964 matches
-
Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiac drept: PVC mult mărită; - Jugulogramă: unde a, c și v foarte ample, cu platou sistolic [10]. STENOZA PULMONARĂ Leziunile valvulare pulmonare sunt cel mai frecvent congenitale și rar dobândite. Stenoza pulmonară se definește ca un obstacol stenotic în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos, intens, la focarul pulmonarei (sp. II-III ic. stâng), însoțit de freamăt cu iradiere spre clavicula stângă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG și examen radiologic - hipertrofie VD, bombarea arcului arterei pulmonare, transparență pulmonară crescută prin irigație pulmonară scăzută; - Ecocardiografie: eco-Doppler
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
focarul pulmonarei (sp. ic. II-III parasternal stâng), se accentuează în inspir, uneori cu tonalitate aspră; - în insuficiența pulmonară + stenoza mitrală - suflu Graham-Steel; - zgomot III prezent în majoritatea cazurilor; - eventual clic sistolic de deschidere a pulmonarei, urmat de suflu sistolic de ejecție (stenoză relativă - volum sanguin mare), zgomot II accentuat cu P accentuat. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examen radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Stetacustic: - zgomot 1 normal sau dedublat, datorită accentuării componentei tricuspidiene, printr-o stenoză funcțională tricuspidiană; - zgomot 2 dedublat larg, tipic, fix datorită întârzierii componentei pulmonare sau, uneori, participă și un bloc de ramură dreaptă complet sau, incomplet; - suflu sistolic de ejecție de intensitate medie 2/6-4/6, cu sediul în spațiul 3 intercostal stânga cu iradiere spre apex sau posterior, care este produs de creșterea debitului ventricular drept (stenoza pulmonară relativă); - în caz de supraîncărcare de volum excesivă a VD apar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în toate direcțiile, însoțindu-se de obicei de freamăt; - se accentuează în poziție genu-pectorală sau în inspir forțat. DSV mic prezintă un suflu protosistolic care se termină în treimea medie a sistolei, uneori se poate asculta un suflu mezosistolic de ejecție datorită fluxului sanguin crescut la nivelul valvelor pulmonare. Zgmotul 1 de obicei nu este modificat când shunt-ul este mic, fiind accentuat în caz de DSV mare. Zgomotul 2 este adesea palpabil la pulmonară și prezintă o dedublare labilă. În cazurile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-se produce tulburări nervoase grave - pierderea cunoștinței, accese convulsive, abcese cerebrale, putând chiar surveni uneori moartea. Se asociază tulburări de creștere, îndeosebi staturale, dar de importanță variabilă [10]. EXAMEN OBIECTIV Stetacustic este prezent suflul cu următoarele caracteristici: -suflu sistolic de ejecție, perceput în aria pulmonară (spațiile II-III-IV) intercostal stânga parasternal); -intensitatea suflului este de grade variate, depinzând de gradul stenozei pulmonare, cu cât tetrada este mai severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflului este de grade variate, depinzând de gradul stenozei pulmonare, cu cât tetrada este mai severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din cazuri. Alte semne: zgomot urmat adesea de un clic de ejecție aortică la 0,08-0,10”. -zgomot II este bine perceptibil pe marginea stângă a sternului, fiind audibilă componenta aortică particular de intensă, dar pe fonocardiogramă componenta pulmonară este prezentă, însă foarte slabă; -uneori: suflu continuu produs de un PCA sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
continuității normale între SIV și peretele anterior al rădăcinii aortice, aorta dilatată, „călare” pe SIV, VD dilatat, hipertrofiat, în Doppler color: mărimea și direcția shunt-ului, presiuni VD, AP. Ecocardiografia bidimensională indică originea AP din VD, modificările de la nivelul tractului de ejecție ventricular drept, hipoplazia moderată sau severă a arterei pulmonare și a ramurilor sale principale. 4. Cateterismul cardiac și angiocardiografia sunt decisive pentru diagnostic și pentru tactica operatorie care va fi adoptată, cu toate că studiile neinvazive sunt de o acuratețe crescută. Cateterismul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
computer tomografia (CT) rapidă pot delimita prezența și aspectul fluxului sanguin pulmonar, dar nu sunt foarte folosite. Ele sunt utilizate în special postoperator, pentru a aprecia cantitativ volumele bătaie ale ventriculului stâng și în special ale celui drept, fracția de ejecție, aspectul anatomic al TEVD, artere pulmonare, aorta și colateralele aorto-pulmonare și cuantificarea insuficiențelor valvulare restante (pulmonară, aortică și tricuspidiană). PERSISTENȚA CANALULUI ARTERIAL Persistența canalului arterial se întâlnește cu o frecvență de 12-15% din totalul cardiopatiilor congenitale atunci când survine izolată frecvența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
percepe numai un suflu sistolic, mai târziu diminuându-se și acesta astfel încât poate să lipsească atunci când presiunile din aortă și artera pulmonară se egalizează. Zgomotul 1 nu prezintă modificări decât în cazurile de HTP, când apare un clic sistolic de ejecție pulmonară. Zgomotul 2 poate fi precedat de un clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment ST subdenivelat, Taplatizat, negativ, rar unde Q, extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii, tulburări de conducere. 4. Ecocardiografia: dilatație cardiacă, tulburări de contracție, fracție de ejecție globală scăzută, pericardită. 5. Scintigrafia miocardică, ventriculografia radioizotopică [10]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ Cardiomiopatiile reprezintă o problemă importantă în cardiologie, sub aspect epidemiologic, patogenetic, clinic și terapeutic. Cardiomiopatiile dilatative (CMD) constituie un grup heterogen de boli de cauze diverse, caracterizate prin afectarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie dilatativă, cord bovin (incidență P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic cu iradiere spre apex și axilă; - se accentuează în timpul manevrei Valsalva (crește gradientul intraventricular) și la ridicarea din poziție ghemuită („pe vine”, „squatting”); - scade în poziție ghemuită și la strângerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fibrilația atrială, tahicardii paroxistice supraventriculare; - majoritatea morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls, jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la care au putut fi identificați, tratați și eliminați factorii precipitanți este mai bun decât prognosticul pacienților a căror boală cardiacă de bază a avansat până în stadiul de apariție a insuficienței cardiace. FORME CLINICE ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE INSUFICIENȚA CARDIACĂ ANTEROGRADĂ Ejecția insuficientă a sângelui în sistemul arterial: principalele manifestări clinice sunt determinate de reducerea debitului cardiac, având ca rezultat o reducere a perfuziei organelor vitale, incluzând creierul, musculatura scheletică și rinichiul, determinând confuzie, slăbiciune musculară și retenție hidrosodată. INSUFICIENȚA CARDIACĂ RETROGRADĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac anterograd insuficient. Exemple: embolism pulmonar acut masiv, cardiomiopatie dilatativă. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DIASTOLICĂ Reprezintă alterarea capacității ventriculilor de a accepta sângele, un defect al umplerii ventriculare care poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt excluse zgomotul III fiziologic la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
adaugă presiunea atrială dreaptă crescută care poate contribui la apariția sindromului cardio‑renal prin reducerea gradientului presional la nivelul rinichiului. 27.2. Clasificare clinică ICA cuprinde cel puțin trei entități clinice distincte (2):IC cronică agravată asociată cu fracție de ejecție (FE) a VS scăzută sau prezervată (70% dintre cazuri);IC de novo - de exemplu, după un infarct miocardic acut (IMA) extins sau în condițiile creșterii presiunii sanguine în fața unui VS necompliant (25% dintre cazuri);IC avansată (refractară la tratament) cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
capătă importanță din punct de vedere prognostic, deoarece Im ischemică moderată sau severă se însoțește de triplarea riscului relativ de insuficiență cardiacă și creșterea de 1,55 ori a riscului de deces la 5 ani, indiferent de vârstă, fracția de ejecție sau clasa Killip (48). Conceptul patogenic unificator actual consideră că Im ischemică este rezultatul dezechi - librului dintre două tipuri de forțe - cele care determină închiderea valvei mitrale și forțele de tracțiune ale valvei (tethering) (47). Forțele de închidere scad prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
5-7 ml/an a VR. Mecanismul este creșterea AOR prin inducerea de noi leziuni sau a dilatării de inel, care întreține agravarea Im (14). Evaluarea funcției sistolice a VS trebuie interpretată cu atenție, deoarece disfuncția poate coexista cu fracție de ejecție normală sau crescută. De aceea, o fracție de ejecție de 50 -60% semnifică disfuncție patentă, care trebuie suspectată dacă diametrul telesistolic VS este crescut (60,61). Evaluarea pacientului cu Im are ca obiectiv orientarea deciziei de tratament chirurgical. Evaluarea hemodinamică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
prin inducerea de noi leziuni sau a dilatării de inel, care întreține agravarea Im (14). Evaluarea funcției sistolice a VS trebuie interpretată cu atenție, deoarece disfuncția poate coexista cu fracție de ejecție normală sau crescută. De aceea, o fracție de ejecție de 50 -60% semnifică disfuncție patentă, care trebuie suspectată dacă diametrul telesistolic VS este crescut (60,61). Evaluarea pacientului cu Im are ca obiectiv orientarea deciziei de tratament chirurgical. Evaluarea hemodinamică este absolut necesară deoarece simptomatologia nu este specifică, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
risc operator mai mare, chirurgia cardiacă restabilește speranța de viață în mod similar cu pacienții mai tineri, cu condiția selecției adecvate preoperatorii (88). Factorii de predicție care țin de pacient pot fi cuantificați preoperator. Disfuncția VS, în special fracția de ejecție < 50%, valorile AOR și VT sunt parametri importanți. Riscul chirurgical în sine ține de posibilitatea de reparare valvulară și este crescut dacă este necesar și BAC, reparare tricupsidiană sau proceduri adresate corecției fibrilației atriale. Reconstrucția valvulară este deteminantul major al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
valvular se așteaptă să își crească performanța prin adaptarea tipului de inel în funcție de etiologia Im funcționale (14) . Totuși rezultatele rămân suboptimale. Trialul POINT arată însă că reconstrucția valvulară asociată BAC a fost însoțită de ameliorarea clasei NYHA, a fracției de ejecție și dimensiunilor VS, în paralel cu reducerea dimensiunii AS și a presiunii în artera pulmonară (91). Spre deosebire de Im degenerativă, în care chirurgia corectează Im, în etiologia ischemică este redusă doar severitatea, iar persistența Im reziduale se asociază cu risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]