735 matches
-
loc în 1889. În repertoriul pianistic acesta face legătura între literatura de gen scrisă de Liszt și Rahmaninov, iar interpreții se găsesc în fața unei lucrări ce surprinde prin dinamism, simfonism, mare virtuozitate, bogăția procedeelor tehnice servind atât monumentalului cât și efuziunii și melodicii generoase. Aceste calități s-au regăsit în pianistica lui Daniel Goiți, artistul căruia îi este atât de familiar acest sentiment al spațiului slav, evocat sincer, prin arcuri sonore construite cu mult rafinament sau prin secțiuni încărcate de strălucire
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
din cauza lui. Nu te poți comporta impasibil cînd ești zgîlțîit de vibrația unei obsesii. Și astfel, suferind de o proastă așezare în raport cu cealaltă ființă, ai față de ea o perspectivă obtuză: în loc să descrii fidel o stare, vei debita un șuvoi de efuziuni. Vei manifesta o reacție tulbure provocată de o tensiune aflată într-un echilibru trecător. Și pentru că scrii "la cald", tocmai de aceea scrii subiectiv, fără nici o neutralitate interioară. S-ar putea crede că optica potrivită o vei căpăta abia după ce
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
două temperamente inegale, ambii trecuseră prin experiențe acute, de o durată însă diferită, unul ajunsese în pisc, de acolo domina netăgăduit ambianța, cel de al doilea abia urca primele trepte ale succesului. Bărbatul mai în vârstă pleda pentru claritate, reprima efuziunile, acorda prioritate rațiunii și echilibrului, prefera înceata sedimentare a pasiunii, iar tânărul confrate se înfățișa ca un tumultuos, bântuit de exaltări și de nerăbdare. Legământul de loialitate Sub auspicii care păreau nefavorabile coeziunii s-a săvârșit un miracol. Contrar previziunilor
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
același generic, și numele regizorului " )... Totul e bine cînd se sfîrșește cu bine! P.S. În programul de sală, regizorul se declară pregătit să primească "din partea dumneavoastră, următoarele, în ordine aleatorie: roșii, huiduieli, aplauze, pupături, ridicări din umeri, zîmbete sarcastice, înjurături, efuziuni, palme, flori, Palma de Aur, Leul de Argint sau chiar un nou proiect de film cu finanțare solidă. La alegere"... În ceea ce mă privește, am ales altceva: ceea ce s-ar numi "o cronică bună" (și, molipsindu-ne de la film, oarecum
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
plan conștient, nu e un sentiment din a cărui tensiune să-și poată trage forța unei vedenii. Neavînd, așadar, predispoziții de dospire mistică, Dan Iacob e o natură meditativă de ordin liric, la care paroxismele de credință sunt înlocuite cu efuziuni de sentiment. Într-un cuvînt, Dan Iacob e un emotiv dornic de dispoziții plăcute în dauna răscolirilor stridente, natura lirică împrumutîndu-i evidente porniri histrionice, alături de o nevoie acută de hrană spirituală. Paradoxul firilor lirice e că vibrațiile de care sunt
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
să intrăm iar în arenă cu blocnotesul umflat de sarcini / Cui îi mai pasă de visul de azi-noapte / Ori de vreun oricare vis” (Curățenie). Autorul pare a-și fi introdus o disciplină a renunțării, o austeritate ce-l oprește de la efuziuni, de la patetisme care n-ar fi decît zădărnicii. Imaginarul e restrîns, sobru, ascetic. Mirajul unei existențe plenare apare întrezărit cu sfiiciune, precum o lumină puternică prin crăpătura unei uși: „Ne-am oprit să ne luăm rămas bun. Într-o pată
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
prune". în schimb, Radu, fratele, cu un an mai mare, era "voinic, vesel și optimist", aducea "în locuința mohorîtă de pe strada Decebal, numărul 27, șdin Turnu-Severinț, un proaspăt vânt de primăvară". Grădina copilăriei este evocată, nu fără mustrări lăuntrice, față de efuziunile "impardonabile", într-un elan liric nebănuit și care, spune criticul, "nu mă prinde": "Paradis pierdut al copilăriei mele, grădină de vis, coborâtă pe pământ, tu mi-ai îndulcit copilăria de orfan sensibil și oropsit, tu mi-ai păstrat voioșia înnăscută
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
de eroismul de paradă a celor care luptă împotriva comunismului după ce el a dispărut. Eugen Simion e un ctitor de proiecte durabile pe care discreția îl oprește de la mărturisiri personale, Nicolae Manolescu, un spirit critic căruia luciditatea nu-i inhibă efuziunile, Alex Ștefănescu, un spirit mucalit excelînd în asociații ingenioase, Ilie Constantin, un receptacul placid așteptînd dicteul divin al ritmurilor poetice, Ioana Pârvulescu, o scriitoare de eleganță a tonului și de precizie a nuanțelor, Ana Blandiana, o candoare vie întruchipată într-
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
de cât cu mâna ori cu ochiul semn a face" și ies barzii din găoace ca... ca... Uite, domnule, că-mi pierdui comparația... În sfârșit, strigăm ,ura de vreo trei ori", după care ne dăm seama de unde ne-a izvorât efuziunea: tot de la domnul Prim-ministru care a spus: -Încheiem tranziția în domeniul economic... -Adică, cum? a țipat Haralampy disperat. Rămânem fără tranziție? Nu se poaaate! Mamăăăă! Tatăăăăă! Va fi vai de capul nostru! Vă dați seama ? Unde mai găsim noi
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
că pe asta o auzisem totuși prin cercurile scriitoricești pe care începusem să le frecventez. Vocea "Gelu Ionescu" îmi sugera mereu un intelectual egal cu sine, auster, sobru, mereu foarte bine informat, dar străin de orice entuziasm sau formă de efuziune. Un gentleman înzestrat cu spirit critic, care știe măsura exactă a lucrurilor, și nu se ferește să-și facă auzit punctul de vedere atunci când este cazul. Covorul cu scorpioni este o carte mozaic, compusă din douăsprezece fragmente memorialistice definitorii pentru
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
Moartea lui Hercule, cerându-i să-și spună părerea. Poetul a luat-o, a mormăit ceva despre Glouar și Cicero, dar Orlando i-a curmat vorba promițându- i să-i plătească o pensie trimestrială; iar Greene, după o ploaie de efuziuni și declarații de afecțiune, a sărit în trăsură și dus a fost. Sala mare n-a arătat niciodată atât de vastă, atât de splendidă, atât de pustie ca în clipa când s-a auzit uruitul trăsurii. Orlando a știut că
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
netă, cu structură heterogenă și cu arii de densitate scăzută care se mențin după administrarea de substanță de contrast. Formațiunea are efect de masă asupra lobului stâng hepatic, stomacului, pancreasului, aortei abdominale și care împinge inferior splina. Mai este descrisă efuziune pleurală stângă (fig. 1). După pregătirea preoperatorie cu transfuzii de sânge, reechilibrare hidroelectrolitică, albumină umană și Enoxaparină (0,4 ml/zi), se intervine chirurgical pe data de 08.09.2010 când se practică laparotomie exploratorie și se constată GIST gigantic
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Journalistic/92052_a_92547]
-
Nici chiar la poemele publicate, nu mi-am păstrat ciornele, ci numai variantele electronice, ca și când mi-ar fi fost teamă să las prea multe urme. Când am început să scriu, am scris poezie. Nu era o poezie bună, erau niște efuziuni sentimentale, expresie a unor stări neliniștite de adolescentă. Nu aveam reperele literare necesare și nu eram un geniu. Oricum, am scris puțină poezie, tocmai fiindcă eram nemulțumită de ce-mi iese. După ce am intrat la facultate, l-am întâlnit pe
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
răutatea își bea singură jumătate din venin. Exemple: I. D. Sîrbu, Mircea Zaciu sau Adrian Marino. La primii, scrisul e zel lexical făcut din mania față de norme externe, adică podium de afirmare prin vorbe, la cei meticuloși scrisul e ceremonie de efuziuni insolite, adică oglindă în care își contemplă răsucirile, iar la cei din urmă jurnalul e impuls de eliminare a veninurilor strînse, adică supapă menită echilibrului. Scrupulosul e un habotnic al rigorilor autoimpuse, meticulosul e un sclav al stărilor de spirit
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
documentele existente pe mesele cercetătorilor, s-a tras concluzia c-ar fi fost vorba de-o iubire doar parțial împărtășită. Ba chiar că Eminescu era oarecum exasperat, vag plictist (de vreme ce nu-i răspundea la scrisori!) de ,asediul" amoros și de efuziunile sentimentale ale Veronicăi. Ei bine, recuperarea scrisorile adresate de către Eminescu văduvei lui Micle pune în evidență adevăratele dimensiuni ale iubirii lor. E vorba de-o dragoste împărtășită, de un ,roman de amor" în cel mai deplin și senzațional sens al
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept în dormitor, puiule...” Andrew își aprinse o ultimă țigară. Cavalerii mesei rotunde îi turnară un ultim pocal epocal de vin. „Curaj, îi urară cu toții, suntem alături de tine.” Arthur îl îmbrățișă cu efuziune. „N-am să uit niciodată ce-ai făcut pentru mine. Uite, drept mulțumire, îți dau ție guvernarea ducatului. Eu abdic în favoarea ta.” „Ce, ești nebun?! tresări Andrew, ca trezit din morți. Nu e suficient că paparuda o să mă aibă pe
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
reverberații, fie ele faste sau nefaste. Noua experiență, transcontinentală, aduce cu sine alte urgențe. Cel mai probabil în mod voluntar, Dósa abandonează unul câte unul toate reflexele locale. Dacă în prima carte, poezia lui era oricum una „rece”, lipsită de efuziuni sentimentale, în aceasta se poate vorbi chiar despre una pur și simplu „înghețată”, aflată la limita de sus a reportajului interior. Nu întâmplător, până și cel mai personal poem de aici e unul în care voința însăși e anulată, iar
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
cu formulările din Ideologia artei. Iar cum spațiul cel mai fertil pentru acest experiment nu-l puteau constitui nici reveriile așezate la limita simbolismului cu spiritul jugendstilului de la începutul secolului, și nici exploziile turbionare, amestec de impulsivitate expresionistă și delicate efuziuni lirice, din anii douzeci, singura componentă stilistică aptă pentru o resuscitare formală într-o perspectivă afirmativă și eroică este aceea a constructivismului din anii treizeci. De aici se alimentează direct și se afirmă cu o enormă stăpînire de sine, și
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
lirică a cărei umoare să-l îndemne la porniri introspective („pur și simplu nu sunt ceea ce se cheamă un introspectiv“), Nicolae Manolescu avînd mai curînd o fire flegmatică pe care s-a altoit un apăsat spirit rațional. Această lipsă a efuziunii lirice, deși l-a scutit de riscul exceselor patetice, i-a încărcat flerul critic cu o detașare apriorică. E în toate remarcile volumului o distanță tactică grație căreia autorul își înfrînează simpatiile, antipatiile sau atitudinile răspicate. Din acest motiv, Manolescu
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
pe toată întinderea, de la acutele luminoase și gravele bine plasate are un timbru cald, neted; intonația precisă, frazarea fină și coloratura ușoară aparțin unei adevărate mezzosoprane rossiniene. Isabella ei a trecut cu naturalețe de la fioriturile șăcalnice la linia largă a efuziunilor lirice sau la tonul solemn din rondoul Pensa alla Patria. Într-o lume ideală vocea ei ar fi puțin mai amplă, dar chiar și așa Oana Andra știe deja să-și valorifice atuurile unui tip de voce rar. Robert Nagy
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
de Victor Bortaș. Iar alături de epica imaginii, de mistica subînțeleasă a formelor și de contrastele spectaculoase ale paginii în sine (alb-negru, cald - rece, argintiu - ocru auriu), textul Aureliei Mocanu, scris într-o prelungă șoaptă clamoroasă, pe un ton în care efuziunea lirică și insinuarea esoterică se unesc spre a țese văluri de penumbre în jurul unui mister abia penetrat, este el însuși o componentă a jocului, imponderabil și voluptuos în același timp, pe care Ilfoveanu îl regizează cu o mare energie lăuntrică
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
de pseudonim), precizând statutul său de elev. Se ghicește ușor emoția celui în cauză și, în consecință, atașamentul nutrit pe dată față de generosul promotor. Ce izbea, la Sașa Pană, în astfel de comportament, era că întindea mâna debutantului, aproape cu efuziune, ca de la egal la egal, încât producea celuilalt senzația că ar fi un partener de mult așteptat, binevenit. Poate părea o tactică premeditată, o pedagogie calculată, spre a elimina timiditățile primilor pași și a grăbi afirmarea virtuților incipiente. Dar procedeul
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
cît mai iute pe neprevăzutul personaj, care năvălise spre el. Eu stam nemișcată fiind martora unei situații la care Lovinescu răspundea cu o vădită plictiseală. Am aflat atunci că persoana zgomotoasă nu era altcineva decît scriitorul Victor Eftimiu. După aceste efuziuni zgomotoase Victor Eftimiu se retrase cu aceleași largi gesturi cu totul nepotrivite și cu pași mari se întoarse la convivii lui, cărora le împărtăși sentimentele lui de prețuire față de marele critic. Lovinescu rămase într-o indispoziție cumplită, expresia feții lui
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
eseistul român: absența confidențelor. Semn de mare slăbiciune, confesiunile legate de viața intimă, îi repugnă unui scriitor ca Pericle Martinescu, ce s-a dorit în jurnalele sale un martor obiectiv al epocilor prin care a trecut, un intelectual modern, fără efuziuni sentimentaloide. Iată de ce și Antimemoriile lui Malraux au găsit în el un spirit afin. Cum rămâne însă cu sinceritatea râvnită și cu autenticitatea trăirilor consemnate!? Greu de spus și greu de aflat. Mai ales că volumul lui Pericle Martinescu, intitulat
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
care mă indispune la modul cel mai direct, agresiv, visceral chiar", mărturisește sărbătoritul. Ca să-l consoleze, "de la înălțimea vîrstei sale", Livius Ciocârlie îl asigură că se poate și mai rău!). Textele aniversare au în ton ceva din sobrietatea subiectului lor: efuziunii afective i se preferă, cu cărțile pe masă, relevarea meritelor de critic și teoretician literar. Ceea ce a decupat însă Cronicarul pentru arhiva lui cu o samă de oameni de seamă este confesiunea-autoportret provocată de Adriana Babeți printr-o convorbire cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]