1,351 matches
-
ca Lenin și Stalin nu s-a preocupat atât de aproape și cu atâta grijă de ocrotirea mamei și a copilului. Nimeni ca Lenin și Stalin nu a dat o mai mare importanță respectului pentru femeie, mamă creatoare de viață, educatoare a generației de constructori ai socialismului și comunismului. Tu, singur acasă, mama este plecată pentru o vreme, tatăl este plecat În Lugoj la școala de ofițeri de miliție, este cald, este vară, este iunie. Stă cu tine cerberul cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un material sensibil și nu-l poți aranja oricum. Nai voie să pui în pericol viața acelei fetițe ori acelei femei pe care o coafezi... Bine, dar să știi, Ionuț, Maria nu s-a hotărât. Ar vrea să fie și educatoare. Vom vedea ce va alege până la urmă... Ce anume? Educatoare? exclamă Ionuț, neîncrezător. Vrei tu așa, Maria? Nu am hotărât, dar să știi că-mi place mult de tot..., șopti fata. Cum? Așa, ca doamna noastră? N-ai văzut că
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
voie să pui în pericol viața acelei fetițe ori acelei femei pe care o coafezi... Bine, dar să știi, Ionuț, Maria nu s-a hotărât. Ar vrea să fie și educatoare. Vom vedea ce va alege până la urmă... Ce anume? Educatoare? exclamă Ionuț, neîncrezător. Vrei tu așa, Maria? Nu am hotărât, dar să știi că-mi place mult de tot..., șopti fata. Cum? Așa, ca doamna noastră? N-ai văzut că uneori e atât de supărată... Copiii nu sunt ascultători câteodată
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
nu vrea să stea drept sau să fie creț de-a binelea, ca al Georgianei? Nici așa, nici așa - cum e totul la mine! Uf, cât mă urăsc! Bretonul tuns prea scurt de mama (ca la grădiniță - doar mama e educatoare!) încă nu mi-a crescut. Georgiana și cu mine ne chinuim degeaba să-l facem să stea cum va, stă tot ca o mătură cu paie scurte pe fruntea mea încă acoperită de coșuri (nu mi-a ajutat la nimic
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu face doar literatură. Și că amărăciunea mea și a lui Cătălin, aceea că lumea nu prea citește, nu va rămâne decât un ingredient marginal În bucătăria noastră. Ne era teamă să nu părem nici niște scriitorași frustrați și nici educatori ai poporului. O vreme, de asta ne-a fost cel mai teamă. Ne-am despărțit În seara aceea fără să reușim s-o scoatem la capăt. Am rămas fiecare pe gânduri, seduși de idee, chiar dacă măcinați de Îndoieli. Repulsia noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
discutasem niciodată de subiectul ăsta. Nici nu-mi mai aminteam cum venise vorba de el. Despre Ion Gheorghe Maurer, fostul ministru de externe al Republicii Socialiste România, toată lumea cunoștea că fusese mâna dreaptă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: jumătate sfătuitor, jumătate educator - atât cât puteai să-i fii unui criminal stalinist temut în țară și respectat la Moscova. Când Dej se prăpădise, în martie 1965, răpus de-un cancer, îi lăsase cu limbă de moarte lui Maurer numele succesorului său la conducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale) oferă posibilitatea îmbunătățirii învățării la vârsta adultă, prin crearea unui mediu facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant, dar și prin instalarea unui sentiment de confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experimentării unor evenimente de viață și perioade de tranziție (căsătorie, divorț, ocuparea unui loc de muncă, promovare etc.) pentru care au nevoie de noi abilități și deprinderi. Combinarea acestor tranziții cu mediul de învățare mai puțin familiar necesită și din partea educatorilor abilități specifice de facilitare a proceselor de predare-învățare. Utilizarea computerului, ce presupune deprinderi de învățare diferite, generează răspunsuri emoționale variate, de cele mai multe ori cu încărcătură negativă, legate fie de experiența anterioară a persoanei, fie doar de „poveștile” altora. Într-o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe toate nivelurile ei (unde repertoriul de semne al copilului/tânărului este incomparabil mai redus decât cel al educatorului adult care se vede obligat să localizeze partea comună favorabilă comunicării lor chiar în repertoriul de semne restrâns și precar al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale) oferă posibilitatea îmbunătățirii învățării la vârsta adultă, prin crearea unui mediu facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant, dar și prin instalarea unui sentiment de confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experimentării unor evenimente de viață și perioade de tranziție (căsătorie, divorț, ocuparea unui loc de muncă, promovare etc.) pentru care au nevoie de noi abilități și deprinderi. Combinarea acestor tranziții cu mediul de învățare mai puțin familiar necesită și din partea educatorilor abilități specifice de facilitare a proceselor de predare-învățare. Utilizarea computerului, ce presupune deprinderi de învățare diferite, generează răspunsuri emoționale variate, de cele mai multe ori cu încărcătură negativă, legate fie de experiența anterioară a persoanei, fie doar de „poveștile” altora. Într-o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe toate nivelurile ei (unde repertoriul de semne al copilului/tânărului este incomparabil mai redus decât cel al educatorului adult care se vede obligat să localizeze partea comună favorabilă comunicării lor chiar în repertoriul de semne restrâns și precar al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din cuvânt și cerințele Doamnei erau legi pentru ea. Orice încercare a noastră de a o determina să facă ceva altfel de cum i-a spus doamna era sortită eșecului. Noi, părinții și bunicii, încurajam atitudinea Mălinei față de grădiniță și față de educatoare pentru că ea prefigurează pe cea a viitoarei școlărițe. Într-o zi, nepoata ne-a oferit o mare surpriză. Când bunică-sa se agita să o pregătească pentru plecarea la grădiniță, Mălina a declarat hotărât: - Eu nu mă mai duc la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mare surpriză. Când bunică-sa se agita să o pregătească pentru plecarea la grădiniță, Mălina a declarat hotărât: - Eu nu mă mai duc la grădiniță! - De ce? am întrebat-o noi într-un glas. - Pentru că nu o mai iubesc pe doamna educatoare. - Și mă rog, de ce? Din relatarea cam dezlânată a Mălinei am înțeles că educatoarea a certat-o pentru că la lecția de pictură a răsturnat recipientul cu apă folosit la diluarea acuarelelor, pe husa măsuței. - Dar și maică-ta și bunică-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
conștiința profesională și de devotamentul cu care lucrează învățătorul depind nivelul pregătirii elevilor și șansa lor de a face față solicitărilor tot mai mari pe treptele următoare de școlarizare. Învățământul preșcolar și școlar românesc a avut și mai are încă educatoare și învățători pregătiți de școala normală, cei ce au dat curs îndemnului inimii de a deveni ziditori de suflete și de conștiințe, care s-au dedicat fără rezerve acestei onorante și solicitante profesii. Ce fel de educatori vor da facultățile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adapta noilor condiții și exigențe ale societății. Astfel, trecerea de la „ a învăța să fii la a învăța să acționezi” nu este numai o răsturnare de idei ci o transformare a întregului sistem educațional sub aspectul conținuturilor, al metodelor, al interacțiunii educator - educat și al strategiilor de evaluare a rezultatelor școlare. „Cel mai complex deziderat al oricărui sistem educațional contemporan vizează instruirea și formarea tinerilor pentru a se adapta creativ exigențelor societății viitoare”, constată C. Dumitriu (2004, p.5). Într-adevăr, „provocarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
profesorelev Problematica relației profesor elev se află în centrul preocupărilor în științele educației. Dialogul școlar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează întreaga problematică instructiv educativă din școala contemporană. Dacă admitem că efectul acțiunii educative depinde de calitatea agenților, educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivații negative, autoritarism, indiferență
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
construcțiilor verbale; terapia psihomotrică, în special în vederea compensării instabilității motrice; socializarea și formarea autonomiei personale și sociale pentru ameliorarea disfuctionalităților de interrelaționare; exersarea și consolidarea deprinderilor de viața cotidiană. 11. Terapia logopedică: Un prim demers realizat de către asistentul social și educatoare a fost cel al amplificării și stabilirii unor contacte regulate cu persoana-suport care a îngrijit fetița în perioadele de spitalizare din prima copilărie și care s-a atașat foarte mult de ea. Importanța acestui obiectiv a argumentat, ulterior, diminuarea efectelor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
limbaj datorită ritmului lent de lucru în rezolvarea sarcinilor, lipsa motivației și nivelului redus de asimilare și transfer a cunoștințelor. 8. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul psihopedagog (incluzând profesorul de educație specială și profesorul educator) a conceput și derulat un program de intervenție focalizat pe educație audiologică și stimulare cognitivă. Acest program de intervenție personalizat va urmări: terapia logopedica pentru recuperarea și compensarea retardului de limbaj din punct de vedere articulator și al vocabularului; terapia
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
limbaj datorită ritmului lent de lucru în rezolvarea sarcinilor, lipsa motivației și nivelului redus de asimilare și transfer a cunoștințelor. 8. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul psihopedagog (incluzând profesorul de educație specială și profesorul educator) a conceput și derulat un program de intervenție focalizat pe educație audiologică și stimulare cognitivă. Acest program s-a axat pe următoarele coordonate: terapia logopedică pentru recuperarea și compensarea retardului de limbaj din punct de vedere articulator și al vocabularului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
psihică (Hunt, 1961 și Bloom, 1965). De introducerea programelor "Head Start" care se derulează până astăzi de la începutul anilor 60, sub forma unor programe educative gratuite pentru preșcolari sau ocupat echipe multidisciplinare de cercetători, și practicieni: psihologi, medici, asistenți sociali, educatori. De la inițierea lor s-a pus problema necesității evaluării efectelor lor în privința creșterii nivelului de inteligență și a evoluției copiilor implicați, raportat la copiii din grupele de control (proveniți din familii cu situații socio economice similare, dar care nu au
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
foarte relativă maschează de fapt caracterul ei heteroclit. În această lucrare am explorat acest fenomen și geniu care se numește Mi‑ chelangelo. După toate aprofundările făcute în cele patru capitole am ajuns la 6 Harold Rosenberg (1906‑1978) - scriitor american, educator, filosof și critic de artă. Constatarea că fiecare secol își are maeștrii săi și persoanele de elită. Miche‑ langelo se integrează în toate operele care au fost până la el și se va încadra și în cele care vor veni după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ne-am exprimat opinia că te naști cu acest har prin ușurința și firescul cu care te adaptezi celor mai neașteptate situații ivite în procesul educativ, prin pasiunea și sinceritatea demersurilor acțiunilor pentru realizarea unor proiecte. Drept urmare, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]