1,300 matches
-
Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești, Ion Lăstun, Ion D. Ioan. Profesor de limba și literatura română - în Găești (1933- 1938), apoi la Ștefănești și Colibași, în județul Argeș, Ismail (1938), Curtea de Argeș (1939-1945), din nou în Găești (1945- 1955) -, profesor emerit din 1971, I. a fost și director al teatrului din Găești, instructor de teatru în colonia de petroliști Valea Caselor, bibliotecar în Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. Publică volumele Negativismul tinerei generații (1934), Considerații asupra actului de cultură românesc (1936), Claudia
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova și, până la sfârșitul vieții, a activat la Studioul Moldova-Film din Chișinău. Între 1981 și 1983 a fost secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. A primit titlul de maestru emerit al artei (1982). Debutează cu volumul de nuvele Râsul și plânsul vinului (1965), după care urmează Dincolo de ploaie (1970) și Trei proze (1971) ș.a. Proza lui I. este semnificativă prin receptivitatea ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
fost de asemenea membru corespondent al Academiei Saxone de Științe, al Academiei Germane de Științe din Berlin, al Academiei Austriece de Științe, al Academiei Bavareze de Științe, al Institutului Mexican de Cultură etc. A primit titlurile de Om de știință emerit și Erou al muncii socialiste, în 1954 și 1956 fiind laureat al Premiului de Stat. A condus publicațiile „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique” și „Limba română”. Savantul I., lingvist și filolog de mare autoritate, autor al
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
IV.2003, Moscova), poet. A absolvit Institutul de Artă Cinematografică din Moscova (1962), după care a lucrat la studiourile Moldova-Film (Chișinău) și din 1974 la Mosfilm (Moscova). A fost președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. A primit titlurile de maestru emerit al artei din Republica Moldova (1969), artist al poporului din Federația Rusă (1980) și este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1988). Filmele sale, între care Poenile roșii (1966), Lăutarii (1971), Șatra (1976), au fost premiate la mari festivaluri internaționale
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
semantice dintre limbi (pe baza contactelor lingivstice slavo-române). Numit asistent în 1956, în 1975 devine profesor. Din 1976 până în 1999 deține și funcția de șef de catedră; în mai multe rânduri prodecan, decan ad-interim în 1970, din 1999 e profesor emerit al Universității „Taras Șevcenko”. A ținut cursuri de lingvistică generală, de istoria limbii române sau privind raporturile lingvistice slavo-române ș.a. și a participat la diverse congrese și conferințe internaționale, multe organizate la București și Chișinău. Studii și articole de lingvistică
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
, Gheorghe (18.I.1948, Cotiujenii Mari, j. Soroca), prozator și dramaturg. Este fiul Zinaidei (n. Caraman) și al lui Ion Urschi, țăran și „lucrător emerit al culturii”. După Școala Medie, absolvită în comuna natală (1965), urmează Școala Superioară Teatrală „B. Sciukin” din Moscova (1965-1971). Devine actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău, dar din 1980 optează pentru ipostaza de liber-profesionist. Colaborează ca autor, regizor și realizator
URSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
volum, El problemă de Europa, l-a tipărit la Madrid în 1949. A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Uniunii Latine (Paris, 1957), Premiul Unității Europene (Romă, 1964), Premiul Național de Literatură al Spaniei (1970, pentru Erasmo). Profesor emerit al Universității Complutense, U. a fost și președinte al Societății Iberoamericane de Filosofie, președinte al Societății Internaționale de Studii Umaniste „Giovanni Gentile”, doctor honoris causa al universităților din Genova, Atena, Cluj-Napoca și Iași. În 1991 devine membru de onoare al
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
1932, 14836; O. Goga, „Glasul apelor”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIII, 1932-1933; Al. Bogdan, „Escale”, LUT, 1934, 3771; Sărbătorirea lui I. Gr. Periețeanu, București, 1934; Al. Bilciurescu, „Prin cerești vitralii”, TIL, 1940, 1 156; Stelian Constantin-Stelian, Un interpret emerit al poeziei: I. Gr. Periețeanu, UVR, 1943, 22; I. C. Popescu-Polyclet, I. Gr. Periețeanu, poetul mării, „Drum nou”, 1947, 36; Dicț. scriit. rom., III, 677-678. L.D.
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
neam doar simpatic nu poate aspira la nici o glorie, ci doar la o incomodă bălteală și marginalitate 1. Puțină istorie europeanătc "Puțină istorie europeană" Marginalitatea este soarta țiganilor de-a lungul întregii istorii europene 2. Istoricul britanic Norman Davies (profesor emerit la Universitatea din Londra) crede că prima atestare a țiganilor pe continent datează din 1378 (Grecia, Peloponez). În 1416 la Brașov, iar în 1418 la Hamburg, o sută douăzeci de țigani conduși de un oarecare „Emaus al Egiptului” sunt înregistrați
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
influențele sale intelectuale importante, alături de Hobbes; el însuși s-a opus public valorizării morale și manipulării ideologice, mai ales după 1919, a distincției euristice comunitate/societate; naziștii l-au repudiat, anulându-i în 1933 statutul mai mult simbolic de profesor emerit la Universitatea din Kiel; în fine, „comunitate” și „societate” sunt tipuri ideale weberiene, fiindcă ele coexistă, dialoghează și se întrepătrund în textura oricărei comunități politice reale (polis, pentru a reveni la surse)5. Majoritatea referințelor la Tönnies utilizează termenii germani
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
momentul când în forurile internaționale se consfințesc pentru tot globul drepturile omului - dreptul fiecărei ființe umane de a-și spune răspicat cuvântul prin viu grai, scris și radio; dreptul presei libere, dreptul întrunirilor - în momentul acesta regimul Anei Pauker-Groza, prin emeriții săi elevi (generos plătiți) care au absolvit școlile de cadre comuniste - împiedică pe marea democrată Ella Negruzzi să-și rostească gândul în fața tineretului Național-Țărănist. E locul să repetăm zicala din străbuni: pe cine nu lași să moară, nu te lasă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dintr-un centru într-altul, chiar în epoca Luminilor. De la Viena, din biblioteca mănăstirii franciscane („ab bibliotheca Viennae P.S. Franciscane”) sosește o lucrare ce conține prelegerile teologice ale lui Tournely (editate la Köln, în 1726), „doctor al facultății pariziene”, „profesor emerit al Societății regale de la Sorbona”. Din Valahia provine un exemplar din Sacrae Scripturae Dogmatica Polemica Explicatae, redactat de P. Franc. tav. Widenhofer (ed. 1755), purtând următoarele indicii: a. „Dono oblatus a Pre Francisco Subotim Ministro Provinciali Provia Bulgaria, Patri Luca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ecumenică a Bibliei: TOB), precum și de două traduceri ale Septuagintei (una din secolul al XIX-lea, alta În curs de realizare, primele doisprezece volume fiind deja apărute). Cu un cuvânt despre această din urmă Întreprindere - condusă de Marguerite Harl, profesor emerit la Sorbona - aș vrea să și Închei. Din 1986 editura Cerf publică o colecție cu copertă albastră, intitulată „La Bible d’Alexandrie”. Denumirea nu este riguros exactă decât pentru Pentateuh, dar ea a fost păstrată din rațiuni comerciale. Grupul din jurul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Genurile folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) și cu Premiul „Dacia”, iar în 1995, cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române. B. a desfășurat o amplă activitate de culegător, traducător, editor și cercetător al folclorului literar. A înregistrat texte folclorice în satele din Republica Moldova, în localitățile
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
Nostru și, o perioadă mai îndelungată, la Teatrul Ligii Culturale din București. În 1949, el se alătură actorilor de la Teatrul de Stat din Sibiu, proaspăt înființat. După o activitate de peste cinci decenii, răsplătită cu Ordinul Muncii și titlul de Artist Emerit, se retrage din teatru în 1965. Cu un simț înnăscut al scenei, a creat numeroase roluri comice memorabile. În literatură, debutează cu nuvela Gheorghiță (1930), urmată de alte povestiri și poeme în proză, publicate în „Universul” și „Ordinea”, din care
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
1914). Revizor școlar, profesor secundar, profesor universitar de bizantinologie la Cluj (1919-1938), apoi la București (1938-1947), rector al Universității din Cluj (1924, 1926), devine membru corespondent (1920), titular (1938) și vicepreședinte (1938-1947) al Academiei Române; în 1964, primește titlul de profesor emerit. A fost membru în comitetul de conducere al revistei „Byzantion”, de la fondarea ei, și vicepreședinte de onoare al Asociației Internaționale de Studii Bizantine (1961-1971). Frecventarea asiduă a surselor bizantine, perfecta cunoaștere a limbii și literaturii mediogrecești i-au permis lui
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
exersată, spre a restabili, prin exagerarea metehnelor, ordinea firească a lucrurilor. Ca într-o dioramă tragicomică, ce se poate reface prin juxtapunerea fragmentelor, mișună „fruntașii” unui loc, „factorii ponderoși în conducerea destinelor noastre”, cum le zice Ierofteiu Buhă, „docinte ambulant emerit”. O mecanică, foarte bine deprinsă, a trâmbițării sentimentelor naționale, a bunelor intenții face ca interese mărunte să se poată insinua sub masca vreunui „scop idealist și consacrat”, cum ar fi, de pildă, lupta împotriva „ștagnațiunii culturale”. În atitudini alternează găunoșenia
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
îndelungații ani de lupte fratricide în Palestina". Deocamdată, doritorii de pace și nedoritorii de aceasta divizează, deopotrivă, atât societatea israeliană, cât și societatea palestiniană! II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ La Comitetul special O.N.U. pentru definirea agresiunii (prezență românească) PROF. UNIV. EMERIT DR. AUREL PREDA* Motto "V-am făcut cadou Basarabia". (Litvinov) Summary The study is devoted to the last two sessions of the Special Committee of the Definition of Aggression (1973-1974). In this context, the author described how hardly the Romanian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care a rezistat cel mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care a rezistat cel mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
orientările Secretarului General privind rolul organizațiilor de masă și obștești în înfăptuirea politicii generale.“ Întoarse pagina, hârtia proastă aproape se fărâmiță, cerneala îi murdărise deja degetele. „Titlul de cel mai bun lăcătuș al Asociației. Omagiu conducătorului iubit. Sărbătoarea muncii. Fotograful emerit al Asociației. Educarea membrilor în spiritul eticii și echității socialiste.“ Pagina următoare. „Două decenii de la Congresul al Nouălea. Profesionalizarea și integrarea în producție a deficienților.“ Și mai departe și mai departe. „Relații de prietenie și colaborare cu asociațiile similare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Polirom sau Humanitas, de pildă, ai numai 5 puncte. Dacă vii bine pregătit și plin de elan la ore, nu obții nici un punct. Și așa, din publicație în publicație, din proiect internațional în proiect internațional etc., poți să ajungi profesor emerit fără să dai prea mult pe la școală. Nu vă grăbiți să mă acuzați de cripto comunism nostalgic, parvenitism pesedist și alte nepotisme ! știu foarte bine și reversul medaliei. Cunosc personal un „baron local” care s-a enervat așa de tare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cărți de pură știință, ca recenta și cea mai modernă, oxigenată și curajoasă Istorie a medicinei, a Prof. univ. dr. Cristina Ionescu, șefa catedrei de istorie a medicinei la Univ. Gr. T. Popa-Iași, prefațată de Prof. dr. Constantin Romanescu, membru emerit al Academiei de medicină din România, în care, la cap. “Evreii și medicina iudaică” evreii stârnesc o adevărată simpatie și recunoștința aportului lor în științe, filosofie, religie, etc.; a întâlnit pasiunea evreilor pentru vindecarea oamenilor, probată cu descoperiri arheologice (manuscrisele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
inopinată a fraților Gabriela și Adrian C., foști elevi acum aproape o jumătate de veac. Ambii frați cu dizabilități - cum se spune. Urmau să fie trimiși la o școală specială, dar au fost cu măiestrie învățați 4 clase de învățătoarea emerită Mihăescu și au rămas apoi și pentru cl. V-VII. Gabriela excela - cu tot handicapul ei - și nu ridica probleme. Adrian ridică unele serioase probleme disciplinare - mai ales după decesul tatălui său. Eram prin anii 1965-1967, când mă aflam ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Un copil mare. Asta ești” “S-ar putea să ai și tu dreptatea ta” “ Nu că s-ar putea. Sunt absolut sigur. Da’ , mai bine, ia ascultă! Domnu’ Firănescu al nostru e în mare amor cu madam Roșca. Ilustra învățătoare. Emerită. Evidențiată an de an. Scrisori de mulțumire cred că are, pe puțin, zece teancuri. Ca, de altfel, și iubitul ei Mihăiță” “Să fie sănătoși” “Așa, așa! Și să transforme școala în bordel! În casă de toleranță! Nuuu! Trebuie să le
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]