620 matches
-
a reușit Inchiziția în întreaga ei istorie. Cei care au stat o vreme prin universitățile occidentale știu că așa stau lucrurile: universitatea e un mediu de stânga, laic, antiamerican, antiglobalizare, antioccidental (?Ă și socialisto-comunist. E un mediu care se vrea egalitar, dar nu e. Într-un fel ciudat, isteric, a inversat semnele intoleranței. Universitatea „La Sapienza“ nu face excepție. Ca să o rupă complet cu trecutul ei nelaic și nereligios, cei de acolo ar putea face un pas radical - și necesar: să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
care‑l cunoscuse și bunicul meu, nici Milojević Tasa7, traducătorul lui Kautsky 8, cu care tata discutase odată la „Țarul rus“. Enciclopedia morților era opera unei secte ori a unei organizații creștine care, prin programul său democratic, impunea o viziune egalitară asupra lumii morților - fără Îndoială inspirată dintr‑un precept biblic - În ideea de a se Îndrepta nedreptatea umană, ca toate făpturile Domnului să primească un loc egal În viața veșnică. Mi‑am dat seama că Enciclopedia n‑a pătruns până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de aceeași corporalitate hermafrodită, că fiecare act erotic era echivalentul masturbării, fiecare viol, un masochism inofensiv. Atingerea necunoscutului era prima revelație a scârbei de a fi femeie, sentiment cultivat în mod subteran, pentru a controla tentația evaziunii într-un erotism egalitar, sănătos. Sunt ultimul embrion al mamei. Din cei douăzeci și trei concepuți, numai trei au avut de crescut și de văzut lumina zilei, ceilalți douăzeci s-au întors în mațele de beton ale pământului. Invidiez uneori încercarea ghilotinată de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cititorului răbdător și obsedat de toate chinurile gramaticale ale membrilor S.S.R.” (Adevărul, an XXXIII, nr. 11065, 30 aprilie 1920). În altă parte, polemizînd cu pretenția criticilor de a face predicții în privința viitorului poeziei lirice într-o societate utilitaristă, democratică și egalitară, persiflează „indicațiile tematice”: „E (...) ridiculă pretenția celor ce (...) cred că au găsit literatura viitorului și poezia lui prin aceea că au înțeles una din temele și din pretextele de mîine și dau sfaturi imperative: cîntați munca, uzinele, aeroplanele, bicicletele, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marginalității specifice Universității este o revendicare explicită a cărei semnificație veritabilă este cu toate acestea mascată de motivațiile ideologice de care se prevalează și care sunt ele însele duble, politice și profesionale. Din punct de vedere politic și în numele idealurilor egalitare ale democrației, este contestat dreptul unei instituții și al celor care o slujesc de a eluda regula comună, de a constitui, tocmai, un câmp separat, cu norme și legi proprii, care sunt astfel denunțate ca fiind tot atâtea privilegii nejustificate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
obligațiile profesorilor de liceu sau din instituțiile care au înlocuit liceele să se reducă și ele la cincisprezece sau douăzeci de ore, cu vacanțe, și de data asta, mai lungi decât cele ale celorlalți salariați? Împinsă la extrem, revendicarea politică egalitară se exprimă după cum urmează: munca universitară este o muncă intelectuală. Poate fi aceasta rezervată unei caste de privilegiați? "Intelectualii" trebuie să cunoască și ei dificultatea efortului corporal, să se dedice muncii manuale, să facă sejururi în comunele populare, eventual în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
diferențele nu Întârzie să apară. Ideologic, boema e „de stânga”, atât prin disprețul și refuzul valorilor burgheze tradiționale (proprietatea, acumularea de bunuri și bani, munca, ritmicitatea și coerența vieții cotidiene, tabieturile, matrimonialul, conformismul), cât mai ales prin spiritul ei comunitar, egalitar, profund sociabil. În timp ce dandysmul e de „dreapta”. Dandy-ul refuză și el canoanele burgheze, Însă o face „cu program”, Într-un mod cât se poate de sofisticat. Numai că, spre deosebire de artistul boem, el este profund antiegalitar. Are oroare de mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea, ci și cuceririle amoroase. Excepțiile nu vor face, desigur, decât să Întărească regula. Ne referim cu precădere la scriitorii-artiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pentru un burghez”, scrie Stendhal. Sau, crede Balzac: „Fiica unei ducese nu e niciodată urâtă pentru noi, ăștia”. Există Însă două tipuri feminine pe care dandy-ul le acceptă. Mai bine zis, le tolerează, intrând Într-un fel de dialog egalitar și, uneori, deloc paradoxal, căutându-le chiar tovărășia: pe de-o parte, femeia autoritară, independentă, emancipată, de tip amazoană, pe de alta, mustind de senzualitate și farmec, curtezana. Unde am mai putea Întâlni Însă amazoane În lumea modernă? La propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
obrăznicături) care, ca răspuns la obiecțiile ei cum că rochiile aveau decolteuri prea adânci pentru a putea fi purtate de niște doamne onorabile, „se sont permis d’exposer des théories égalitaires du plus mauvais goût“ (au Îndrăznit să expună teorii egalitare de cel mai prost gust); a spus că era prea târziu să comande alte costumații și că fiicele ei nu s-au mai dus la bal; l-a acuzat pe le huissier și pe acoliții lui că ei stăteau tolăniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la cei mai înstăriți, împărțindu-și astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi taie capul. Rezultă astfel, de un secol și jumătate încoace, gospodării cu o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi taie capul. Rezultă astfel, de un secol și jumătate încoace, gospodării cu o medie de aproximativ 4 ha care, supusă moștenirii egalitare a dreptului cutumiar, coboară rapid la 3 și chiar 2 ha, reproducînd astfel la nesfîrșit o agricultură de subzistență. Adăugați la aceasta îndelungatul și dramaticul episod comunist și veți avea peisajul (aproape) complet. Rezultatul poate fi văzut și din avion
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la imaginea prestigioasă a „capului de familie” și vor să rămînă macho, dar nu prea mai știu bine în ce fel. Mass-media și piața actuală a muncii au răspîndit și impus, într-o anumită măsură, imaginea familiei moderne, nucleare și egalitare, iar experiența migrației a grăbit o constatare de facto : femeile sînt relativ mai mobile, se descurcă, la o adică, și singure și aduc la rîndul lor bani în casă, uneori chiar mai mulți și mai temeinic. Repartiția sarcinilor s-a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acoperite cu corpusculi Krause, foarte bogați În terminații nervoase. Dacă le mângâi, creierul declanșează o puternică emisie de endorfine. Toți bărbații și toate femeile au glandul și clitorisul acoperite cu corpusculii Krause - În număr aproape identic, până aici e foarte egalitar; Însă mai e ceva, știi foarte bine. Îmi iubeam enorm soțul. Îi mângâiam, Îi lingeam sexul cu venerație; Îmi plăcea să-l simt În mine. Eram mândră să-i provoc erecții, aveam o fotografie cu sexul lui Întărit, o țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
libertate sexuală, luptă Împotriva Îmbătrânirii, civilizație a vacanțelor -, Brave New World e pentru noi un paradis, e de fapt tocmai lumea la care Încercăm să ajungem, până acum fără succes. Astăzi, singurul lucru ce deranjează puțin sistemul nostru de valori egalitar - sau mai precis meritocratic - e diviziunea societății În caste, sortite unor munci diferite În funcție de natura lor genetică. Este și singurul punct În care Huxley s-a dovedit profet mincinos; singurul punct care, odată cu dezvoltarea robotizării și a mașinismului, a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
realism, prima antiutopie din istoria lumii, deloc impresionat de Republica lui Platon, despre care nu amintește nimic. El iubise mai mult spiritul romanic decît pe cel grec. O aluzie la Platon și la alți autori de himerice formule de state egalitare există totuși: Căci sînt mulți aceia care și-au imaginat republici și principate pe care nimeni nu le-a văzut vreodată și nimeni nu le-a cunoscut ca existînd în realitate". Utopia e definită în termeni clari. Sub optimismul de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
conflicte, dată fiind distribuția lor inegală. Pamela N. Danziger (2005, 8) consideră că anii '80 ai secolului trecut au marcat trecerea de la consumul ostentativ la consumul de lux, nu atât pentru valențele distinctive, cât mai ales ca expresie a individualismului egalitar. Activitatea de cumpărare, ca mod de viață și sursă de fericire, a fost pusă în evidență de o cercetare desfășurată pe teritoriul Statele Unite ale Americii de Pamela N. Danziger (2005, 277) în anul 2002 (N = 866) și respectiv 2003 (N
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
română (sau maghiară) ca o anexă a celei dintâi, N. Bălcescu profesa o concepție mai largă, care cuprindea soarta tuturor popoarelor din est, militând pentru conservarea, unirea și solidaritatea tuturor naționalităților din estul continentului, inclusiv cea slavă, pe o bază egalitară. Unii dintre polonezii stabiliți de mai mult sau mai puțin timp în Principatele Române s-au aplecat cu interes asupra realităților locale, studiindu-le, oferind soluții de însemnătate generală. Un exemplu în această privință îl constituie urmărirea de către emigrația polonă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anunța iar moraliștii perioadei Belle Époque o presimțiseră fără greș sfârșitul unei lumi și intrarea într-o eră nouă. Educației discriminatorii și brutale pe care o primise Jeanne îi ia locul treptat, de-a lungul deceniilor, o inițiere sexuală mai egalitară și mai progresistă: flirtul. La începutul secolului al XIX-lea, Jeanne, gâsculița neștiutoare, trece brusc, în privința sexualității, de la cea mai adâncă ignoranță la cea mai abruptă revelație. Cocheta, dimpotrivă, își descoperă treptat senzualitatea în perioada Belle Époque, la început cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
masculin, "lascivitatea grosolană de care dau dovadă cei mai mulți dintre bărbați". Spre deosebire de Marcel Prévost, care lăsa să transpară teama sa cu privire la emanciparea tinerelor femei și cultiva nostalgia trecutului, Victor Margueritte visează la un viitor mai luminos și la o societate mai egalitară. Privirea sa se îndreaptă, în acel an 1922, spre Rusia sovietică, spre Rusia Noii Politici Economice, care tocmai instaurase egalitatea între cele două sexe, divorțul liber consimțit și avortul liber și gratuit. Franța, se lamentează scriitorul, apare prin comparație ca
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Aceast? evolu?ie fiind ireductibil?, ar fi inutil s? vrem �mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i ?i pe liberul joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult dec�ț liberalismul s?u radical, naturalismul lui Spencer
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iilor judicioase (Tocqueville este adesea considerat ca fiind cel ce introduce metodă comparativ?) el �?i plimb? alternativ privirea peste principalele societ??i moderne care par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p.337]. Ceea ce este adev?raț pentru Statele Unite este cu at�ț mai mult adev?raț pentru Fran?a �n care centralizarea, realizat? de statul monarhic cu mult �nainte de Revolu?ie, a distrus corpurile intermediare ?i a accentuat pasiunea egalitar? a cet??enilor, merg�nd p�n? la ruinarea �n r�ndul opiniei a ideii de libertate. �Aceast? form? particular? a tiraniei care se nume?te despotismul democratic ?i de care Evul Mediu nu avusese idee, este deja familiar [cet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]