1,429 matches
-
Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și că puterea monarhului este dată de votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 320. Noul candidat urma să fie ales numai de către principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense: Constitutio Ludovici Bavari de jure et excellentia Imperii 321. O nouă intervenție a papei a fost respinsă în luna
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense: Constitutio Ludovici Bavari de jure et excellentia Imperii 321. O nouă intervenție a papei a fost respinsă în luna septembrie a anului 1344 de Adunarea principilor electori la Köln, iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor o declara "umilitoare". În lupta cu papalitatea se observă acțiunea comună, solidară a stărilor privilegiate. Acordul pe care reprezentanții stărilor privilegiate îl dau în Dieta imperială propunerilor și măsurilor luate anterior
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor o declara "umilitoare". În lupta cu papalitatea se observă acțiunea comună, solidară a stărilor privilegiate. Acordul pe care reprezentanții stărilor privilegiate îl dau în Dieta imperială propunerilor și măsurilor luate anterior de principii electori, semnifică creșterea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către Marii electori. În aceste dispute, rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg aducea pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale timp de aproape
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
observă acțiunea comună, solidară a stărilor privilegiate. Acordul pe care reprezentanții stărilor privilegiate îl dau în Dieta imperială propunerilor și măsurilor luate anterior de principii electori, semnifică creșterea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către Marii electori. În aceste dispute, rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg aducea pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale timp de aproape o sută de ani. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) a conferit o dimensiune
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fixat în literă de lege "o evoluție veche de mai bine de un scol, care făcuse din imperiu un stat german", rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului roman de națiune germană (1806)323. Documentul stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat pe rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat pe rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale imperiale, prin intermediul "reuniunilor de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale imperiale, prin intermediul "reuniunilor de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale imperiale, prin intermediul "reuniunilor de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar, consacrând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
limite, cu mici fluctuații, până la sfârșitul secolului al XV-lea. După anul 1437 Imperiul a rămas constant în mâinile Habsburgilor. Din 1439 se va stabili ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (ilustrativ este cazul alegerii lui Carol Quint). În raport cu poziția monarhiei și a stărilor privilegiate, care au încercat să limiteze cât mai mult puterea suveranului pentru a-și asigura accesul la guvernare, se pune întrebarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se retragă în spatele acestei insuficinețe a puterilor. De aceea, în special pentru perioada 1273-1378, este cunoscut faptul că patru din cinci scrisori de convocare invocau necesitatea ca deputații să se prezinte cu puteri "suficiente"325. În timpul lui Sigismund de Luxemburg electorii renani au paralizat Dieta de la Viena (1423), declarând că deputații din Saxa și Brandemburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celui din regatele spaniole (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celui din regatele spaniole (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, existența mandatului imperativ oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429 la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot protestul orașelor, lucrările Dietei. Împăratul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
celui din regatele spaniole (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, existența mandatului imperativ oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429 la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot protestul orașelor, lucrările Dietei. Împăratul era obligat să respecte și să accepte colaborarea stărilor în elaborarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ca "stare politică", orașele au cerut reprezentarea în Reichstag, anul 1255, în Dieta de la Worms, consemnându-se pentru prima dată prezența lor. Un an mai târziu, în martie 1256, Adunarea orașelor renane hotăra că vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei 328. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă o realitate: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei 7 principi electori, astfel cum îl cunoaștem de la Rudolf I de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
hotăra că vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei 328. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă o realitate: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei 7 principi electori, astfel cum îl cunoaștem de la Rudolf I de Habsburg. Delimitarea totală a funcțiilor Dietei imperiale față de actul electiv era, astfel, întărită. 4.1.1. Reforma instituțiilor În secolul al XV-lea începe o mișcare de reformă a instituțiilor Imperiului. Domnia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea începe o mișcare de reformă a instituțiilor Imperiului. Domnia lui Frederich al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea încercărilor reformatoare din Dietele anilor 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate, asemănătoare juntelor din regatele spaniole; pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Adoptarea acestor măsuri ar fi asigurat creșterea puterii principilor teritoriali. Propunerile de reformă a Dietei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
monarhia. Între condiții, se numărau asocierea stărilor privilegiate la guvernare și reglementarea reprezentării orașelor în Dieta imperială, pe baza unui statut precis. Anul 1489 este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor 329. De acum, participarea lor la adunările imperiale va deveni regulată. În aceeași perioadă s-a consolidat, în forme bine conturate, suveranitatea principilor teritoriali. Acest fapt a contribuit la întărirea puterii lor, pregătind reforma Imperiului și a instituțiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la deliberări. Curtea supremă a Imperiului (Reichskammergericht) urma să fie alcătuit din membri aleși de împărat de pe o listă a Dietei și prezidată de un magistrat numit de suveran. Toto acum, cele trei curii ale adunării vor lua forma definitivă: electorii, principii și orașele. Cavalerii, deși reprezentați în Dietele provinciale, continuau să nu fie admiși în Reichstag. Fiind acceptate condițiile lor, stările privilegiate reprezentate în Dietă au consimțit impozitul general imperial "un pfening de la toți" (gemeine Pfenning)332, administrat de propria
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regatele spaniole și a cărei înființare mai fusese propusă. Un alt pas important pe calea reformării instituțiilor imperiale l-a constituit hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei "regențe imperiale" (Reichsregiment), formată din 20 de reprezentanți, astfel: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Un alt pas important pe calea reformării instituțiilor imperiale l-a constituit hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei "regențe imperiale" (Reichsregiment), formată din 20 de reprezentanți, astfel: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregimentul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu continuitate permanentă. Dacă instituția ar fi durat, ea ar fi asigurat stărilor o preeminență deplină asupra autorității imperiale. Maximilian I a făcut totul pentru a o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Carol Quintul 333 a încercat să reformeze Imperiul în sistemul predecesorului său și să instaureze monarhia absolută, dar Dieta de la Worms (12 ianuarie 1521), a împiedicat dorința împăratului, consemnând, prin hotărârile adoptate, creșterea puterii și privilegiilor principilor. Înainte de alegere, principii electori au pus condiții care vor fi încorporate între legile Imperiului. Pe această bază se reorganiza Reichsregimentul și Tribunalul imperial (Curtea), iar pacea interprovincială (Landfriede) a fost întărită. Carol Quintul încerca în acest fel să împiedice limitarea absolută a privilegiilor sale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principii germani sub ascultare, la condiția "granzilor" din Spania. Revolta principilor, care a urmat acestei încercări, s-a finalizat cu încheierea Înțelegerii de la Passau (1552), prin care împăratul recunoștea că demnitatea imperială rămâne electivă, că nu poate guverna fără Consiliul electorilor (Kurvereine) și nu poate aduce nici armată străină, nici consilieri străini în Imperiu. Aceste concesii sunt rezultatul rezistenței comune a stărilor, indiferent de confesiune, manifestată în Dietele din anii 1547 și 1548, în care au fost respinse încercările de înstrăinare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ruptura dintre cehi și Imperiu 363. Conflictul a început când Ferdinand al II-lea a fost ales împărat. După moartea lui Mathias în martie 1619, începuseră pregătirile pentru alegerea noului împărat, la 20 iulie 1619. Cu trei protestanți din șapte Electori, era limpede că votul Boemiei era decisiv, în situația în care Electorii protestanți se puneau de acord asupra unui candidat străin de Casa de Habsburg. Pentru Frederic era esențial să câștige timp pentru a-și consolida poziția în Boemia și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]