604 matches
-
mult mai tânără, trecându-i casele. Mama lui Mișu, supraviețuitoare, și alte rude rămân fără un ban. Un testament era să-l piardă și pe Pantazi. Declarat moștenitor unic, netestamentar, el descoperă ulterior și accidental un testament al unchiului în favoarea „eforiei spitalelor”. Îl pune, firește, pe foc. Personajele din Enigma Otiliei sunt disperate că avarul lor unchi Costache va face testament în favoarea fiicei vitrege, niciodată înfiate însă, Otilia. Sau că o va adopta în ultima clipă lăsându-i cu buza umflată
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Patti. Patti cântă în Traviata și Lucia cu trupa română. Diva a rămas încântată de cântecul și vocea lui Gabrielescu și ea l-a îndemnat să plece în străinătate spre a se perfecționa. anul 1886 [Moartea d-rului Marcovici. Inaugurarea Băilor Eforiei. Încheierea la București a tratatului de pace turco-sârbo-bulgar. Convențiunea consulară cu Germania. Comitetul de salut public. Detronarea prințului Alexandru de Battenberg de la tronul Bulgariei. Atentatul din strada Vămii împotriva lui Ion Brătianu. Devastarea ziarului Epoca. Apariția ziarului Lupta la București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alexandrescu Narbal, I. Petrescu Hamilcar, Leonescu Malachon, C. Costescu Joazar, C. Lugoșanu Gisoon, T. Petrescu Tyrphon, Papadopolu Topha, d-na A. Manolescu Astarbée, d-na Amelia Nottara Benaida, d-ra A. Alexandrescu Succesul acestei piese a fost foarte mare. [inaugurarea băilor eforiei] Duminică, la 9 februarie, s-a inaugurat localul Băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, cât și sala de serbări. La 1886 actuala sală de baluri era alta, lojile de sus existau, dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
C. Lugoșanu Gisoon, T. Petrescu Tyrphon, Papadopolu Topha, d-na A. Manolescu Astarbée, d-na Amelia Nottara Benaida, d-ra A. Alexandrescu Succesul acestei piese a fost foarte mare. [inaugurarea băilor eforiei] Duminică, la 9 februarie, s-a inaugurat localul Băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, cât și sala de serbări. La 1886 actuala sală de baluri era alta, lojile de sus existau, dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza parchetul deasupra. Inaugurarea s-a făcut cu mare pompă și a fost prezidată de prințul Dimitrie Ghica, primul efor al Eforiei spitalelor civile. A asistat toată aristocrația bucureșteană. Din anul acesta sala a fost dată pentru balurile mascate publice; o lume imensă umplea această vastă încăpere, dar gustul publicului era altul; după doi ani, lumea a părăsit sala băilor Eforiei și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Eforiei spitalelor civile. A asistat toată aristocrația bucureșteană. Din anul acesta sala a fost dată pentru balurile mascate publice; o lume imensă umplea această vastă încăpere, dar gustul publicului era altul; după doi ani, lumea a părăsit sala băilor Eforiei și s-a întors la sălile cele mici: Bossel, Dacia etc. Opoziția coalizată de astă dată, dă semnalul luptei de răsturnare împotriva cabinetului Brătianu. În ziua de 22 februarie, o întrunire publică a coaliției se ține la sala Joje din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
suveranitatea României, dar atinge și Art. 7, acela care pune principiul dobândirii cetățeniei. E tot chestia evreiască în joc. În ziua de 12 iunie, stil vechi, opoziția unită convoacă o întrunire în localul Societății studenților Unirea, instalată în palatul Băilor Eforiei. Un manifest este adresat cetățenilor. Întrunirea se deschide într-o atmosferă de mare agitație, atât în sală, cât și în stradă. Dumitru Brătianu, care prezidează, rostește o cuvântare fulgerătoare, apoi urmează Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary și Petre Grădișteanu. Afară, lumea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu, conservatorii au ridicat capul și s-au scuturat de toți liberalii disidenți, fie vernescani, fie rosettiști sau brătieniști. Semnalul redeșteptării și al emancipării partidului conservator de tutela liberală l-a dat Epoca, adică Nicolae Filipescu. La întrunirea de la Băile Eforiei, dintre vechii conservatori a vorbit numai Alexandru Lahovary, care a adus acte pentru a dovedi: 1) că această convenție propusă de Germania nu se asemăna cu nici una din convențiile consulare pe care România le încheiase cu Italia, Belgia și Statele Unite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu cuvintele: „Capul Statului va trebui să se plece sau să plece“. Multă vreme aceste cuvinte au fost citate și ele au făcut lui Ressu o celebritate de oarecare durată. La jumătatea lui noiembrie, Coquelin cel Mare dă la teatrul Eforiei 5 reprezentațiuni, și anume: Un Parisien, Don Cesar de Bazan, Gringoire, La Robe, La vie, Les Précieuses Ridicules, Chamillae, Le Député de Bombignac, L’Anglais ou le fou raisonable, M-elle de la Seiglière. [escrocheria cu „apa de aur“] Trăim vremuri în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aceștia, astăzi, la 1928, mai trăiesc încă șase, aceștia sunt d-nii Iacob Negruți, C. Pariano, N. Săruleanu, Moise Pacu, Ciocazan și C. Kogălniceanu. Seara, la ora 8, toți deputații și senatorii opozanți se adună la Clubul „Unirea“ din palatul Băilor Eforiei. ședința e agitată. După dezbaterile ce au urmat, s-a hotărât ca Gheorghe Vernescu să fie tri mis în delegație la Rege și să-i ceară schimbarea guvernului. S-a mai hotărât ca a doua zi toți deputații opozanți să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
După dezbaterile ce au urmat, s-a hotărât ca Gheorghe Vernescu să fie tri mis în delegație la Rege și să-i ceară schimbarea guvernului. S-a mai hotărât ca a doua zi toți deputații opozanți să plece de la Băile Eforiei pe jos și cu capetele descoperite până la Cameră. [luptele și omorul din curtea mitropoliei] Gheorghe Vernescu se întoarse la ora 11 de la Palat, iar la ora 12 toți deputații porniră pe jos, cu capetele descoperite. Spectacolul erea impresionant. În frunte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dimpotrivă, de mult Teatrul Național n-a mers atât de rău cum a mers sub noua direcție. Căderea regimului liberal dă loc la descoperirea câtorva acte necinstite în administrațiile publice sau controlate. Una din cele mai importante este scandalul de la Eforia Spitalelor Civile, în care este implicat directorul Eforiei, Simeon Mihăilescu, un fost rosettist, fost secretar general al Ministerului de Interne când Rosetti era titular la acest departament, fost prefect de poliție în noaptea istorică a lui 11 martie 1871, când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
atât de rău cum a mers sub noua direcție. Căderea regimului liberal dă loc la descoperirea câtorva acte necinstite în administrațiile publice sau controlate. Una din cele mai importante este scandalul de la Eforia Spitalelor Civile, în care este implicat directorul Eforiei, Simeon Mihăilescu, un fost rosettist, fost secretar general al Ministerului de Interne când Rosetti era titular la acest departament, fost prefect de poliție în noaptea istorică a lui 11 martie 1871, când studențimea a atacat banchetul germanilor de la sala Slătineanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pensionat, 4; ” de Comerț, Domniței, 7; ” de Drept, Palatul Universității; ” Militară, Calea Grivița, 23; ” de Medicină, Palatul Universității; ” Normală primară, str. Incend., 8; ” de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; ” Profesională de fete, str. Colței, 30; ” de Farmacie, Palatul Universității; Eforia Spitalelor Civile, str. Colței, 28; Episcopia bulgară, Calea Călărașilor, 6; Biserica Amza, str. Bis. Amzii; ” Albă, Calea Victoriei; ” Antim, str. Antim; ” Batiștea, str. Batiștea; ” Cretzulescu, Calea Victoriei, 39; ” Colțea, str. Colței, 32; ” Curtea Veche, str. Carol I; ” Doamna-Bălașa, Calea Rahova; ” Icoanei, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mavrocordat (prințesa Caterina), str. Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54; Mille, C.C., avocat, str. știrbei Vodă, 62; Miller-Verghi (doamna Elena), str. Primăverii, 26; Millo, M., Calea Victoriei, 138; Mincovici, Nacu, negustor, Calea Victoriei, 68; Mincu, I., arhitect, diplomat al guvernului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Paris, str. Colței, 54; Chernbach, G.N., specialist în boli de copii; consultații de la 8 la 11 dimineața și de la 6 la 8 seara, str. Teilor, 25; Chessym, B.H., Calea Victoriei, 54; Clement, Fr., doctor în medicină de la Paris, medic al Spitalelor Eforiei, consultații de la 4 la 5 1/2, str. Renașterii, 3; Cuciu, A., str. Bibescu-Vodă, 6; Cuțarida (domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oraș. Populația a sporit de la 4.935 locuitori în 1832, la 13.165 locuitori în 1859. Printr-o circulară din 24 martie 1833, dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1849 până la legea rurală din 1864, a fost în satele din apropierea orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce le-ar face proprietarul”, Ministerul de Interne a ordonat Prefecturii să-l determine pe proprietar să respecte învoiala din 1840 cu târgoveții. Răzvrătirile locuitorilor satelor, proprietăți ale Episcopiei, erau permanente. Intervenția jandarmilor nu a dat satisfacție nici arendașilor, nici Eforiei orașului. Locuitorii au preferat, în cele din urmă, să-și părăsească casele. În 1863, Prefectura de Fălciu constată că mahalaua Corni, de la 100 familii câte existau în 1848, ajunsese „să se depopuleze mai pe jumătate până acum, după exemplul altei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suflet, alergai la Eforie. [Costache nu păru surprins.]( Ediția a II-a, 1996, pp. 24-25. ) „Mă așteptam, îmi spuse, dar bine ai făcut să vii.“ Își aranjă îndată pe cât putu administrația și dispunerea celor 2 000 000 lei din casa Eforiei. De la dânsul, pe fugă, la Crăsnaru și la Lupu Costache. Mă asigurară că nu știau nimic, dar îmi citiră manifestul Kaiserului pentru pace în numele armatelor sale victorioase! și îmi anunțară căderea Triestului. După dejun, Lupu Costache sosi la noi. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nou, Costache a fost și dânsul silit să demisioneze de la Eforie. Numise Lupu Costache, fără să-l previe, pe dl Radu Rosetti și pe dr. Bărdescu, amândoi instrumente plecate; astfel că rămânea în minoritate și nu mai putea apăra interesele Eforiei față de germani și de... românii trecuți la ei. Lucru însă de mirare: de la Ministerul de Afaceri Străine din Berlin, Vredenburch, ministrul Olandei, și Vopicka, al Americii, au primit ordinul de rechemare prin Guvernământul din București. Lumea nu a putut crede
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]