1,706 matches
-
de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri Își căutau un rost, căutau să-și cîștige existența altfel decît pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau Încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
altfel decît pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau Încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scotea o gazetă șapirografiată foarte bine documentată, cîteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al românilor din exil, vreme de mulți ani singura sursă de informare a diasporei române. Emigrația era Îndușmănită. Erau legionarii, puțini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau cîteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni În vîrstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui trecut care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
militari...; era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul În Germania, ziar și mai virulent anticomunist decît B.I.R.E. Să nu-l uit pe Pamfil Șeicaru..., un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea. De ce evitați contactul cu românii din emigrație? S-a Întîmplat vreun incident anume? Sau pur și simplu vă căutați un rost acolo și evitați gîlceava? Așa cum spuneți, evitam gîlceava. Mi-am dat seama că a fi implicat prea mult În toate disensiunile acelea ridică un grup Întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
simplul fapt că ești văzut cu unii, și nu ești văzut cu alții, provoacă comentarii și Îți aprinzi În cap niște probleme de care nu ai nevoie. În al doilea rînd, tonul pe care se desfășurau aceste polemici În sînul emigrației venea de la niște oameni care n-aveau altceva de făcut decît să vorbească la infinit despre ce-ar face ei În caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dîmbovițeană, atunci ca și acum. În al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specialitate dîmbovițeană, atunci ca și acum. În al treilea rînd, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat, personal de serviciu, devotați regelui, dar familiile lor rămăseseră În țară și au fost foarte repede obligați să dea informații Securității despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din punct de vedere politic și cultural erau acei ofițeri cărora le lipseau posibilitățile intelectuale spre a-și mobila rapoartele pe care le furnizau Bucureștiului. Un al patrulea motiv care nu m-a Împins spre o deosebită implicare În zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, În mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care nu m-a Împins spre o deosebită implicare În zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, În mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
primit nimic. Nu mă mai gîndesc la asta, auzind pe parcurs că aceste dosare sînt și așa foarte pieptănate. Singura senzație pe care ți-o dau e de scîrbă. Așa că... Însă, așa cum v-am spus, eu nefiind implicat În treburile emigrației, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limbă. Lucrurile s-au schimbat mai tîrziu, cînd am ajuns la Europa Liberă. După vizita lui de Gaulle, am fost angajat la Ministerul francez de Externe În calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care unii povestesc că ar fi fost. A jucat un rol de prim-plan În lupta contra comunismului, Însă erau și acolo inamiciții personale, conflicte de muncă, la fel ca peste tot și la fel ca În toate comunitățile diferitelor emigrații, poate mai accentuat la Europa Liberă, unde se lucra, dar se și trăia Într-o lume Închisă. Erau diferențe mari de formație intelectuală și diferențe de caracter, de religie... și de convingeri. Erau oameni veniți din toate orizonturile politice și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mari, erau satisfacții intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentație extraordinară, aveai acces la biblioteca postului de radio..., una dintre cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde Înfloreau prieteniile. Care erau relațiile Europei Libere cu emigrația românească din Occident? Directivele venite de la Washington, de la conducerea americană, erau de a nu difuza tezele emigrației. De a nu da cuvîntul emigrației decît În mod excepțional. O excepție a fost făcută pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de radio..., una dintre cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde Înfloreau prieteniile. Care erau relațiile Europei Libere cu emigrația românească din Occident? Directivele venite de la Washington, de la conducerea americană, erau de a nu difuza tezele emigrației. De a nu da cuvîntul emigrației decît În mod excepțional. O excepție a fost făcută pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, din care Europa Liberă a făcut perechea poate cea mai mediatizată a exilului românesc. Ei aveau girul direcției americane
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
interesante din Europa. Dar nu era un loc unde Înfloreau prieteniile. Care erau relațiile Europei Libere cu emigrația românească din Occident? Directivele venite de la Washington, de la conducerea americană, erau de a nu difuza tezele emigrației. De a nu da cuvîntul emigrației decît În mod excepțional. O excepție a fost făcută pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, din care Europa Liberă a făcut perechea poate cea mai mediatizată a exilului românesc. Ei aveau girul direcției americane și prin ei răzbătea o importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
excepțional. O excepție a fost făcută pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, din care Europa Liberă a făcut perechea poate cea mai mediatizată a exilului românesc. Ei aveau girul direcției americane și prin ei răzbătea o importantă parte a vieții emigrației din punct de vedere cultural. Mai erau solicitate ocazional personalități, dar nu politice, ale exilului cum ar fi Matei Cazacu, de la Paris, istoric, din America veneau prin telefon comentariile lui Vladimir Tismăneanu și ale altora. Din München era Pavel Chihaia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Paris, istoric, din America veneau prin telefon comentariile lui Vladimir Tismăneanu și ale altora. Din München era Pavel Chihaia, alt colaborator ocazional, un om de o mare ținută intelectuală și morală, dar care nu făcea parte dintre salariații Europei Libere. Emigrația În general, a oricărei națiuni, era prost văzută de americani, considerată - pe drept sau pe nedrept - un fel de sursă de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
salariații Europei Libere. Emigrația În general, a oricărei națiuni, era prost văzută de americani, considerată - pe drept sau pe nedrept - un fel de sursă de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
drept sau pe nedrept - un fel de sursă de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfîrșit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfîrșit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat două, chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitățile politice românești sub o lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deplasării de persoane, felul În care are loc migrația, spațiul de deplasare, cauzele obiective și subiective. În aceste condiții cei mai frecvent Întîlniți termeni În literatura de specialitate, din domeniile interesate care se ocupă de problematica migrațiilor, sînt cei de emigrație/imigrație, azil politic, refugiu, exil, apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decît atît, semnificația exilului s-a modificat În timp. Astfel, atunci cînd, În Antichitate sau În Evul Mediu, o persoană Încălca Într-un fel sau altul cutumele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
colectiv de promovare a culturii românești În străinătate. În literatura de specialitate, termenul de exil este folosit cu precădere În cazul În care apare În context cultural, În timp ce pentru domeniul politic și/sau economic este folosit mai mult cel de emigrație, În timp ce științele sociale folosesc alternativ cei doi termeni alături de cel de refugiați. Se poate identifica o diferențiere diacronică a utilizării termenilor, În anii ’40-’50 predominînd termenii de exil și refugiu, ulterior cel mai des apare termenul de emigranți, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acestea a fost una dintre trăsăturile exilului românesc Încă de la Început. Printre primele Încercări de sistematizare a noțiunilor utilizate pentru a descrie această formă specifică de migrație se numără articolul lui Dorin Dobrincu, care preia explicația oferită pentru termeni ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare În zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează În aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare În zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează În aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, Între 1940 și 1990”. Sorin Alexandrescu, citat de Gheorghe Glodeanu, susține că „emigrația era economică, exilul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, Între 1940 și 1990”. Sorin Alexandrescu, citat de Gheorghe Glodeanu, susține că „emigrația era economică, exilul politic, iar diaspora, istorică, existentă deci de mai mult timp În țara respectivă ca minoritate etnică, indiferent dacă motivul originar de a ajunge acolo fusese economic sau politic”. Considerînd exilul un concept depășit, Sorin Alexandrescu preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istorică, existentă deci de mai mult timp În țara respectivă ca minoritate etnică, indiferent dacă motivul originar de a ajunge acolo fusese economic sau politic”. Considerînd exilul un concept depășit, Sorin Alexandrescu preferă să ia În discuție două noțiuni complementare: emigrația ca termen generic privind plecarea din țară și imigrația, termen complementar ce vizează stabilirea În țara de adopție. La rîndul său, Eva Behring identifica printre cauzele exilului „asuprirea, urmărirea politică, discriminarea, Închisoarea și amenințarea cu Închisoarea, interdicția de publicare și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fugă În Occident nu Îl transformă automat pe fugar Într-un exilat [...], condiția de exilat se capătă Încetul cu Încetul, pe parcursul unei vieți, printr-un exercițiu care cere fidelitate, răbdare și credință”. La rîndul său, Ion Solacolu folosește termenii de emigrație și exil ca sinonimi, Însă Încearcă să stabilească o distincție Între cei „activi politic”, al căror număr era, după aprecierile sale, disproporționat de mic, față de toți cei care părăsiseră România În timpul regimului comunist. Ion Solacolu oferă două explicații, respectiv tema
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]