2,092 matches
-
se făcea, în principiu, nominal. Era acceptată și reprezentarea prin mandatari. Așezămintele religioase și orașele care trimiteau reprezentanți, îi numeau ad audiendum ea quae per dominus regem ordinabuntur (pentru a raporta voința regelui). Prezența orașelor presupunea un rudiment de sistem electiv. Pentru comunitățile religioase (în privința episcopilor și abaților), ca de altfel și pentru orașe, numărul reprezentanților era fixat de rege. Deliberarea, astfel cum este ea cunoscută deja cu prilejul primei convocări a Statelor Generale (1302), se făcea separat, pe stări. După
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost regatul în care s-au manifestat în mod clasic, am putea spune -, sistemul "Caietelor și doleanțelor", iar Statele Generale au constituit instituția ideală pentru aplicarea principiilor mandatului imperativ și limitativ. Raporturile stabilite între Statele Generale și rudimentele unui sistem electiv, corespund acestui tip de mandat. Deputatul aducea cu sine, în mod obișnuit, instrucțiuni precise și un "caiet" oficial. Instrucțiunile îi indicau conduita, caietul îi indica scopul ce trebuia atins. Acestea nu aveau altă finalitate, decât menținerea privilegiilor stărilor. Mandatul constituia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
centralizare și unificare statală. Deosebirile se vor ivi pe parcursul dezvoltării instituțiilor centrale. Animată de spiritul feudal, războinică și nesupusă, nobilimea engleză va fonda, începând cu secolul al XIII-lea, ceea ce am putea numi "libertățile parlamentare". În Anglia monarhia avea caracter electiv, iar centrul guvernării era curia regis, alcătuită din principii "de sânge", din marii demnitari laici și ecleziastici și notabilii care "întâmplător se aflau la curte"212, sau pe care regele îi convoca pentru a-i acorda consilium et auxilium. Reunirea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în absența regelui, nu neapărat în situația morții acestuia, era numită Parlamento. Alegerea suveranului se făcea cu respectarea anumitor condiții impuse de stări (pacta conventa). Se păstrează un text ce se crede că era citit regilor Aragonului cu prilejul actului electiv. Pus sub semnul întrebării, contestat și considerat o "legendă", textul ne introduce în decorul și ceremonialul de încoronare, reflectând mentalitatea stărilor privilegiate și redă cu o plasticitate deosebită o realitate, de altfel existentă în țările care au cunoscut regimul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de fi reprezentați în Dietele imperiale. Dacă originea instituției Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate din principatele teritoriale al Imperiului german se află în "sfatul și ajutorul" prevăzut de ordinea feudală, se consideră că temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori, va delimita strict prerogativele adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentative ale stărilor privilegiate din principatele teritoriale al Imperiului german se află în "sfatul și ajutorul" prevăzut de ordinea feudală, se consideră că temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori, va delimita strict prerogativele adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste adunări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
quam principum et nobilium Teutonie 316. În perioada interregnului numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același, cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Tier, în timp ce numărul principilor laici s-a redus la șaisprezece 317, ulterior prezența acestora în realizarea actului electiv va scădea la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal; ducele Saxoniei, mare mareșal; markgraful de Brandenburg, camerarius; regele Boemiei, mare paharnic. Cu prilejul alegerii lui Rudolf de Habsburg (1273-1291) s-a născut sistemul "consultării prealabile" între cei 7
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de a polariza stările, de a crea solidaritatea instituțională de care țara avea nevoie în procesul de unificare teritorială și centralizare politică ? Au existat perioade de acțiune comună a împăratului cu stările privilegiate, sau un perpetuu echilibru instabil ? Separarea funcției elective de celelalte prerogative ale Dietei imperiale a constituit o severă limitare a puterii sale. În evoluția Dietei se observă transformări și încercări de reformă. Convocarea a rămas un drept al împăratului. Nu exista însă periodicitatea adunărilor și nici un loc oarecum
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
orașele au cerut reprezentarea în Reichstag, anul 1255, în Dieta de la Worms, consemnându-se pentru prima dată prezența lor. Un an mai târziu, în martie 1256, Adunarea orașelor renane hotăra că vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei 328. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă o realitate: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei 7 principi electori, astfel cum îl cunoaștem de la Rudolf I de Habsburg. Delimitarea totală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
328. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă o realitate: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei 7 principi electori, astfel cum îl cunoaștem de la Rudolf I de Habsburg. Delimitarea totală a funcțiilor Dietei imperiale față de actul electiv era, astfel, întărită. 4.1.1. Reforma instituțiilor În secolul al XV-lea începe o mișcare de reformă a instituțiilor Imperiului. Domnia lui Frederich al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea încercărilor reformatoare din Dietele anilor 1434 și 1438: convocarea anuală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfătuit ca, în primul rând, să aducă principii germani sub ascultare, la condiția "granzilor" din Spania. Revolta principilor, care a urmat acestei încercări, s-a finalizat cu încheierea Înțelegerii de la Passau (1552), prin care împăratul recunoștea că demnitatea imperială rămâne electivă, că nu poate guverna fără Consiliul electorilor (Kurvereine) și nu poate aduce nici armată străină, nici consilieri străini în Imperiu. Aceste concesii sunt rezultatul rezistenței comune a stărilor, indiferent de confesiune, manifestată în Dietele din anii 1547 și 1548, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Lituaniei. Apoi a proclamat Uniunea de la Lublin 453. Cele două țări se vor numi în viitor "Coroana" (= Polonia) și "Marele Ducat" (= Lituania), dar constituiau o "republică" cu o Dietă unică și un rege ales în comun. Până atunci regele era electiv doar "teoretic și formal", puterea fiind circumscrisă continuității dinastice 454. Uniunea polono-lituaniană stabilea fără restricții principiul electivității, specificând că Dieta polono-lituaniană are dreptul absolut al alegerii suveranului. Șleahta a ieșit întărită din aceste dispute, triumful ei datorându-se "instinctului irezistibil
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
proiectul. Nici unul din impozitele extraordinare, devenite regulate după 1439, nu se puteau ridica fără consimțământul nobilimii. Puterea stărilor a crescut și datorită dreptului de alegere a regelui, ce aparținea Dietei. Comparând situația cu cea existentă în Imperiul german, unde actul electiv fiind despărțit de prerogativele Dietei era monopolul principilor electori, determinând creșterea puterii acestora, în Ungaria și Polonia competența în materie electivă a determinat un spor de putere în partea micii nobilimi, respectiv a șleahtei. Albert al II-lea (1437-1439) a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
datorită dreptului de alegere a regelui, ce aparținea Dietei. Comparând situația cu cea existentă în Imperiul german, unde actul electiv fiind despărțit de prerogativele Dietei era monopolul principilor electori, determinând creșterea puterii acestora, în Ungaria și Polonia competența în materie electivă a determinat un spor de putere în partea micii nobilimi, respectiv a șleahtei. Albert al II-lea (1437-1439) a fost nevoit să facă noi concesii nobilimii înaintea alegerii, în problema apărării regatului: regele nu avea dreptul să cheme nobilimea sub
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Europei, cu consecințe deosebit de grave asupra întregii stăpâniri în Peninsula Balcanică. Până în 1687 trupele austriece au ocupat întreaga Ungarie și o mare parte din Slavonia. În Dieta Ungarieie din 1687, dând existenței stărilor un fundament juridic și punând capăt regalității elective, au fost anulate clauzele Bulei de Aur de la 1222. Suveranul ereditar în ramura masculină a Habsburgilor urma să semneze o Cartă, prin care garanta Constituția și drepturile stărilor privilegiate. Istoria Dietei ungare intra într-o etapă nouă. 7. Caracteristici ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentanților stărilor privilegiate Reiksdagul Suediei din care făceau parte clerul, nobilimea, patriciatul urban și țăranii liberi 546. Uniunea de la Kalmar nu a prevăzut exact ordinea de succesiune la tron. Fiecare rege trebuia ales dintre succesorii lui Eric și, astfel, actul electiv a devenit pentru nobilime prilejul unor pactis conventis: fiecare schimbare a domniei însemna limitarea prerogativelor regale. În cadrul Uniunii puterea era deținută de nobilime, iar dacă monarhul încălca vreunul din angajamentele asumate, toți locuitorii regatului aveau dreptul să i se opună
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și clerul superior, cărora nu li s-a putut opune nobilimea mijlocie pentru contrabalansarea forței lor, a uzurpat toate drepturile Adunării țării și ale Coroanei. Acest lucru a fost posibil datorită rolului hotărâtor pe care Reigsraadet îl avea în actul electiv. Modificarea raportului de forțe a făcut ca în viitor adunările să aibă caracter diferit: Danehof va reuni magnații, într-o instituție independentă de puterea monarhică, iar Reigsraadet pe demnitarii convocați de rege. În ambele adunări membri reprezentau interesele stărilor. Landsting
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Gustavsson de Oxenstiern, cancelarul său în perioada 1612-1654, au elaborat în 1626 un regulament minuțios, care cuprindea atât probleme tehnice cât și de principiu pentru desfășurarea lucrărilor Parlamentului. Riksdagsordingul lui Oxenstiern mai recomanda "votul pe buletine", dar numai în ce privește actul electiv. Atunci a fost discutată o problemă importantă pentru funcționarea adunării: Parlamentul trebuia grupat după circumscripții electorale, sau după stări? S-a hotărât ca în fiecare curie nobiliară și între acestea, să opereze principiul majorității. În privința celorlalte stări acest principiu nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
drept a fost atât de bine conservat până în secolul al XVI-lea, încât atunci când amestecul Porții în alegerea domnitorilor a devenit tot mai puternic, reacția înșiși a celor aleși dezvăluia o mentalitate pozitivă privind rolul Adunării de stări în domeniul electiv. Uneori atitudinea candidaților la tron s-a manifestat în sens contrar. Nefiind dispus să accepte controlul sau colaborarea stărilor, Vasile Lupu refuza alegerea sa de către Sfatul de obște în 1633569. "Modelul polonez" de pacta conventa a contaminat și alte țări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1521, după moartea lui Neagoe Basarab, Mehmed Beg sangeacul de Nicopole, în virtutea ascendenței sale basarabe, solicitase de la sultan domnia Țării Românești, dar "boierii toți, mari și mici și toată curtea" au ales pe Radu de la Afumați 582. Triumful principiului domniei elective în Țările Române a fost consacrat într-o perioadă contemporană stingerii dinastiei Jagellonilor în Polonia. Perioada de supremație a Domniei asupra stărilor după Ștefan cel Mare, este ilustrată de politica autoritară a lui Ioan Vodă (1572-1574) care a reușit, sprijinindu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale Vrancei, Tigheciului (Sfatul cel Mare, Marele Sfat) și Câmpulungului, reprezintă vechi instituții ale comunităților țărănești confederate și nu o adunare feudală 609. Cercetarea condițiilor în care acestea se desfășurau, indică un substrat vechi, care presupune atât existența unui rudiment electiv, cât și al "dreptului de împotrivire". Dreptul de veto rostit, de pildă, în formula "Vrancea nu voiește", nu este regăsit în documentele cancelariilor domnești. Delegații acestor adunări erau aleși direct de obștea satului, cu mandat limitat, dar treptat se va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deține demnități la Curte, sunt puternici seniori teritoriali și se manifestă în acest sens în cadrul relațiilor vasalice. Biserica deținea un rol important. Funcția politică a Adunărilor de stări în Țările Române rămâne preponderentă și se materializează, mai întâi, în actul electiv: cu participarea "țării". Concretizarea acestui drept în planul realității dreptului public comportă nuanțări. La alegerea lui Ștefan cel Mare ca domn al Moldovei (1457), au participat alături de boierii mari și mici, partea bisericească (mitropolitul Teoctist și călugări) și "altă curte
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și fiscal. 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică. Ea se manifestă mai întâi în alegerea domnitorilor. Atestate documentar de la 1418 în Țara Românească și 1457 în Moldova, adunările elective aveau un larg caracter reprezentativ. Sistemul mixt ereditar-electiv al Domniei, ori actele de autoritate ale unor domnitori pentru desemnarea succesorului de exemplu la Ștefan cel Mare, în anul 1504 -, nu diminuează rolul Adunărilor de stări, cărora în acest caz le
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al Domniei, ori actele de autoritate ale unor domnitori pentru desemnarea succesorului de exemplu la Ștefan cel Mare, în anul 1504 -, nu diminuează rolul Adunărilor de stări, cărora în acest caz le revine doar misiunea unei recunoașteri formale. Opusul adunărilor elective îl reprezintă, într-un mod sugestiv privind aspectul politic, actele de abdicare. Cauzele sunt diverse, cele mai multe situații apăreau în perioadele de criză ale raporturilor cu Poarta, în special din motive de ordin fiscal (Petru Șchiopul abdica pentru că "nu mai poate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
implantarea pravilei"667, constituind un prim pas pentru înlocuirea cutumei cu legea scrisă. 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) Începând cu secolul al XVII-lea, în raport direct cu dominația otomană, funcțiile electivă, militară și cele privind raporturile externe ale Țărilor Române sunt erodate. Fără a interveni direct pentru suprimarea dreptului Adunărilor de stări în alegerea principilor, de la 1538 intenția Porții de a interzice domniile pământene devenea evidentă 668. Alegerea devine tot mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]