1,081 matches
-
dramaturgice și scenice la noi. „Povestea”, astfel condensată, este plasată în contextul unei spiritualități specifice, în care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
fântânilor - din care au fost eliminate poeme ca Doleanțe, Septembrie, Bocet, Ev, Un căscat în amurg, Visul spânzuratului, Cosmopolis, Lamento - le apărea criticilor literari ai anilor ‘60 drept opera unui „elegiac minor” (Nicolae Manolescu), situat departe de estetica vizionară și efervescența deschizătorului de drumuri. Proza lui V., a cărei diversitate pare a îmbrățișa întregul spectru al preocupărilor pentru tehnicile moderne, de la impresionismul poemului în proză simbolist la meticulozitatea observației specifice romanului naturalist, trecând prin tipare compoziționale expresioniste și suprarealiste, își afirmă
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Z. nu va cultiva acest tip de demers, ci preferă sinteza și mai ales cronica literară sau a edițiilor ori articolul eseistic. Bun cunoscător al literaturii române, ca și al celor străine, orientat în domeniul artelor, aflat într-o permanentă efervescență intelectuală, el are inițiative importante în istoria literară, conștient de nevoia unor instrumente de lucru fundamentale: „Arhiva națională a literaturii române”, care să publice sistematic documentele inedite ale scriitorilor, o bibliografie completă a periodicelor interbelice, un dicționar al scriitorilor români
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
afectează libertate de spirit, lărgime de vederi, intelectualitate, moralism clasic. În proza narativă P. debutează, imprevizibil, cu o construcție amplă - trilogia romanescă Pumnul și palma (1980-1982). Trecerea era totuși doar în aparență nepregătită, întrucât nu eposul definește natura scrierii, ci efervescența publicistică, ideologică. Osatura epică structurează cadrul unor dezbateri de idei, al unor confruntări de natură etico-socială. Prin rememorarea prilejuită de moartea unui înalt funcționar de partid, a raporturilor acestuia, timp de aproximativ două decenii, cu un alt activist, un timp
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Henriette Yvonne Stahl, T. C. Stan) și despre poeți (V. Voiculescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Ciocâlteu, N. Davidescu, Ștefan Stănescu, Emil Botta, Mihai Beniuc, Iulian Vesper, George Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol ș.a.). Se restituie astfel o imagine a efervescenței literare a momentului. În spiritul publicației căreia îi asigura cronica literară, criticul arată prețuire pentru scrierile vădind „posibilitățile unei literaturi creștine la noi”. Concomitent, el pledează pentru elaborarea unor lucrări temeinice, modelele fiind Getica lui V. Pârvan, studiile lui G.
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
sub un derizoriu văl romanțios. Versurile din placheta Primăvară pustie (1945) înregistrează neîmpăcarea legată de conștiința unui preaplin de vitalitate și trăire sufletească, resimțit ca povară: „Aș vrea să mă dezbar de harurile mele/ Ca de niște podoabe grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și așază-mă la loc de unde m-ai cules.” Așteptările spulberate („E beznă grea în lume, în suflet și în cer”), doliul, jalea pierderii
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
lui P. îmbină, în chip fericit, analiza psihologică și critica de text rafinată, punând în lumină, așa cum își dorea criticul, o „viziune despre lume”, al cărei orizont ontologic își datorează complexitatea frecventării asidue a unui mediu spiritual aflat în perpetuă efervescență și prefacere imaginară. Prefața la Pagini critice, partizană și deformantă, concentrează unele dintre cele mai grosiere mistificări ale proletcultului: într-o „conversație” cu un „străin” care dorea să se informeze „cu bună credință, asupra libertății de creație în țara noastră
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
de bucate sau fișe medicale, pentru a transfigura aceste exerciții prozaice în experiențe autoformative. Dublând în permanență planul înregistrării seci cu acela reflexiv, oprindu-se asupra emoțiilor estetice, ca și asupra detaliilor prozaice de viață cotidiană, diaristul reține atmosfera de efervescență spirituală a dezbaterilor de idei dintre membrii Școlii de la Târgoviște, consemnează de pe poziții de inaderență organică ecoul negativ al inițiativelor regimului comunist asupra traiului zilnic, își expune proiectele și își dezvăluie șantierul de creație, în care experimentează mereu, cu o
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
prea mult așteptată. 6. Timpul de alternanță între întârziere și avans este timpul în care actualizarea trecutului și a viitorului în prezent intră în competiție. 7. Timpul în avans asupra lui însuși, în care viitorul devine masiv prezent. Este timpul efervescențelor colective, timpul activității clasei proletare. 8. Timpul exploziv este timpul actelor de creație. Am dat această tipologie pentru că, după câte cunosc, ea este cea mai elaborată până în prezent. La nivelul ei reies clar posibilitățile unei asemenea analize, cât și dificultățile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care procedeele retorice, viziunea lirică și chiar ideologia literară a poemelor de debut se regăsesc, cu variații minimale, în scrierile de maturitate și senectute, fără a da însă impresia de oboseală sau monotonie, ceea ce e semn al unei inepuizabile efervescențe creatoare. De altfel, poetul însuși a dorit să marcheze această continuitate prin situarea în ordine cronologică inversă, în antologii, a volumelor publicate de-a lungul vremii, invitând la o lectură „întoarsă”, prin care versurile de început își întregesc și amplifică
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
citi unei femei frumoase un poem cu voce afectată atrage după sine „râsul cel mai abject”, „urletele cele mai sinistre”, acestea fiind, în viziunea poetului iconoclast, „cel dintâi act poetic la care voi adera fără nici o rezervă”. Locul în care efervescența ideilor dobândește consistență estetică deplină este Castelul orbilor, poem al călătoriei onirice, al metamorfozelor și îndrăznelilor imaginative, unde granița dintre vis și realitate dispare în favoarea unei viziuni de tip mistic asupra lumii (volumul se deschide cu un moto din Meister
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
dăruirii de sine. Viul, ca Viață, care „s-a arătat și am văzut-o și mărturisim” (I Ioan 1, 3). Viul este aici „rugul aprins” în care dragostea nu se mistuie niciodată. Virtuțile acestei firi se regăsesc, cu o debordantă efervescență și căutată trecere, în personalitatea părintelui Teofil Părăianu. Bătrânul acesta cu chipul rumen și pletele dalbe, robust, surâzător și hâtru, ascunde o taină. Nefirescul său e dincolo de handicapul congenital (nevederea) sau de condiția sa activă (ieromonah). Numit „duhovnic al ASCOR
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pământ din diferite locuri din grădină, săpând între 30 și 60 de centimetri adâncime. Amestecați mai multe mostre și turnați deasupra câteva picături de oțet: după cum vă amintiți de la orele de fizică și chimie din școala generală, dacă se produce efervescență, reacția respectivă indică un sol calcaros. Puteți, de asemenea, să măsurați cu precizie pH-ul solului (adică nivelul de aciditate și de alcalinitate) cu o trusă de testare pe care o veți găsi în comerț. Un sol calcaros (sau bazic
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de-o viață) face traduceri din Baudelaire. Debutează cu poezii, semnate Pan, la „Versuri și proză” (Iași, 1915) și în gazetărie, la „Arena” (1918). La sfârșitul primului război se stabilește în București, unde frecventează un an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928) - din a cărei redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
grup de tineri, în frunte cu Cezar Petrescu, dar și „Cugetul românesc”, condus de T. Arghezi, „Ideea europeană” a lui C. Rădulescu-Motru sau câteva meteorice publicații ale lui Camil Petrescu, precum „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”. În acest moment de efervescență culturală se situează și apariția A. l. și a. Un an va avea ca redactor-șef pe publicistul Emil D. Fagure, colaborator al vechii serii a revistei, de unde împrumută și principalele idei directoare: deschiderea spre toate școlile literare (în fapt
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
și liniștită, o stradă cu vile care păreau deja adormite. Se auzea ploaia, mai deasă decât adineaori, iar undeva, în adâncul vegetației stufoase, vocile de la un televizor, replicile unui film science-fiction, amintind, desigur, de o civilizație din secolul XXV. Din efervescența orașului nu mai rămânea decât un halou de lumină spălăcită pe cer. Am mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din secolele viitoare, nemaiauzind decât ploaia. Am recunoscut casa lui Vinner după ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nasc marile frământări confesionale, lupta românilor în direcția afirmării propriei demnități. Apariția, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a unei personalități politice de talia lui Inochentie Micu Clain, cu o viziune atotcuprinzătoare, are o semnificație deosebită în planul efervescenței culturale și politice. Lupta sa - în care sunt angrenate largi pături sociale, sunt exprimate multiple interese, sunt formulate revendicări proprii fiecărei clase - „reprezintă înainte de toate năzuințele unei pături suprapuse care se ridică sau aspiră să se ridice tocmai prin revendicările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Kempis, De urmare lui Hristos (traducere de S. Micu), 1812; Catehismul cel mare sau învățături creștinești cu întrebări și răspunsuri, 1836 ș.a. Să zăbovim puțin asupra acestei înșiruiri de date, nume și titluri, căci ele, văzute într-un context de efervescență europeană, ne conduc spre adevărurile celor ce trăiesc și făptuiesc în acest ev de „dilatare a cunoașterii”. Transilvania este și ea la răscruce de timpuri, este și ea prezentă în această amplă încercare de redeșteptare, de întinerire a ideilor. Fără
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de specialiști, între care, alături de amintitul Hahnemann, figura un număr important de librari și bibliofili, el se evidențiază și dintr-un alt fapt remarcabil: încurajarea artiștilor și a oamenilor de știință din Sibiu. Era acolo o atmosferă de entuziasm, o efervescență spirituală meritorie pe care, așa cum am văzut, cancelarul Teleki de la Târgu-Mureș o prețuia cum se cuvine, o apreciau și clericii, parte din nobilimea transilvană, dar mai ales intelectualii conștienți că în acest mod erau salvate și conservate părți însemnate din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
emancipare, vor laiciza cultura, vor căuta să întroneze modernitatea. Să încercăm să vedem în acest Conventus Radnensis, dincolo de misia sa, un centru de convergență culturală, așa cum au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840 un spațiu în care reprezentanții clerului și profesorimii vor aduce o „materie dotată cu gândire”, o dragoste pentru înțelepciune, vor aduce soluții
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
5). Totuși, dacă strategia se referă, În termeni generali, la condițiile de utilizare a forței În vederea atingerii obiectivelor naționale, se pune Întrebarea care este relația dintre strategie și război, respectiv pace. Din punct de vedere epistemologic, se poate observa că efervescența intelectuală În cadrul studiilor de strategie corespunde destul de bine ciclurilor de război și pace (Betts, 1997, p. 7). Căderea În desuetudine a războiului ca instrument al politicii nu a condus Însă și la căderea În desuetudine a strategiei (Mueller, 1989). Așa cum
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și Leca Morariu, concreșterea poeziei din rădăcinile creației populare, este prezentată cealaltă treaptă, ilustrată, între alții, de Silvestru Morariu-Andrievici, Al. Hâjdeu, V. Bumbac, D. Petrino, T. V. Stefanelli, G. Rotică, I. E. Torouțiu, pentru ca apoi să fie investigată epoca „de mare efervescență” literară (1918-1940, 1941-1944) prin Vasile Gherasim, G. Voevidca, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, E. Ar. Zaharia, Vasile Posteucă ș.a. Partea a treia înfățișează „călătoria spre sine”, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, a unor scriitori ca
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
de Vlad Macri; de la numărul 43/1992 Vlad Macri devine redactor-șef adjunct, iar Mihai Bujeniță secretar general de redacție. De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat de la început o atitudine combativă, abordând cu curaj probleme ardente ale actualității social-politice. Pe plan literar s-a dovedit însă foarte eclectică, principalul ei merit rămânând acela de a contribui la recuperarea
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
a ușii de la intrare un Disco-Matic din crom, plastic și sticlă colorată. Avea un geam micuț, prin care se vedea schimbarea automată a discurilor. Printr-un sistem circulator de pe marginile tonomatului se ridicau dâre de bule albastre, bule care simbolizau efervescența vieții americane, optimismul nostru postbelic, băuturile noastre Înțepătoare, imperiale, carbogazoase. Bule pline cu aerul fierbinte al democrației americane, fierbând din teancurile de discuri de vinil dinăuntru. Poate Mama Don’t Allow It de Bunny Berigan sau Stardust de Tommy Dorsey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]