1,647 matches
-
metodologii diferite de calcul al acestui indicator. De exemplu, Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau Fondul Monetar Internațional calculează elasticitățile veniturilor și cheltuielilor bugetare în raport cu produsul intern brut (PIB), spre deosebire de Sistemul European al Băncilor Centrale, care estimează elasticitățile menționate mai sus luând în considerare mai multe variabile macroeconomice. McDonald et al. (2010) trece în revistă principalele două metodologii de estimare a soldului bugetar structural - cea a Fondului Monetar Internațional și cea a Comisiei Europene. Ambele metodologii încep prin
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Atât metoda FMI, cât și cea a OCDE identifică componenta ciclică a agregatelor bugetare prin estimarea senzitivității veniturilor și cheltuielilor bugetare curente la deviațiile economiei față de nivelul său potențial. Ambele metode estimează componenta ciclică a veniturilor bugetare utilizând coeficienții de elasticitate pentru impozitele și taxele principale calculate în OCDE Economic Outlook Database (sunt calculate elasticități pentru patru mari categorii de taxe, pe veniturile personale, impozitul pe profit, impozitele și taxele indirecte și contribuțiile la asigurări sociale). Dacă metoda OCDE ajustează veniturile
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
prin estimarea senzitivității veniturilor și cheltuielilor bugetare curente la deviațiile economiei față de nivelul său potențial. Ambele metode estimează componenta ciclică a veniturilor bugetare utilizând coeficienții de elasticitate pentru impozitele și taxele principale calculate în OCDE Economic Outlook Database (sunt calculate elasticități pentru patru mari categorii de taxe, pe veniturile personale, impozitul pe profit, impozitele și taxele indirecte și contribuțiile la asigurări sociale). Dacă metoda OCDE ajustează veniturile pentru fiecare categorie majoră de taxe, metoda dezvoltată de FMI folosește o elasticitate agregată
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
calculate elasticități pentru patru mari categorii de taxe, pe veniturile personale, impozitul pe profit, impozitele și taxele indirecte și contribuțiile la asigurări sociale). Dacă metoda OCDE ajustează veniturile pentru fiecare categorie majoră de taxe, metoda dezvoltată de FMI folosește o elasticitate agregată care arată ponderea veniturilor din fiecare taxă/impozit principal în total venituri. Ambele metode consideră cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj ca fiind singura componentă ciclică a cheltuielilor. Pe de altă parte, este universal folosită în cele două metode o
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
singura componentă ciclică a cheltuielilor. Pe de altă parte, este universal folosită în cele două metode o anumită modificare procentuală a cheltuielilor cu ajutorul de șomaj, atunci când rata curentă a șomajului deviază de la NAIRU. Totuși, în timp ce varianta FMI presupune ipoteza unei elasticități unitare a cheltuielilor cu șomajul în raport cu decalajul dintre rata curentă a șomajului și NAIRU, în varianta OCDE există estimări econometrice pentru a calcula această elasticitate în cazul fiecărei țări în parte. În final, estimarea soldului bugetar structural se face prin
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
atunci când rata curentă a șomajului deviază de la NAIRU. Totuși, în timp ce varianta FMI presupune ipoteza unei elasticități unitare a cheltuielilor cu șomajul în raport cu decalajul dintre rata curentă a șomajului și NAIRU, în varianta OCDE există estimări econometrice pentru a calcula această elasticitate în cazul fiecărei țări în parte. În final, estimarea soldului bugetar structural se face prin scăderea cheltuielilor ajustate ciclic din veniturile ajustate ciclic”. Metodologia Fondului Monetar Internațional este explicată pe larg în Hagemann, 1999 și Fedelino, Ivanova and Horton, 2009
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
condus la o reducere, în unele cazuri substanțială, a PIB potențial. Revenind la calculul deficitului bugetar structural, Altăr et al. (2010b) estimează soldul bugetar structural pentru economia românească, studiu realizat pentru perioada 1998-2008. Autorii utilizează două metodologii de calcul al elasticităților diferitelor categorii de venituri și cheltuieli bugetare în raport cu output gap. Ambele abordări conduc la rezultate similare, senzitivitatea medie la nivel bugetar fiind egală cu 0,285 și, respectiv, 0,290. Magnitudinea componentei ciclice a soldului bugetar este aproximativ 1% din
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de consecință, pentru deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A doua problemă apărută în calculul soldului bugetar structural este legată de fluctuațiile pe termen scurt în structura taxelor. Fluctuațiile pe termen scurt ale elasticităților fiscale determină incertitudini suplimentare, alterând calitatea previziunilor fiscale și ale estimărilor soldurilor structurale. Cu toate că metoda ESCB elimină parțial această problemă, există critici aduse și acestei proceduri. Există o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
faptului că utilizarea filtrului HP univariat pentru separarea de trend a bazelor de impozitare individuale nu garantează consistența între tendințe și ciclurile componentelor taxelor individuale. Criticile la adresa metodei alternative Bouthevillain se referă îndeosebi la folosirea tehnicilor econometrice de estimare a elasticităților dat fiind că pentru țările în tranziție (este și cazul României), seriile de timp anuale nu sunt foarte lungi. Astfel, nu se poate stabili cu claritate impactul măsurilor discreționare din cauza endogenității variabilelor explicative din funcția de reacție a politicii fiscale
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta bugetară curentă. Pentru calculul deficitului bugetar structural am folosit metoda dezagregată prezentată în secțiunea anterioară a lucrării. Deoarece PIB potențial este o variabilă neobservabilă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
eșantionului poate fi considerată ca fiind încă redusă. PIB potențial și output gap-ul pentru România au fost estimate prin utilizarea metodei funcției de producție. Calculul componentei structurale a necesitat identificarea componentei bugetare ciclice. Pentru estimarea acesteia au fost folosite elasticitatea veniturilor guvernamentale 2 și elasticitatea cheltuielilor 3 în raport cu PIB; pe baza acestora am estimat senzitivitatea deficitului bugetar (a se vedea pentru detalii Van den Noord, 2000). Datele statistice folosite pentru perioada analizată, 2000-2011, au fost furnizate de Ministerul Economiei și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiind încă redusă. PIB potențial și output gap-ul pentru România au fost estimate prin utilizarea metodei funcției de producție. Calculul componentei structurale a necesitat identificarea componentei bugetare ciclice. Pentru estimarea acesteia au fost folosite elasticitatea veniturilor guvernamentale 2 și elasticitatea cheltuielilor 3 în raport cu PIB; pe baza acestora am estimat senzitivitatea deficitului bugetar (a se vedea pentru detalii Van den Noord, 2000). Datele statistice folosite pentru perioada analizată, 2000-2011, au fost furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, publicațiile Institutului Național de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
produsul intern brut ca o combinație a forței de muncă (L) și capital (K), corectate pentru gradul de capacitate în exces (UL, UK), și ajustate pentru nivelul de eficiență (EL, EK). PIB potențial este dat de următoarea relație: b) Estimarea elasticităților veniturilor și cheltuielilor bugetare în raport cu PIB Așa cum am prezentat anterior, componenta structurală a bugetului se obține prin scăderea componentei ciclice din componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile sociale), ponderată cu proporția acestora în totalul veniturilor bugetare. De asemenea, elasticitatea totală a cheltuielilor este obținută în urma
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile sociale), ponderată cu proporția acestora în totalul veniturilor bugetare. De asemenea, elasticitatea totală a cheltuielilor este obținută în urma ponderării categoriei de cheltuieli luate în considerare cu proporția acestora în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile sociale), ponderată cu proporția acestora în totalul veniturilor bugetare. De asemenea, elasticitatea totală a cheltuielilor este obținută în urma ponderării categoriei de cheltuieli luate în considerare cu proporția acestora în totalul cheltuielilor bugetare. Rezultatele estimărilor și interpretarea rezultatelor Deficitul bugetar structural se determină prin eliminarea componentei bugetare ciclice din componenta bugetară curentă. În
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
următoarei relații: Yt = Xt + t, (3) unde: - parametrul regresiei; t - termenul erorilor care trebuie să fie staționar (ordin de integrare 0). Existența aceluiași ordin de integrare ne permite utilizarea tehnicilor de cointegrare pentru determinarea relației de echilibru pe termen lung (elasticităților) între variabilele prezentate mai sus. Nestaționaritatea seriilor permite utilizarea procedurii de cointegrare în vederea identificării prezenței unei relații pe termen lung staționară (cointegrare) între serii nestaționare. Alegerea variabilelor funcției de reacție s-a realizat având în vedere literatura de specialitate, precum și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fi cel mai probabil atinsă înainte ca deficitul public efectiv să ajungă la 3% din PIB. România poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii care-l generează, se reproduce în limite relativ constante, starea de dezechilibru apărând ca normală<footnote Ibidem. footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația care există între elasticitatea cererii și elasticitatea ofertei (ambele în raport de preț). Apar astfel trei situații: 1) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este superioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
format, cu factorii care-l generează, se reproduce în limite relativ constante, starea de dezechilibru apărând ca normală<footnote Ibidem. footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația care există între elasticitatea cererii și elasticitatea ofertei (ambele în raport de preț). Apar astfel trei situații: 1) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este superioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de a se reechilibra
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația care există între elasticitatea cererii și elasticitatea ofertei (ambele în raport de preț). Apar astfel trei situații: 1) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este superioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de a se reechilibra, tinzând spre un echilibru stabil: │Ecx/px│> Eox/px ⇒ echilibru stabil; 2) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
reechilibra sau nu depinde de relația care există între elasticitatea cererii și elasticitatea ofertei (ambele în raport de preț). Apar astfel trei situații: 1) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este superioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de a se reechilibra, tinzând spre un echilibru stabil: │Ecx/px│> Eox/px ⇒ echilibru stabil; 2) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este inferioară
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cererii în funcție de preț (Ecx/px) este superioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de a se reechilibra, tinzând spre un echilibru stabil: │Ecx/px│> Eox/px ⇒ echilibru stabil; 2) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este inferioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața este caracterizată printr-un echilibru instabil: │Ecx/px│< Eox/px ⇒ echilibru instabil; 3) când curbele cererii și ofertei sunt normale, dacă echili brul inițial se rupe
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața are capacitatea de a se reechilibra, tinzând spre un echilibru stabil: │Ecx/px│> Eox/px ⇒ echilibru stabil; 2) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este inferioară elasticității ofertei în funcție de preț (Eox/px), piața este caracterizată printr-un echilibru instabil: │Ecx/px│< Eox/px ⇒ echilibru instabil; 3) când curbele cererii și ofertei sunt normale, dacă echili brul inițial se rupe, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx/px) este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]