738 matches
-
încununată cu peste 30 de premii. Egal numai cu sine, singularul artist deține ca funcție forțe nu numai arta de a stăpâni spațiul ci și o abilitatea de dozare cromatică foarte laborioasă cu finalitate excepțională. El face proba unei mari efuziuni în pasiunea lui pentru imensitate.”(Ibrahima Keita - Director Muzeului de Artă Tulcea) „Reușește în tehnica europeană a culorilor de ulei pe pânză, să ajungă la concizia extrem-orientală, la condensarea trăirii artistice într-un eșantion, ca un haiku ...... Evoluarea spațiului e
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cărțile de după 1964 (moment de schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se clatină mersul. Râd și mă cațăr
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
asupra unor noțiuni estetice ca:acuratețe, rapiditate etc., ea trebuie să aibă și o încărcătură afectivă, care să declanșeze la elevi anumite sentimente (emoții estetice) datorită convingerii cu care învățătorul o transmite. Totuși nu trebuie să ia forma unor exagerate efuziuni lirice oricât de puternică și de adevărată ar fi emoția estetică. Se știe că nu sunt utile prea multe aprecieri admirative atunci când este vorba de argumente. Învățătorul, în timpul explicației unor noțiuni estetice, trebuie să aibă în vedere că volumul atenției
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
prin care se întemeiază adevărul unei teoreme, demonstrația este un procedeu logic cu largă aplicație în cadrul stilului științific, în unele varietăți ale stilului juridic-administrativ, dar este prezent și în celelalte stiluri, chiar în stilul beletristic, în afara situațiilor marcate intens de efuziunile lirice. În manieră generală, ca mod de a face admisibil adevărul unui enunț, demonstrația conține trei segmente: 1) o teză de demonstrat, 2) argumentele sau probele aduse în sprijinul tezei și 3) modul (procedeul) de raționare prin care este dedusă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tot forma, dar o formă care tinde a fi arhi-forma, acea hiperliteralitate despre care vorbea Sollers la Dante" ultimul concept fiind cu totul nepotrivit și superfluu). Remarcabile în această carte foarte stufoasă, în care observații cu totul pătrunzătoare alternează cu efuziuni excentrice sau inocente, de dragul adiționării de "patenturi" eminesciene, cu riscul devierii de la examenul critic remarcabile, așadar, ni s-au părut capitolele consacrate esteticii oglinzii, labirintului de oglinzi și dialecticii Hypnos-Thanatos. Aici, Theodor Codreanu dă măsura reală a disponibilităților sale. Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
encomiastice (...) precum "cel mai strălucit debut din poezia postbelică", sau "rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu", sau "poetul știe să strunească debitul său verbal colosal, (...) e suav în atrocitate și abstract în plină efuziune a materialității..."" (p. 96) etc., etc. Părerea însă a mai multor colegi de breaslă și a unor critici de valoare constă în faptul că elogiatul Cărtărescu este, pur și simplu, un parodist pur sânge, deosebit de talentat și vrednic de pana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a fost deschisă prin Florian Aaron și potențată de Mihail Kogălniceanu, se manifestă plenar în gândirea istorică a lui Nicolae Bălcescu. Dacă la Kogălniceanu, istoria națională, "după Biblie, trebue să fie, și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pietrele rămân"" (Moldovan, 1866, p. 19). Unitatea. În privința registrului discursiv referitor la ideea de unitate, manualele școlare de istorie din această prima generație de lucrări didactice folosesc un limbaj ambivalent. Deși, după cum am arătat, în avangarda reflecției istorico-politice românești, odată cu efuziunea romantică, revendicările unității politice a tuturor românilor erau deja disponibile în repertoriul ideatic al epocii, manualele de istorie nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deoparte produsele cu o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cucerirea Transilvaniei și Moldovei, și că unirea din 1600 a celor trei principate nu s-a făcut pe baza principiului naționalismului. Cu toate acestea, patosul naționalist se manifestă chiar și pe fondul unei critici demitizante. Alternanța între critica detașată și efuziunea naționalistă este observabilă nu doar între diferite volume publicate în aceeași perioadă, ci chiar și în interiorul unui singur manual. Lucrarea lui O. Tafrali (1935) constituie un exemplu elocvent în acest sens. Având ca principii călăuzitoare "sobrietatea și preciziunea în expunere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și ii) cea a naționalismului critic, care, deși își declară loialitatea națională, nu este totuși dispus să sacrifice necondiționat adevărul în numele crezului național. Accente aparținând ambelor curente sunt reperabile în literatura didactică prin care s-a consolidat memoria istorică românească. Efuziunea naționalismului pasional se manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puternică a acestei prestigioase personalități" (p. 194). Toate aceste înzestrări și-au găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să prindă în viers, vers sau proză clipele frumoase, trecătoare ale veșniciei satului nostru. Mulți ori fi fost aceea care și-au făcut singuri cîntecele cu care să-și aline dorul și aleanul, dar numai câțiva au îndrăznit săși încredințeze efuziunile lor sufletești hârtiei și să mai și arate și altora câte ceva din producțiile lor din ceasuri de veghe, de of și de dor. De la unii dintre aceștia am reușit să recuperăm producția lor artistică, uneori, nesperat de valoroasă. Înserăm în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața proletară. Deducem din efuziunile poetice ale consătenilor noștri duși peste mări și țări, cît de mult erau măcinați de dorul de casă, și totodată simțim în versul lor naiv, simplu și plin de sinceritate că în viața lor se produceau mutații. Și pentru cei mai mulți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru meditație. În realitate, tot ce făceam înainte, zi de zi, n-avea nici un sens, nu folosea la nimic. Constatare cumplită. Cărțile mele despre amor mi se par astăzi doar versificări ridicole: conțin versuri perfecte, dar lipsite de trăire. Toate efuziunile de-acolo sunt fade, iar atracția iubirii corporale nu mai prezintă nici o importanță pentru mine. Acum mă atrage altceva, vreau să-mi descopăr esența. Simt în eul meu noi chemări și, ca să pot să le urmez, trebuie să-mi abandonez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
absență unei proceduri pe cord deschis sau a introducerii de catetere venoase centrale, în prezența unui SVCS, poate fi sugestivă pentru mediastinita fibroasă (Doty [24]). Evidențierea de leziuni ganglionare calcificate îndreaptă diagnosticul spre o leziune granulomatoasă. Lărgirea mediastinului, opacități paramediastinale, efuziunile pleurale, opacitățile nodulare pulmonare, ale pleurei sunt semne radiologice pentru tumorile maligne. Tromboza iatrogenă de venă cavă superioară este sugerată de o imagine radiologică normală, la un bolnav cu antecedente de cateterizare venoasă sau purtător de pace-maker. Tromboza paraneoplazică de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
comportament glacial și a vorbit tranșant, evitând până și cele mai uzuale formule diplomatice. În contrast cu primirea politicoasă și flatantă pe care Ceaușescu i-a făcut-o lui Gorbaciov, liderul sovietic a fost tăios și la obiect, evitând orice semn de efuziune. Intrând direct în problemele de importanță majoră, Gorbaciov a oferit o extraordinară performanță diplomatică replicând punctelor avansate de către Ceaușescu. Nu s-a referit direct la problema reformei, dar eșecul "modelului românesc" și efectele negative ale reticenței României de a se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atunci pedeapsa cu moartea, menținută în unele state ca sancțiune supremă, nu mai are sens, deși ar fi necesar să se observe că această cădere a statelor în „terezism” ar putea încuraja pe toți dezaxații, sadicii și criminalii lumii. În efuziunile lui mistico-filosofice, Petre Țuțea lăsa să se înțeleagă că era de acord cu definiția dată omului de către alt filosof: „Omul este singurul animal care se plictisește”, care, cu toate că suferă de „psihologism”, este adevărată și folosește, în contextul dat, la stabilirea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
decât o permanentă bună dispoziție: sănătate, tinerețe, frumusețe, bani. Avea acea generozitate instinctivă a persoanelor cu desăvârșire norocoase. Față de mine, pe când eram copil, se arăta, într-un anume fel, ostentativ de afectuoasă. Neostentativa mea mamă urmărea probabil cu răceală aceste efuziuni lipsite poate de semnificație, dar pe mine mă impresionau. Mătușa Estelle avea o voce melodioasă și obișnuia să fredoneze cântece în vogă la vremea primului război mondial, sau ultimele șlagăre romantice. („Trandafirii din Picardy“, „Pășind printre lalele“, „Oh, cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lucrul la proiecte mai vechi, între care monumentalul dicționar Etymologicum Magnum Rumaniae, din care mai editează două volume în 1893 și 1898. Aura mistică de care se înconjoară și receptarea contradictorie a lucrării sale Sic Cogito, apărută în 1892, o efuziune a filosofiei spiritiste care pare să anticipeze antroposofia de mai târziu a lui Rudolf Steiner, concură la conturarea treptată a unui con de umbră asupra ultimei părți a vieții sale, retras din 1896 la Câmpina, unde trăiește după 1902 într-
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
toracice interne; * vene frenice superioare; * limfatice * limfonoduli mediastinali anteriori; * limfonoduli diafragmatici; * limfonoduli traheobronșici. Din punct de vedere clinic pericardul este rareori afectat neoplazic primar cel mai frecvent metastazând secundar unor diseminări limfatice sau hematogenice cu origine bronhopulmonară. Acești pacienți prezintă efuziuni pericardice simptomatice și ocazional tamponadă pericardică. La toți acești pacienți aflați în stadii terminale pericardiostomia subxifoidiană și drenajul constituie procedee sigure. * Inervația pericardului * parasimpatică * nervul vag; * nervii frenici; * ramuri cardiace din nervul laringeu recurent; * simpatică * ganglionii simpatici cervicali și toracici
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hemotorax. Abord paraxifoidian (abdominal) presupune introducerea acului la 1cm inferior și la 1cm la stânga procesului xifoid, între acesta și primul arc costal stâng acul fiind orientat spre umărul stâng. Pericardiotomia și pericardiectomia se impun în caz de pericardită constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord: abord subxifoidian care presupune realizarea unei incizii mediosagitale de la procesul xifoid până la jumătatea distanței dintre acesta și ombilic; se practică rezecția procesului xifoid, se tracționează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ideologice formulate cu insistență de către Claude Debussy în paginile frecventelor sale intervenții critice. Veritabilă frescă a epocii baroce, Hommage à Rameau își găsește cadrul ideal în forma clasică a unei sarabande lente, în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de lin trezește în noi amintirea candidă și senină a adolescenței, iar furia apelor răscolite își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]