886 matches
-
rămas în opera sa într-o stranie exterioritate, lucrările care o alcătuiesc rînduindu-se în două orizonturi distincte și autonome: pe de o parte lucrări de istoria filozofiei europene, de metafizică, hermeneutică și logică, ce vădesc un adevărat cult pentru filozofia elină și filozofia clasică germană (comentarii la dialogurile platoniciene, Concepte deschise la Descartes, Leibniz și Kant, comentarii la Fenomenologia spiritului a lui Hegel, Despărțirea de Goethe, Șase maladii ale spiritului contemporan, Tratat despre ființă, Fals tratat de logică); pe de altă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pornea de la ideea unei excelențe a substanței spirituale românești, detectabilă în primul rând în limbă, a unui soi de zăcământ spiritual natural, care ar favoriza în chip aparte creația la nivelul meditației filozofice, așa cum au favorizat-o de pildă limba elină și cea germană. Noica spune "romînesc" așa cum ar spune "elin" sau "german" și compune cu acest adjectiv, având în minte justificarea unui "sentiment elin al ființei" sau a unei "rostiri filozofice germane". Și de vreme ce s-au făcut filozofii întregi în jurul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în primul rând în limbă, a unui soi de zăcământ spiritual natural, care ar favoriza în chip aparte creația la nivelul meditației filozofice, așa cum au favorizat-o de pildă limba elină și cea germană. Noica spune "romînesc" așa cum ar spune "elin" sau "german" și compune cu acest adjectiv, având în minte justificarea unui "sentiment elin al ființei" sau a unei "rostiri filozofice germane". Și de vreme ce s-au făcut filozofii întregi în jurul câte unui cuvânt - ca eidos, la greci, sau ca Dasein
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
favoriza în chip aparte creația la nivelul meditației filozofice, așa cum au favorizat-o de pildă limba elină și cea germană. Noica spune "romînesc" așa cum ar spune "elin" sau "german" și compune cu acest adjectiv, având în minte justificarea unui "sentiment elin al ființei" sau a unei "rostiri filozofice germane". Și de vreme ce s-au făcut filozofii întregi în jurul câte unui cuvânt - ca eidos, la greci, sau ca Dasein, ba chiar ca umilul Gestell la Heidegger - de ce nu s-ar putea face și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care îl spânzură ca pe unul ce a încălcat legea iluziei, ca pe un deziluzionat. 6 iunie Tema prăpastiei pe care stăm. Am întîlnit-o prima oară la douăzeci și ceva de ani, când am citit interpretarea lui Nietzsche la tragedia elină. Eram prea necopt ca să o înțeleg, ceea ce înseamnă să o integrez în viața mea, depășind-o ca "motiv cultural". Dionysos le-a revelat grecilor hăul pe care era așezată viața noastră, caracterul cumplit al existenței, și, ca să-i poată face
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le-a revelat grecilor hăul pe care era așezată viața noastră, caracterul cumplit al existenței, și, ca să-i poată face față, grecii l-au mascat cu lumea de forme frumoase ― compensatorii și terapeutice ― de tip apolinic. Polaritatea dionisiaco-apolinică a vieții eline era expresia unei strategii care se mișca între adevărul teribil și iluzia menită să-l facă suportabil. Tragedia era chemată să ridice la răstimpuri vălul care acoperea prăpastia lăsând ca ceea ce este cumplit ― și eventual uitat ― să țâșnească la suprafață
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
permisă și, ca atare, crima nu poate fi justificată. Umanismul s-a născut dintr-o religie a iubirii pentru a deveni în cele din urmă, ca iluminism (Kant), doctrină a rațiunii universale și lege morală absolută. Așadar, creștinismul; spre deosebire de umanismul elin (paideia) și cel roman, creștinismul este primul umanism real: Evangheliile exclud programatic violența și crima din economia faptei umane. Mai mult, el este singurul umanism care încearcă să anihileze "anti-omul" făra violență. De altminteri nimănui nu-i este retrasă apriori
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda orișicare formă a culturei europene. Trecând în Turcia găsim pe sârbi cu o literatură și o naționalitate definitive, grecii, cari în flexiune și compunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără ce-i drept de-a fi de o origine cu ei, bulgarii mai apropiați de slavona veche, cu flecțiunea ei bogată, cu puterea de a compune cuvinte și cu o fonologie într-adevăr rară prin varietatea ei, armenii c-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau Brezaia, având cu sine și "măscărici ghiduș ", carele, schimbîndu-și fața sa, zice cuvinte urâte. 5) în cetatea Rodostol aproape de apa Istrului, în vremile închinătorilor de idoli, se afla un idol anume Cron, adecă Dumnezeul morților, care acela era un elin mort întru carele, încuibîndu-se diavolul de multă vreme, îl ținea neputred. Aceluia îi jertfea rătăciții întru acest fel, adecă de-și bătea trupurile sale până la sânge, chiuia și toată altă fără de lege făcea. Cu sângele ce-și vărsa închipuia cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi Dumnezeu adevărat. (n. s. 2017, p. 1069) 15 și le strânge, nelăsând nimic gol de puterea Lui, ci dându-le viață tuturor și păzindu-le pe toate împreună și pe fiecare în parte”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLII, în PSB, vol. 15, p. 79) „Nu e nimic din cele ce sunt și se fac, care să nu fi fost făcut și să nu dureze în El și prin El”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLII
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împotriva elinilor, XLII, în PSB, vol. 15, p. 79) „Nu e nimic din cele ce sunt și se fac, care să nu fi fost făcut și să nu dureze în El și prin El”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLII, în PSB, vol. 15, p. 79) „La Dumnezeu nimic nu-i neprevăzut, nimic nu-i neglijat. Pe toate le privește cu ochiul cel neadormit. Este de față lângă toți și lângă toate, dând mântuire fiecăruia. Dacă Dumnezeu n-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
urmează că una trebuie să fie și lumea. Căci Dumnezeu ar fi putut face și alte lumi. Dar odată ce una este lumea creată, e necesar să se creadă că Unu este și Creatorul ei17“. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XXXIX, în PSB, vol. 15, p. 74-75) „ Scriptura spune că toate s-au făcut în El și prin El. Despre aceasta ne încredințează zicând: El a zis și s-au făcut; El a poruncit și s-au zidit (Ps. 32
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că vorbește Dumnezeu, dacă nu Cuvântului Său? Sau Cine era împreună cu El când făcea toată ființa creată, dacă nu Înțelepciunea Lui, care zice: Când făcea cerul și pământul, eram împreună cu El (Pilde 8, 27)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 83-84) „Și-a exprimat (Dumnezeu - n.n.) numai voința, și a și adus la existență mărețiile celor ce se văd”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, II, în PSB, vol. 17, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
încă trăind a putut să-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos? Până la moartea lor sofismele lor păreau să aibă ceva convingător. Dar chiar când trăiau se contraziceau în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în țări păgâne să lepede furia și să cugete cele pașnice, dacă nu credința în Hristos și semnul crucii? Cine a încredințat pe oameni așa de mult despre înviere, ca crucea lui Hristos și însăși învierea Lui cu trupul? Cu toate că elinii au scornit atâtea minciuni, totuși n-au putut născoci învierea idolilor lor, nevenindu-le în minte nicidecum că e cu putință ca după moarte să învie trupul din nou. Această închipuire le-ar fi fost de altfel aprobată, pentru că, cugetând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Săi, ci i-a și înduplecat în cugetul lor să lepede sălbăticia purtărilor și să nu se mai închine zeilor părinților lor, ci să-L recunoască pe El și prin El să creadă în Tatăl. Odinioară închinându-se la idoli, elinii și barbarii se războiau între ei și erau cruzi cu cei de un neam și nu se afla cineva care să umble pe pământ, sau să străbată marea, fără să-și înarmeze mâna cu sulița, din pricina luptei neîmpăcate între ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mântuitorului: care dintre oamenii de odinioară - fie el om simplu, sau vrăjitor, sau tiran, sau împărat - a putut lua sarcina să lupte împotriva întregii închinări la idoli și a toată oastea drăcească și a toată vrăjitoria și a toată înțelepciunea elinilor, care erau atât de tari și înfloreau și înfricoșau pe toți, și să se împotrivească cu o unică pornire tuturor, ca Domnul nostru, Fiul adevărat al lui Dumnezeu, Care dând pe față în chip nevăzut rătăcirea fiecăruia, îi atrage pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le armonizează, care scapă pe oameni de patima mândriei, lăcomiei, mâniei. (n. s. 113a, p. 150) 29 alungați cu semnul crucii, iar Mântuitorul cel răstignit e propovăduit în toată lumea, ca Dumnezeu și ca Fiul lui Dumnezeu; și zeii închinați la elini sunt defăimați de ei ca închipuiri spurcate, iar cei primesc învățătura lui Hristos au o viață mai curată ca aceia? De sunt acestea și unele ca acestea omenești, să ne arate cine voiește, ca să ne convingem și noi, că unele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Tatălui, Lumina de Sine, adevărul de Sine, dreptatea de Sine, virtutea de Sine și pecetea și strălucirea și chipul și, pe scurt, rodul atotdesăvârșit al Tatălui și unicul Fiu, chipul întocmai al Tatălui”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 84) „Dar nu trebuie întrebat nici cum e cuvântul din Dumnezeu sau cum naște Dumnezeu și care e modul nașterii lui Dumnezeu. Ar fi prost cineva dacă ar îndrăzni să întrebe astfel de lucruri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că vorbește Dumnezeu, dacă nu Cuvântului Său? Sau Cine era împreună cu El când făcea toată ființa creată, dacă nu Înțelepciunea Lui, care zice: Când făcea cerul și pământul, eram împreună cu El (Pilde, 8, 27)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 83-84) „Căci precum lumina luminează toate prin strălucire, și fără strălucire nu s-a luminat ceva, așa și Tatăl a lucrat toate prin Cuvântul ca printr-o mână și fără El nu face nimic
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tuturor acestora, pogorând pentru slăbiciunea oamenilor, S-a arătat pe pământ? De când meșteșugul și școlile vrăjitoriei au început să fie părăsite, dacă nu de când s-a produs arătarea dumnezeiască a Cuvântului între oameni? Și peste tot, de când a înnebunit înțelepciunea elinilor, dacă nu de când Înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu S-a arătat pe pământ?44 Căci odinioară toată lumea și tot locul erau amăgite de credința în idoli și oamenii nu se gândeau la nimic altceva decât să cinstească pe idoli
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
28, 1). (n. s. 2153, p. 1139) 65 Notă Prof. Nicolae Chițescu: Cf. Matei 12, 40. (n. s. 157, p. 853) 65 „... Mântuitorul a lucrat atâtea între oameni în fiecare zi, încât convinge în chip nevăzut în toate părțile, între elini și între barbari, atâta mulțime să treacă la credința în El și să asculte de învățătura Lui. Iar dacă e așa, cine se va mai îndoi acum în cugetul său că a avut loc învierea lui Hristos și că e
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se referă la amândoi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a VII-a, în PSB, vol. 38, p. 237) „Dar mă întreb cum, deși păreți să fiți înțelepți și nu puțin exercitați prin raționamentele din afară (eline) în capacitatea de-a cugeta cele rele, socotind că micșorând pecetea lui Dumnezeu-Tatăl, adică pe Fiul, nu cunoașteți că-L micșorați atât pe Acesta, cât și pe Acela, a Cărui pecete este, Care trebuie să aibă în mod necesar cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu fapta, și de a-l face pe acela, după puterea ce i s-a dat, care este cea din care a fost născut”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 20, în PSB, vol. 18, p. 122) „Chiar elin de-ai fi, și chiar unul care a întrecut toată răutatea, chiar scit de-ai fi, sau barbar, sau fiară sălbatică, și încărcat de toate absurditățile, chiar de-ai purta cu tine sarcina nenumăratelor păcate, de îndată însă ce ai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia X, p. 108) „Noi, pentru care sfârșitul de aici este începutul altei vieți mai strălucitoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, XI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 324) 102 Notă Prof. I. Ivan: Care nu se înșeală și nu poate fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]