano rostit de Iorga (demitizarea a ajuns să fie și în acest domeniu o conduită la modă) stânjenea și editoarea Generalităților a preferat să-l omită. Textele cuprinse în volum desfășoară, în schimb, o serie de reflecții teoretice și de metodă menite să contureze imaginea unui istoric de mare vitalitate, capabil să intre în dialog cu noile generații de profesioniști
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
, Eugenia (22.IX.1930, Brăila), critic și istoric literar, editoare și prozatoare. Este fiica Gherghinei (n. Vrânceanu) și a lui Ion Nicu Tudorică, mecanic-ajustor. Urmează școala primară și liceul la Brăila (1940-1949), iar Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvind în 1953. Până în 1985, când s-a pensionat, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Cotidianul” ș.a. Prima carte, Pretexte critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară vrăjmașă (1985). Ca istoric literar și editoare, a îngrijit scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu: Teatru (1965), Opere (I-V, 1972-1988). Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat și Eugenia Tudor. Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.-A. e preocupată aproape în exclusivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
BRÂNCUȘ, Elisabeta (17.X.1935, București - 6.I.1994, București), editoare. Este fiica Petrei și a lui Dumitru Haralambie, tipograf. B. a făcut studii la Liceul „Gh. Șincai” (1946-1953) și la Facultatea de Filologie (1953-1958) din București, devenind, din septembrie 1958, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
mai și poetul este iarăși bine. Ar fi trebuit să mai existe o scrisoare pe 6 mai și alta pe 9 mai, ca să fie din trei în trei zile, cum se convenise dar, fiind vorba de scrisori liniștite și liniștitoare, editoarea care este chiar Cornelia Emilian nu le mai publică. Situația se repetă în iunie 1887 ca și în iulie, august, septembrie etc. Încât se poate deduce că scrisorile în care se descrie sănătatea poetului, sau, mă rog, starea lui mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mine și să mi-l dăruiască în sănătate, așa cum a fost în săptămâna trecută în care mă simțeam cea mai fericită dintre muritori...“ (continuă la fel). Lipsesc scrisorile de „săptămâna trecută”, când bolnavul se simțea mai bine; desigur, pe editoare nu au interesat-o. Se apropie acel 14 iulie când se va ține un consiliu la Iași pentru boala lui Eminescu. 1/13 iunie: „De astă noapte lui Mihai îi este mai binișor. Sub o cură foarte serioasă. Fricțiuni cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o metodă anume de tratare a acestei boli. Mai reiese, apoi, o docilă elevă a sa, care se întâmplă a fi chiar sora lui Eminescu și care aplică asupra fratelui ei metodele ce i se predau. Să fie, oare, intenția editoarei aceea de a-l arăta cu degetul pe medic prin scrisorile Hanrietei? Vom urmări și acest sens al cărții, desigur. 2 august 1887 - scrisoare către Cornelia Emilian-Fiica, de la LaculSărat unde Hanrieta merge singură. Știe că Eminescu a ajuns la băi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe trei zile la Iași, tare-aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanțe, ci trebuie să trag ca catârii, greu la vale și greu la deal.” (Vezi tot acolo, p. 241; editoarea de azi transcrie vacanță când se vede clar vacanțe) Fragmentul al treilea sare, tot pentru a demonstra povara ziaristicii, la o scrisoare din septembrie 1882: „ Ei, dac-ai ști cum salahoria asta în care petrec împreunată cu boală și mizerie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu: Poezii / Poèmes, Cuvânt înainte: Septime Gorceix. Selecție, traducere și prefață: Nicolae Iorga, Septime Gorceix. Postfață, note, traducerea Cuvântului înainte și a Prefeței: Petruța Spânu”, Fides, 2000. Este o carte actuală scoasă cu prilejul „Anului Eminescu” și cităm, în traducerea editoarei, ce spune Septime Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două evadări spre Elveția nu reușii altceva decât să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imaginea unui Eminescu tragic nu Îi convenea. După Revoluție, lucrarea a fost reeditată de Ioana Both În colecția „Eminesciana” a Editurii Junimea din Iași cu titlul inițial. Totuși, când a apărut cea de-a treia ediție la Editura Paralela 45, editoarea, Irina Petraș, a folosit prima ediție! Regula 6. Atunci când se studiază un autor străin, citatele trebuie să fie În limba inițială, regulă care se recomandă când e vorba despre opere literare, unde nuanța unei traduceri este foarte importantă. Rămâne la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
CIOCULESCU, Simona (17.IV.1944, Dobreni, j. Giurgiu), editoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Popescu) și a lui Aurel Popescu, funcționar. Urmează, la București, Liceul „Gh. Șincai” și Facultatea de Filologie (1961-1966), unde s-a specializat în limba și literatura cehă și în limba și literatura română. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
toate, în perfectă contradicție cu esența rafinată, aristocratică, a gustului francez autentic. Nu voi face aici o trecere în revistă a sărbătorii culturii franceze orchestrată în acest an de șefa de catedră a universității ieșene, Simona Modreanu, autoare, profesoară și editoare bine-cunoscută, cu succese pariziene și europene demne de toată lauda, împreună cu echipa Centrului Cultural Francez condusă de infatigabilul ambasador al culturii franceze la Iași, Jose Queiros (pe care, amical, îl scutesc de adjective bombastice, deși le merită). Sărbătoarea francofoniei la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
succes peste tot; același Harry Potter, ale cărui peripeții apar aproape simultan în întreaga lume. Și asta în condițiile în care în România există, dacă nu o tradiție, măcar istorii de succes ale cărților pentru copii." (Matei Martin, Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART, Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012) (m) "În funcție de uzul literar actual, normele actuale recomandă o singură accentuare la cuvinte precum !adică, !aripă, !avarie, caracter, călugăriță, doctoriță, duminică, fenomen, ianuarie, lozincă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și note de Aurel Tita. Prefață de Valentin Lipatti. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Malot, Hector (1965). Singur pe lume. În românește de Anda Boldur. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Martin, Matei (2012). Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART. Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012. http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemateca/articol/ floren tinasamihaian-editoare-coordonatoarea-colectiei-carte-copii-editu. Mitru, Alexandru (1957). Basmele mării. Ilustrații de V. Stümer. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1960). Legendele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]