1,692 matches
-
dialogului (interacționează cu locutorul) și ascultătorii/ telespectatorii care, neaflându-se În centrul deictic, pot doar recepta și interpreta enunțul, nu și interveni - spre deosebire de convorbirea radio din timpul zborului, unde există mai mulți receptori, dar toți, fără nici o restricție, pot deveni emițători. Din această a doua categorie, emițătorul Își alege o subcategorie Țintă unde dorește să ajungă mesajul său. Interviul are loc În același context general În care s-a desfășurat dialogul dintre președinte și profesoară În perioada inundațiilor, analizat În subcap
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un domeniu de explorat ca unică temă a unei cercetări, deoarece raporturile dintre intenția locutorului (ca element contextual) și mesajul recuperat de către interpret se prezintă ca un teren foarte alunecos, favorabil derapajelor ce pot Îndepărta considerabil semnificația atât de intenția emițătorului, cât și chiar de interpretarea făcută de receptor. Este, de pildă, greu de operat cu conceptele gând și intenție, ale căror diferențe specifice sunt cel puțin discutabile. Sinonimia aproape perfectă dintre construcții ca Ce-ai de gând? / Ce gând ai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe care structurile de acest tip le ridică la diferite niveluri de analiză. Analiza tiparului (Det) N1 de N2 interesează mai multe compartimente de studiu al limbii. În plan discursiv, modelul de construcție stă sub semnul manifestării atitudinii subiective a emițătorului, realizările lui fiind considerate sintagme puternic marcate afectiv 1. Această particularitate este, în esență, strâns legată de comportamentul sintactic și semantic de tip special. Încărcăturii stilistice îi corespunde la nivel sintactic ordinea specială a constituenților în grupul nominal: informația nouă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în contextul actual, care trimit în special la viața politică, socială și culturală. 5. ANEXĂ CHESTIONAR Nume (poreclă, pseudonim) Școala Clasa Vârsta Chestionarul pe care ți-l propunem urmărește obținerea unor informații
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de teren. 2 Austin, F., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive nouns in phrases separated by of", în English Studies 61, p. 357-366, apud Vișan 2004: 676. 3 Pentru marcarea sursei exemplelor
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a. este notată următoarea explicație: "Nu o consider insultă pentru că am folosit-o pentru a denumi o persoană și nu pentru a judeca defectul". Sunt totuși greu de imaginat situații în care aceste formule să nu jignească, indiferent dacă intenția emițătorului a fost sau nu aceasta. 13 Nici în această sintagmă referirea nu este la o afecțiune reală, însă adjectivul care denumește o boală funcționează ca o marcă de intensitate, construcția putând fi glosată nu ca "persoană care suferă de rahitism
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
care sau impus sancțiuni economice au acționat ca o barieră comercială și a fluxului de investiții și în definitiv acestea reduc bunăstarea globală. Așadar există un cost global al sancțiunilor economice care persistă independent de impactul asupra țării emitente sau emițătoare.”<footnote Hossein G. Askari, John Forrer , Hidly Teegen , JiawenYang , U.S. economic sanctions, Editura Praeger, Wesrport, 2003, p. 245; footnote> În practică, acestea semnifică o stopare a importurilor sau a exporturilor țării vizate de sancțiune, în general această practică având un
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
de la Dayton, în 1995.”<footnote Peter Wallensteen , Carina Staibano , International Sanctions : Between Words and Wars in the Global System, Editura Routhedge, Londra, 2005, p. 231; footnote> Cercetarea sancțiunilor economice a evidențiat două probleme elementare: eficacitatea lor și impactul acestora asupra emițătorului (țara care impune sancțiunea). În această direcție „...două metode de bază au fost folosite: studiul de caz și estimarea economică...”<footnote Hossein G. Askari., John Forrer., Hidly Teegen., Jiawen Yang., op. cit.,, p.123; footnote> Potrivit dreptului internațional, „în raport cu gravitatea faptelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Dashti - Gibson , JuliaWagler, The sanctions Decade: Assessing UN Strategies in the 1990`s, Editura Lynne Rienner, Boulder, 2000, p. 3; footnote> Sancțiunile economice pot fi folosite drept instrument economic pentru a semnala nemulțumirea în ceea ce privește politica statului țintă, permițându-i statului emițător să termine acțiunea militară. Amenințarea cu sancțiuni poate fi o armă foarte puternică în politica de negociere. Sancțiunile pot bloca exportul unor tehnologii sensibile către unele state periculoase. Sancțiunile pot fi folosite ca expresie a opiniei naționale, permițându-i emițătorului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
emițător să termine acțiunea militară. Amenințarea cu sancțiuni poate fi o armă foarte puternică în politica de negociere. Sancțiunile pot bloca exportul unor tehnologii sensibile către unele state periculoase. Sancțiunile pot fi folosite ca expresie a opiniei naționale, permițându-i emițătorului să întrerupă relația cu țările care promovează sau tolerează practici sau politici de neacceptat. Există și păreri care susțin că utilizarea sancțiunilor economice este o metodă care dă rezultate în timp sau uneori, în funcție de conjunctura internațională, acestea întârzie să apară
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în economia națională foarte puternic. Embargoul se manifestă prin ruperea legăturilor comerciale, prin oprirea importurilor și exporturilor. Prin embargoul economic se poate reține orice marfă a statului sancționat, sau orice navă și încărcătură comercială care se află în apele statului emițător. Linkage negativ sau legătura negativă este constituită din activitatea de persuasiune a unui stat asupra altui stat, prin utilizarea unor promisiuni de avantaje comerciale sau financiare cu scopul de a modifica comportamentului statului vizat, iar retorsiunea este alcătuită din totalitatea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
înghețarea fondurilor și a resurselor economice.<footnote Ibidem, (http://www.mae.ro/poze editare/2009.12.15 RS Irak.pdf); footnote> II.4. Consecințele sancțiunilor economice Studiile în domeniul sancțiunilor economice se concentrează mai mult pe analiza statelor țintă, analiza efectelor asupra statelor emițătoare este plasată pe un plan secund. Deși primordiale sunt schimbările survenite în țările țintă după impunerea unor asemenea instrumente nu trebuie uitat și impactul pe care acestea le au asupra statului sau statelor emițătoare. Trimițătorul recurge frecvent la amenințări sau
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
statelor țintă, analiza efectelor asupra statelor emițătoare este plasată pe un plan secund. Deși primordiale sunt schimbările survenite în țările țintă după impunerea unor asemenea instrumente nu trebuie uitat și impactul pe care acestea le au asupra statului sau statelor emițătoare. Trimițătorul recurge frecvent la amenințări sau chiar la acțiuni concrete pentru a atinge schimbări relativ minore în politica statului receptor. Deși minore aceste schimbări pot fi esențiale atât în schimbările politice ale emițătorului cât și ale receptorului, în perioada de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
acestea le au asupra statului sau statelor emițătoare. Trimițătorul recurge frecvent la amenințări sau chiar la acțiuni concrete pentru a atinge schimbări relativ minore în politica statului receptor. Deși minore aceste schimbări pot fi esențiale atât în schimbările politice ale emițătorului cât și ale receptorului, în perioada de tensiuni prin care trec cele două părți.<footnote Gary Clyde Hufbauer , Jefrey J. Schott, Kimberly Ann Elliot, op. cit., p. 66; footnote> Sancțiunile economice au devenit o componentă a diplomației de la sfârșitul războiului rece
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
footnote Richard N. Hass, op. cit., p. 198; footnote> Pentru a putea stabili consecințele și eficacitatea sancțiunilor economice este necesară stabilirea tipului de sancțiune. Sancțiunile unilaterale sunt de cele mai multe ori ineficace. În aceste cazuri, consecințele sunt suportate mai mult de statul emițător, de economia acelui stat care este nevoită să își blocheze relațiile comerciale cu statul țintă. Receptorul în schimb poate stabili alte relații comerciale cu state terțe, și astfel economia nu este afectată în mod radical. Însă există și situații în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
stabili alte relații comerciale cu state terțe, și astfel economia nu este afectată în mod radical. Însă există și situații în care receptorul este dependent din punct de vedere economic (spre exemplu exportă o mare parte din bunuri în statul emițător și nu își mai poate găsi o piață de export atât de mare) cazurile Cuba și Haiti fiind cele mai concludente. Consecințele măsurilor economice sunt de cele mai multe ori neconforme cu planul inițial sau neconforme cu obiectivul stabilit. În Haiti după
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
variabilele pe care aceasta le implică. Interesantă este și definiția comunicării oferită de Roberts K. și Hunt D., care precizează că aceasta este: ”dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației”. Autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației în procesul propriu-zis al comunicării, reprezintând o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. 1.2 Axiomele comunicării umane În ciuda faptului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de a le orienta într-un sens optimizator. 1.3 Comunicarea didactică Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex, multifazial și prin mai multe canale ale informațiilor între două entități (indivizi sau grupuri) ce-și asumă simultan sau succesiv rolurile de emițători sau receptori, semnificând conținuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ. Comunicarea pedagogică presupune o interacțiune de tip feedback, privind atât informațiile explicite, cât și cele adiacente (intenționate sau formate în chiar cursul comunicării). Comunicarea educațională sau pedagogică mijlocește realizarea fenomenului educațional
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
elev este necorespunzătoare, tensionată, conflictuală, autoritară. Din dialogul dintre cei doi se poate observa că între ei nu există o comunicare eficientă. Nici unul din cei doi nu poate și nu se poate încadra într-un mod real ca receptor sau emițător. Elevul se lamentează aducând tot felul de argumente în defavoarea afirmațiilor profesorului, care nu poate înțelege de ce elevului „nu-i place istoria” și nu reacționează cu sensibilitate la sentimentele acestuia. 2.4 Soluții de îmbunătățire a comunicării profesorelev Problematica relației profesor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
scrisă. Schematic factorii comunicării sunt reprezentați astfel: E (emițătorul) transmite lui R (receptorului) un mesaj (codificat într-un cod - cuvânt, imagine, gest, etc., și decodificat prin înțelegerea acestuia), care va fi înțeles cu atât mai corect cu cât RE (repertoriul emițătorului) va fi mai identic cu RR (repertoriul receptorului). Apropiind semnificația cuvintelor de uzanța lor școlară, emițătorul sau receptorul pot fi învățătorul sau elevul, iar procesul de învățământ își poate optimiza funcționarea printr o comunicare reciprocă corespunzătoare unui învățământ democratic în
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând, într-o anumită situație de comunicare, receptorul poate deveni la rândul său emițător (dialog cotidian, emisiuni interactive); * Unilateralăatunci când receptorul nu devine emițător, mesajul transmițându-se într-un singur sens (ecran-telespectator, scenă-spectatori); După numărul participanților și relațiile dintre ei: * Intrapersonală (dialogul interior) emițătorul și receptorul nu sunt diferiți, comunicarea nu depinde de canal
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
a șase factori: EMIȚĂTOR, MESAJ, COD, CONTEXT, CANAL ȘI RECEPTOR. Lingvistul american de origine rusă, Roman Jakobson, în Essais de linguistique generale, întemeietorul fonologiei, a conceput următoarea schemă a comunicării: CONTEXT (situația de comunicare, subiectul de discuție) MESAJ ( ideea transmisă) EMIȚĂTOR ------------------------------> RECEPTOR COD (lb. română sau sublimbajul: medicinei, tehnic, al hoților ș.a) CANAL (legătură;contact; legătură directă (față în față) mijlocit (prin canal : messenger, telefon, radio, TV, carte etc; scris, oral) *EMIȚĂTORUL: este cel care transmite un mesaj către receptor
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
care are loc comunicarea, subiectul sau tema de discuție care trebuie să existe în orice comunicare, să știm la ce ne referim, despre ce obiecte, fenomene, idei avem să discutăm; context lingvistic sau extralingvistic (social, cultural, situațional) *CODUL COMUN : al emițătorului și receptorului este limba română cu norma unanim cunoscută (cu reguli de ordin morfologic, sintactic, lexico semantic). Acesta poate avea ca subcod limbajul medical, tehnic, criticii literare , al științelor sociale, al matematicii ș.a. Putem vorbi și de un cod al
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
sau altul este funcția dominantă. În textul dramatic se întâlnesc cele mai multe funcții ale limbii, care pot coexista sau înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative, prin lungirea emfatica a sunetelor, folosirea diminutivelor și augmentativelor, preferința pentru un anumit termen
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
ale limbii, care pot coexista sau înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative, prin lungirea emfatica a sunetelor, folosirea diminutivelor și augmentativelor, preferința pentru un anumit termen din seria de sinonime aflată la dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]