1,210 matches
-
sentimente omenești, arătând publicului o latură a personalității sale deloc bănuită până atunci. "Domnule președinte, dragă Stolo ...", atât a apucat să spună Băsescu până să-l năpădească plânsul. Printre lacrimi, liderul democrat și-a găsit totuși cuvintele pentru a-l elogia pe Stolojan: "Îți mulțumesc pentru dorința de a da o speranță românilor. Îți mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca, împreună, să facem cea mai spectaculoasă construcție politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
au scris cântece reunite sub titlul "Carmina Burana". Încă din 1511, în "Elogiul nebuniei" Erasmus precizează particularitățile creștinismului său epicurian. Afirmând că un creștinism autentic ține de o nebunie înțeleaptă, filosoful recurge la ironie, la umor și la paradox. Filosoful elogiază nebunia: ea asigură perpetuarea speciei umane și fericirea vieții, prelungește copilăria și întârzie venirea bătrâneții, este necesară prieteniei, dă naștere artelor. Astfel încât e mai bine să dorești să fi nebun decât înțelept (M. Onfray). Una din frazele celebre ale lui
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
va părea că s-a întors nici mai rău, dar nici în vreo privință mai bun decât la plecare, i se va arăta recunoștință cel puțin pentru zelul său; dacă a revenit cu mult mai bun, va fi mult mai elogiat în timpul vieții, iar după moarte îi vor fi rânduite, de către adunare, cinstirile cuvenite. Iar dacă va părea că s-a întors corupt nu va avea relații nici cu tinerii, nici cu vârstnicii, în ciuda pretențiilor sale de înțelepciune. Dacă se supune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le aduce cu sine din lumea Ideilor. Pentru acest motiv, într-o anume ierarhie întocmită după criteriul treptei de cunoaștere pe care se situează și pe care platonismul o promovează intens, Filosoful reprezintă tipul uman a cărui superioritate Platon o elogiază în termenii cei mai entuziaști. Acest aspect al gândirii lui Platon a fost pus în evidență de E. Rohde, care identifică în platonism, în ultimă instanță, o apologie a tipului uman al filosofului - „Puțini sunt cei care pot trăi la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
s-au mai făcut noi primiri în A.R. După reorganizarea din 1990, prezentarea discursurilor de recepție a fost reinstituită. În pofida tuturor întreruperilor, din 1869 și până în prezent s-au ținut 126 de discursuri de recepție, în care au fost elogiate unele personalități de seamă ale culturii românești (A. D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, 1895; Nicolae Gane, Bogdan Petriceicu Hasdeu, 1909; Ovid Densusianu, Barbu Delavrancea, 1919; Gh. Bogdan-Duică, Titu Liviu Maiorescu, 1921; Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Iorga, istoric al românilor, 1943 ș.a.) ori
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
să fie mai degrabă un volum de popularizare decât un tratat adresat comunității științifice. O serie de reviste au publicat recenzii ale cărții, după apariția sa În 1926. Majoritatea recenzorilor erau colaboratori apropiați ai lui Moldovan, precum Aurel Voinea, și elogiau calitățile lucrării. Pe parcursul următorului deceniu și jumătate, ideile biopolitice ale lui Moldovan au pătruns În textele altor autori, printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prin teste de aptitudini. Primul efort concret În această direcție l-a reprezentat Înființarea În 1940, În incinta Mănăstirii Dealu Mare, a unei școli pentru copii Înzestrați natural, care Înlocuia o instituție de Învățământ militar din localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat a Înființării acestei școli și au Încurajat regimul de război să aloce mai multe resurse pentru crearea unor astfel de școli, care urmau să devină baza de recrutare a elitelor generațiilor viitoare. Revendicările lor nu au generat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noțiuni de bază legate de igiena personală și publică și, În câteva ocazii, au inclus chiar și prezentări simplificate ale pericolelor la care generațiile viitoare erau expuse, din cauza alcoolismului și a bolilor venerice 52. Calendarele erau saturate de articole care elogiau „mamele bune” și le condamnau pe cele „rele” În termeni ce conotau nu doar aspectele morale legate de instinctele de Îngrijire ale femeilor, ci și identitatea lor biologică 53. Astfel de surse de informare simpliste și uneori vagi erau completate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar să descrie trecutul glorios al poporului român, ci și să se refere În mod specific la caracteristicile naționale ale acestui popor, În termeni biologici. O altă serie de texte ar fi trebuit să prezinte diviziunea rolurilor de gen, să elogieze rolul de mamă ca Împlinire a tuturor instinctelor naturale ale unei femei și să ofere exemple de comportament eroic al bărbaților pe front sau În Întreținerea familiei. Textele selectate trebuiau de asemenea să prezinte exemple de feministe sau de bețivi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adesea canalele create de Legea Moldovan. Un exemplu În acest sens Îl oferă Enciclopedia Română (1938), care conține un articol ce descrie sumar sistemul de sănătate publică din România, fără nici o referință la Moldovan, deși menționând Legea din 1930. Autorii elogiază orientarea către medicină preventivă ce avusese loc În deceniul anterior și prioritatea pe care programele de sănătate publică o acordau tratării și prevenirii bolilor venerice și Îngrijirii copiilor. Recomandările autorilor articolului enciclopedic susțineau necesitatea de a crește numărul medicilor ce
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căror instincte criminale ereditare erau un pericol social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate publică din Uniunea Sovietică. Pericolele eugenice pe care le crea lipsa de interes față de medicina preventivă erau din ce În ce mai puțin discutate În lucrările sale, Însă autorul nu abandonase esența convingerilor sale eugeniste. De exemplu, În descrierea politicilor sovietice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lorenzo Valla nu este nici măcar disimulată. începând din 1511, în Elogiul nebuniei, Erasmus precizează care sunt modalitățile creștinismului său epicurian. Afirmând că un creștinism autentic ține de o nebunie cuminte, filosoful recurge la ironie, la umor și la paradox. Filosoful elogiază nebunia: ea este cea care asigură perpetuarea speciei umane și fericirea vieții, prelungește copilăria și întârzie venirea bătrâneții, saturează de dorință relația dintre bărbați și femei, este indispensabilă prieteniei, susține căsătoria, inspiră faptele vitejești, dă naștere artelor, face viața suportabilă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
consideră că, din punct de vedere sexual au tot atâta drept la plăcere ca și partenerii lor; mai crede că situația de încornorat nu trebuie să rămână privilegiul bărbaților, ar fi suficient ca soțiile să fie discrete; în sfârșit, el elogiază tandrețea în intersubiectivitatea sexuală... Ce s-ar putea spune mai mult? Mai ales în acea epocă în care creștinismul trimitea femeile la rug sub pretextul ipocrit al conlucrării cu diavolul... Lucrul de care Montaigne se teme, din partea femeilor - dar el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o liniște atât de greu obținută de dragul unei fuste. Montaigne preferă o sexualitate bazată pe afecțiune, desigur, dar nimic nu se opune dorințelor pentru femeia venală întâlnită cu plăcere în calea sa. Discipol al lui Lucrețiu, el rămâne și atunci când elogiază ceea ce am numit cuplul ataraxic: la antipozii căsătoriei din dragoste îun oximoron la fel de nefast pentru căsătorie ca și pentru amor), el preamărește meritele căsătoriei fondate pe rațiune. Care-i filosoful care ar putea să-i reproșeze această opinie? A asocia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ea se ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat Despre ștafete, dat fiind că mesajul în care susține această idee
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al îndoielii, fidel indolenței sale filosofice și indiferenței sale existențiale, l-ar fi lăsat pe Anaxarh cu necazul lui, continuându-și drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... în loc să se supere, să se simtă jignit ori măcar contrariat, Preafericitul elogiază impasibilitatea, flegma și marea înțelepciune a lui Pyrrhon, care a plecat de acolo - să-și spele purcelușii, așa cum făcea de obicei... Să convenim deci că hedonismul lui Anaxarh, ca și al multor eudemonisme grecești - cele ale lui Apollodor din Cyzicos
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște conjecturi, niște ipoteze, niște supoziții. Un text ciudat al lui Diogene Laerțiu - îndepărtat fără nicio explicație de critica universitară cu un simplu gest de respingere, într-o scurtă notă, ca neaparținând efectiv corpusului... - pune în scenă un Diogene care elogiază consumul de carne de om! Anecdota ar putea să treacă: onanist și petoman, filosoful ar adăuga ușor canibalismul la lista talentelor sale, numai că justificarea ridică niște probleme... Pentru că Diogene afirmă în aceste câteva rânduri un materialism prost văzut în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai demn de Încredere cu cât a fost el Însuși implicat În evenimentele pe care le povestește și pare prea puțin Înclinat spre lingușeala celor mari. Al doilea exemplu este Philippe de Commines, pe care nu mai contenește să-l elogieze, admirându-i simplitatea limbajului, puritatea narațiunii și absența vanității. A treia evocare are În vedere Memoriile lui du Bellay, autor la care apreciază faptul că a ocupat funcții de răspundere, dar pentru care se teme că ar pleda În favoarea regelui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În termeni comuni și care nu pot fi comunicate pe Înțelesul tuturor (cum sunt, de exemplu, cele despre moarte, neant, dialectică sau eshatologie). Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant, decât distincțiile complet irelevante ale spiritelor subtile, iubitoare de diferențieri În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la guvernare, nu-și ascundea teama față de comunizarea accentuată, inclusiv față de tendința PCR de a distruge/scinda PSD-ul); Lothar Rădăceanu, membru PSD (lozincard, falsificînd brutal reliatățile); Jumanca și Brătfăleanu, socialiști (se situau pe linia democratică; sugestiv, Jumanca l-a elogiat pe Maniu cu mult bun-simț, chiar dacă ei erau În partide diferite); Iordăchescu, Romulus Dan, Leopold Filderman, Dimitriu-Pop, membri ai PSD (fără orizont, dogmatici chiar); Basile Stoica, secretar general În Ministerul de Externe (obiectiv, aprecia că PNȚ era În mod real
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un sistem de norme morale sau la un antecesor-model, spre pildă, Iliaș Rareș față de tatăl său ori Ștefan, alăturat damnatului său frate. În schimb, portretul mitropolitului Teoctist nu uzează de corelație, ci înmănunchează doar faptele personajului. Cu gratitudinea discipolului, M. elogiază fapta unui mare cărturar, „învățător al Moldovei” (sintagmă vest-europeană ca structură), „vrednic de cunună”. Este lauda unui cărturar făcută de alt cărturar, căci cronicarul, beneficiar al instrucției („eu, care m-am hrănit cu cuvintele lui duhovnicești ca și cu lapte
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
într-o măsură, a lui I. Minulescu sau G. Bacovia în registru minor. El este un poet citadin al peisajului provincial, cu măruntele sale personaje și moravuri. Melodios, facil, transparent, diafan, vag încercat de spleenuri simboliste, „cântă” amoruri pasagere și elogiază galant pure domnișoare, descrie atmosfera sau ironizează bonom lumea provincială și dramele ei. Al. A. Philippide, într-una din cronicile de întâmpinare, apreciază această „poezie ușoară, grațioasă și senină”, în care sentimentalismul e „temperat” de „ușoara ironie” și „reținut de
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
viziunea unui umanism de factură modernă, elastic și mobil, în concordanță cu imperativul interdisciplinarității, ce caracterizează abordarea intelectuală actuală, iar Grigore Moisil, care a făcut o cauză personală din aplicarea metodelor matematice în domeniul studiului omului și al societății este elogiat ca un umanist împlinit (Moisil umanistul). Alimentată de dezbaterile la care autorul a participat în „centre internaționale de reflecție” legate de destinul omenirii și susținută de o bogată bibliografie, Zece mii de culturi, o singură civilizație (1998) analizează modernitatea actuală prin
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
tocmai acest aspect Îl Îngrozea, deoarece era de părere că această disonanță de intenții reprezenta principala cauză a aglomerației, urâțeniei, dezordinii și ineficienței dintr-un oraș neplanificat. Referindu-se la aceleași fapte sociale și istorice, Jacobs găsește motive să le elogieze: „Orașele au capacitatea de a oferi fiecăruia ceva numai fiindcă și numai atunci când sunt create de toți”. Deși nu este un susținător necondiționat al economiei de piață, ea Înțelege foarte bine că, ne place ori ba, capitaliștii și speculanții transformă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reputația Etiopiei de „simbol al Înapoierii și vale a ignoranței” și Îi Îndemna pe etiopieni „să se unească pentru a practica o agricultură care să nu mai depindă de forțele negative ale naturii”. În sfârșit, el condamna păstoritul per se, elogiind satul planificat ca mijloc de „reabilitare a societății noastre nomade”. Totuși, În Etiopia, strămutarea s-a desfășurat Într-un ritm mult mai brutal, ceea ce a contribuit la crearea condițiilor pentru izbucnirea rebeliunii care, ulterior, a răsturnat regimul. În martie 1986
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]