KorAP: Find »[drukola/base=embolie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...50 >

1,243 matches

Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582

aplicate în cadrul bolii trombo-embolice. DEFINIȚIE Embolia pulmonară reprezintă obstrucția acută parțială sau totală a arterei pulmonare sau a ramurilor acesteia printr-un tromb mobilizat sau material embolizat, manifestându-se prin semne generale și locale specifice, asociată cu o mare mortalitate. Embolia pulmonară masivă (la 50% din pacienții cu EP [3]) este definită ca embolism asociat cu hipotensiune sau șoc, insuficiență respiratorie hipoxemică severă, disfuncție acută severă a compartimentelor drepte ale cordului, cauzate de obstrucția de peste 50% a arterei pulmonare, demonstrată prin

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
și cea nutritivă din arterele bronșice, poate explica absența infarctului pulmonar, care nu este în mod obișnuit prezent. - Obstrucția anatomică a arterelor pulmonare este cauza cea mai improtantă a fiziologiei compromise. - Profilaxia primară adecvată este obișnuit eficientă [5]. INCIDENȚA Incidența emboliei pulmonare diferă de la țară la țară. La bolnavii spitalizați, apare într-un procentaj de 15%, în unități de cardiologie incidența crește la 30-50%. Embolia pulmonară poate fi prezentă la 60-80% din pacienți prezentând o tromboză venoasă profundă, chiar dacă jumătate din

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
cauza cea mai improtantă a fiziologiei compromise. - Profilaxia primară adecvată este obișnuit eficientă [5]. INCIDENȚA Incidența emboliei pulmonare diferă de la țară la țară. La bolnavii spitalizați, apare într-un procentaj de 15%, în unități de cardiologie incidența crește la 30-50%. Embolia pulmonară poate fi prezentă la 60-80% din pacienți prezentând o tromboză venoasă profundă, chiar dacă jumătate din bolnavi sunt asimptomatici. Studii anatomo-patologice au arătat că aproximativ 60% din pacienții spitalizați au prezentat o embolie pulmonară, nefiind diagnosticată la 70% din cazuri

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
unități de cardiologie incidența crește la 30-50%. Embolia pulmonară poate fi prezentă la 60-80% din pacienți prezentând o tromboză venoasă profundă, chiar dacă jumătate din bolnavi sunt asimptomatici. Studii anatomo-patologice au arătat că aproximativ 60% din pacienții spitalizați au prezentat o embolie pulmonară, nefiind diagnosticată la 70% din cazuri [2], situându-se pe locul trei ca și cauză a deceselor intra-spitalicești. Printr-un studiu prospectiv s-a demonstrat că 10-13% din pacienții spitalizați o săptămână, dezvoltă o tromboză venoasă profundă. Incidența

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
unitățile de terapie intensivă, 33% după infarct miocardic acut, 40% fiind asimptomatici după by-pass aorto-coronarian. În SUA au loc 300 000 de decese anual de EP acută, diagnosticul nefiind stabilit adesea decât la autopsie [5]. MORBIDITATE - MORTALITATE Moartea subită prin embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești. Aproximativ 10% din pacienți decedează în prima oră de la debut (embolie pulmonară masivă) și 30% prin embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
decese anual de EP acută, diagnosticul nefiind stabilit adesea decât la autopsie [5]. MORBIDITATE - MORTALITATE Moartea subită prin embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești. Aproximativ 10% din pacienți decedează în prima oră de la debut (embolie pulmonară masivă) și 30% prin embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
nefiind stabilit adesea decât la autopsie [5]. MORBIDITATE - MORTALITATE Moartea subită prin embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești. Aproximativ 10% din pacienți decedează în prima oră de la debut (embolie pulmonară masivă) și 30% prin embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
autopsie [5]. MORBIDITATE - MORTALITATE Moartea subită prin embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești. Aproximativ 10% din pacienți decedează în prima oră de la debut (embolie pulmonară masivă) și 30% prin embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești. Aproximativ 10% din pacienți decedează în prima oră de la debut (embolie pulmonară masivă) și 30% prin embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele venelor sistemului cav inferior. Emboliile pulmonare având

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
embolii repetitive. Mortalitatea generală la embolia pulmonară este ridicata 32% [3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele venelor sistemului cav inferior. Emboliile pulmonare având la origine trombozele intracardiace, respectiv emboliile netrombotice (grăsoase, gazoase, cu lichid amniotic, corpi străini) sunt rare. „Emboliile paradoxale”, din cavitățile stângi ale inimii, în prezența shunt-urilor stânga-dreapta reprezintă

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
3]. ETIOPATOGENIE Embolia pulmonară nu trebuie considerată ca o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele venelor sistemului cav inferior. Emboliile pulmonare având la origine trombozele intracardiace, respectiv emboliile netrombotice (grăsoase, gazoase, cu lichid amniotic, corpi străini) sunt rare. „Emboliile paradoxale”, din cavitățile stângi ale inimii, în prezența shunt-urilor stânga-dreapta reprezintă o excepție. Momentul declanșator al cascadei reacțiilor fiziopatologice este migrarea

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
o boală, ci o complicație severă a bolii trombo-embolice, fiind în cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele venelor sistemului cav inferior. Emboliile pulmonare având la origine trombozele intracardiace, respectiv emboliile netrombotice (grăsoase, gazoase, cu lichid amniotic, corpi străini) sunt rare. „Emboliile paradoxale”, din cavitățile stângi ale inimii, în prezența shunt-urilor stânga-dreapta reprezintă o excepție. Momentul declanșator al cascadei reacțiilor fiziopatologice este migrarea embolului din vene periferice prin cavitățile drepte ale

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
cele mai multe cazuri complicația cea mai dramatică și gravă a acesteia. Majoritatea emboliilor pulmonare se produc din trombozele venelor sistemului cav inferior. Emboliile pulmonare având la origine trombozele intracardiace, respectiv emboliile netrombotice (grăsoase, gazoase, cu lichid amniotic, corpi străini) sunt rare. „Emboliile paradoxale”, din cavitățile stângi ale inimii, în prezența shunt-urilor stânga-dreapta reprezintă o excepție. Momentul declanșator al cascadei reacțiilor fiziopatologice este migrarea embolului din vene periferice prin cavitățile drepte ale cordului și obstrucția parțială sau totală a arterei pulmonare și a

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
40-45 mmHg. Această hipertensiune pulmonară crește totodată presiunea în atriul drept și va scădea indexul cardiac, putând evolua spre insuficiență ventriculară dreaptă și deces [5]. Modificările schimbului gazos pulmonar sunt reprezentate de hipoxemie și hipercapnee. În prima fază evolutivă a emboliei pulmonare hipoxemia este predominantă datorită unui „mismatch V/Q” - discordanță ventilație/perfuzie [3,7,4,8]. Determinările oximetrice evidențiază valori de sub 60 mmHg a PaO2 la pacienți inhalând aer atmosferic. O presiune parțială normală a oxigenului arterial exclude o embolie

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
emboliei pulmonare hipoxemia este predominantă datorită unui „mismatch V/Q” - discordanță ventilație/perfuzie [3,7,4,8]. Determinările oximetrice evidențiază valori de sub 60 mmHg a PaO2 la pacienți inhalând aer atmosferic. O presiune parțială normală a oxigenului arterial exclude o embolie pulmonară masivă. Un pacient ventilat cu O2 100% poate avea un PaO2 de 100-450 mmHg, denotând un gradient alveolo-arterial mare, fără a exclude o embolie pulmonară masivă [3,11,12,13]. Electrocardiograma prezintă modificări la 75-90% din pacienții cu embolie

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
PaO2 la pacienți inhalând aer atmosferic. O presiune parțială normală a oxigenului arterial exclude o embolie pulmonară masivă. Un pacient ventilat cu O2 100% poate avea un PaO2 de 100-450 mmHg, denotând un gradient alveolo-arterial mare, fără a exclude o embolie pulmonară masivă [3,11,12,13]. Electrocardiograma prezintă modificări la 75-90% din pacienții cu embolie pulmonară. Semnele de supraîncărcare ventriculară dreaptă pledează pentru o embolie pulmonară masivă (la 85% din pacienți apare inversiunea undei T în derivațiile anterioare, unda P

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
embolie pulmonară masivă. Un pacient ventilat cu O2 100% poate avea un PaO2 de 100-450 mmHg, denotând un gradient alveolo-arterial mare, fără a exclude o embolie pulmonară masivă [3,11,12,13]. Electrocardiograma prezintă modificări la 75-90% din pacienții cu embolie pulmonară. Semnele de supraîncărcare ventriculară dreaptă pledează pentru o embolie pulmonară masivă (la 85% din pacienți apare inversiunea undei T în derivațiile anterioare, unda P este proeminentă în derivațiile II, III, și a VF) [1,2,8,9]. Teleradiografia toracică

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
avea un PaO2 de 100-450 mmHg, denotând un gradient alveolo-arterial mare, fără a exclude o embolie pulmonară masivă [3,11,12,13]. Electrocardiograma prezintă modificări la 75-90% din pacienții cu embolie pulmonară. Semnele de supraîncărcare ventriculară dreaptă pledează pentru o embolie pulmonară masivă (la 85% din pacienți apare inversiunea undei T în derivațiile anterioare, unda P este proeminentă în derivațiile II, III, și a VF) [1,2,8,9]. Teleradiografia toracică evidențiază modificări la 80-90% din cazuri cu embolie pulmonară masivă

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
pentru o embolie pulmonară masivă (la 85% din pacienți apare inversiunea undei T în derivațiile anterioare, unda P este proeminentă în derivațiile II, III, și a VF) [1,2,8,9]. Teleradiografia toracică evidențiază modificări la 80-90% din cazuri cu embolie pulmonară masivă. Schimbarea obișnuită este lărgirea arterei pulmonare și a compartimentelor drepte ale cordului. Pot apare focare infiltrative la nivelul plămânului sau atelectazii. Semnele radiologice certe se instalează de obicei doar după ore de la debut [1, 2,5,8,13

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
focare infiltrative la nivelul plămânului sau atelectazii. Semnele radiologice certe se instalează de obicei doar după ore de la debut [1, 2,5,8,13). Ecocardiografia transtoracică (TTE) și transesofagiană (TEE) are sensibilitate de 80-90% și specificitate de aproape 100% la embolia pulmonară masivă. Aspectele ecocardiografice tipice sunt reprezentate de: dilatația ventricolului drept, asociată de hipochinezie, hipertensiune pulmonară, mișcări paradoxale ale septului interventricular („mișcare de bombare” a septului spre ventricolul stâng). Transesofagian poate fi vizualizat chiar și trombul din trunchiul arterei pulmonare

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
vasculare pulmonare [1-3,5,8,14]. Disponibilitatea unor metode imagistice mai sofisticate reduce necesitatea angiografiei, care totuși ramâne indicată la unele subgrupe de pacienți. Tomografia computerizată, cu substanță de contrast, ca metodă mai puțin invazivă, are specificitate de 95-100% la emboliile segmentare localizate mai proximal [1-3,5,9,11]. Angio-CT evidențiează embolii până la nivelul arterelor lobare sau segmentare. Utilizarea angio-CT spiral pulmonar cu CT-flebografie în diagnosticul trombembolismului pulmonar, a mărit sensibilitatea metodei de la 83 la 90 %. Alergia la subsantța de contrast

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
sofisticate reduce necesitatea angiografiei, care totuși ramâne indicată la unele subgrupe de pacienți. Tomografia computerizată, cu substanță de contrast, ca metodă mai puțin invazivă, are specificitate de 95-100% la emboliile segmentare localizate mai proximal [1-3,5,9,11]. Angio-CT evidențiează embolii până la nivelul arterelor lobare sau segmentare. Utilizarea angio-CT spiral pulmonar cu CT-flebografie în diagnosticul trombembolismului pulmonar, a mărit sensibilitatea metodei de la 83 la 90 %. Alergia la subsantța de contrast, nefropatia legată de substanța de contrast și doza mare de radiație

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
rămân explorări de excepție [4]. Un „D-dimer test” pozitiv (nivel seric al unui derivat de fibrină cu legături încrucișate) bazat pe tehnica ELISA - „enzyme linked immunosorbent assay”) cu o sensibilitate de 96-98% [5] poate confirma o tromboză venoasă și embolie pulmonară în corelație cu probabilitate bazată pe anamneză și examen clinic (1-2 scoruri care evaluează posibilitatea ca un pacient să aibă embolie pulmonară). Testul D-dimer care nu se bazează pe tehnica Elisa nu este specific, putând fi pozitiv și

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
tehnica ELISA - „enzyme linked immunosorbent assay”) cu o sensibilitate de 96-98% [5] poate confirma o tromboză venoasă și embolie pulmonară în corelație cu probabilitate bazată pe anamneză și examen clinic (1-2 scoruri care evaluează posibilitatea ca un pacient să aibă embolie pulmonară). Testul D-dimer care nu se bazează pe tehnica Elisa nu este specific, putând fi pozitiv și în caz de infecții, cancer, stări inflamatorii sau traumatisme.Când testul D-dimer bazat pe Elisa este negativ la pacienți cu probabilitate

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
tromboze venoase profunde este mică și previne necesitatea unor studii imagistice specifice. La pacienții cu probabilitate pretest mare sunt preferate studiile imagistice față de testul D-dimer [20]. Principiul evaluării minuțioase a fiecărui pacient bazat pe probabilitatea clinică de a avea embolie pulmonară este mai important decât testele efectuate [5,15]. Acesta face parte din medicina bazată pe dovezi. Alți biomarkeri pot oferi informații: valorile troponinei pot fi crescute la embolii pulmonare masive, respectiv „ peptidul natriuretic cerebral”, la bolnavii cu insuficiență cardiacă

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]