2,936 matches
-
baza aspectului tematic, precum și pe baza orientării redactorului (maskil, religios, sionist, socialist). Ea se referă la longevitatea publicațiilor, introducând atât publicațiile efemere, apărute într-un singur număr, unele apărute ocazional, de exemplu cu ocazia sărbătorii de Purim, altele editate de emigranții pedeștri de la 1900, cât și cele apărute perioade scurte. Ea ajunge la periodicul cel mai longeviv, „Hajoetz le-bet Israel beRomania” apărut la București în perioada 1874-1895, în redacția lui Yechiel Michel Aziel. Acest ziar a fost continuat de „Der wahre
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456919910.html [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
să îi iubim pe semenii noștrii însă uneori din cauza naturii noastre umane este greu de realizat acest lucru mai ales când e vorba de cei ce ne fac rău sau cum să îi iubești pe cerșetori, drogați sau pe acești emigranți ce vin într-un marș al disperării în Europa ca să ne islamizeze, gândim noi. Cum să iubești acești oameni? Oare Iisus Hristos s-a jertfit pe crucea calvarului doar pentru cei mai favorizați de pe această planetă? Oare nu pentru toți
MARELE BINEFĂCĂTOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1443693409.html [Corola-blog/BlogPost/381841_a_383170]
-
însoțesc permanent... Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Iulian POPA: Nu cred că există vreo diferențiere între emigranții din diferite țări! Mă refer la SUA, țară care a fost construită de și pentru emigranți. Integrarea în societatea americană, nu este ușoară, în primul rând trebuie să treci prima „vamă” (aceea fiind limba), după care contează corectitudinea, capacitatea de
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Iulian POPA: Nu cred că există vreo diferențiere între emigranții din diferite țări! Mă refer la SUA, țară care a fost construită de și pentru emigranți. Integrarea în societatea americană, nu este ușoară, în primul rând trebuie să treci prima „vamă” (aceea fiind limba), după care contează corectitudinea, capacitatea de a munci cât mai mult și nu în ultimul rând nivelul de școală pe care îl
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
și pentru alți români. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Iulian POPA: Discriminarea cred că există în natura umană. Oriunde, oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
români. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Iulian POPA: Discriminarea cred că există în natura umană. Oriunde, oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată sau mai puțin cotată) și pe deasupra noi vorbim „cu accent”. Exista și o parte pozitivă a acestui aspect, șansele emigrantului sunt
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată sau mai puțin cotată) și pe deasupra noi vorbim „cu accent”. Exista și o parte pozitivă a acestui aspect, șansele emigrantului sunt mai mari pentru a găsi anumite servicii, deoarece este plătit mai puțin. Nicolae BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Iulian POPA: Credința în exil ocupa un loc foarte important, cel puțin la începuturi. Noii emigranți se
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
șansele emigrantului sunt mai mari pentru a găsi anumite servicii, deoarece este plătit mai puțin. Nicolae BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Iulian POPA: Credința în exil ocupa un loc foarte important, cel puțin la începuturi. Noii emigranți se duc la biserică, pentru a se ruga (fiecare are nevoie de ajutorul divin în momentele de început, și nu numai). Biserica este locul unde comunitatea se întâlnește, se ajută, pentru a depăși momentele grele ale începutului... Nicolae BĂCIUȚ: Ce
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
pe un peron” de Octavian Paler, și prefațat de poetul român Ion Miclău, trăitor în Cringila Australia) „Între două lumi”, în cuprins aflându-se: Precuvântare, Împărtășire, Micuțul meu cântec, I. IDENTITATE ȘI VALOARE: Mândria mea de român, Istoria noastră, a emigranților, trebuie transmisă, Literatura ca instrument, Graiul nostru, „Valoarea”, Cheia, Efectul „Fluture”, Dragul meu Poet, „Eminescu nerelevant”, Încrucișare, Armele culturale, Samuraiul Grigoraș, Violența-i pentru lași, Mirajul societății sau Fata Morgana, II. NOSTALGII: Ciudanovița vie, plină de amintiri, Fascinația povestirilor, Primul
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
prin împrejurimi. Basta banii. Trăise și vremuri mai bune, spunea el cătrănit. Prietena lui îngrijea o bătrână pentru 700 € pe lună, plus masa asigurată. Criza datoriilor, austeritatea și recesiunea puseseră presiune pe toate băncile europene. Și pe buzunarele, mai ales, emigranților. Un „Bun venit!”, oarecum, cunoscut. Am un frate, care trăiește în Roma din 1997. De la an la an, pachetele lui trimise părinților se micșorau semnificativ. Până când nu au mai ajuns deloc. De ce se mai îngrămădesc, totuși, atâția români să vină
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_1_daniela_gifu_1345751311.html [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
ani, vă sună familial „omul nou”, preaslăvit de odiosul conducător comunist Ceaușescu, nu-i așa?) Și care că orice invenție, precum invenția „muncitorul social comunist”, trebuie mereu înlocuită cu o altă invenție, mult mai modernă și mai sofisticată: “muncitorul capitalist emigrant”. Marx explică în ultimele file ale Capitalului (care au fost cenzurate și ținute în secret până azi) că în final vor fi prinși integral în acest angrenaj diabolic atât pe capitaliști cât și pepoliticieni și muncitori, iar ei nu pot
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragmen_constantin_milea_sandu_1360525871.html [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
încărcătură spirituală și dramatică ascund aceste ziduri înnegrite de intemperiile vremurilor?!!! Copleșiți de această povară, părăsim zona și ne întoarcem la Londra pe înserate, timp potrivit pentru a reveni în Soho, la o discotecă. Mulți tineri de toate naționalitățile, mulți emigranți, ritmuri moderne, distracție... POPAS SHAKESPEARE-AN A doua zi părăsim Londra, îndreptându-ne spre Stratford-Upon Avon, orașul genialului, William Shakespeare, sanctuarul spiritualității britanice și universale, un punct cardinal care nu trebuie ocolit de nici un muritor. Primul popas, în periplu shakespeare-an, în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
alte etnii în număr mai scăzut. Cultul protestant este majoritar (85,8 %), dar există și islamici, catolici, ortodocși, adepți ai unor secte neoprotestante, atei. Acest mozaic etnic și religios, legislația profund liberală, privind drepturile omului constituie un adevărat Eden pentru emigranții din toate regiunile pământului, inclusiv români. S-a făcut târziu, noaptea și-a lăsat mantia de stele peste metropola daneză. Adorm visând corăbiile războinicilor vikingi în epoca lor de glorie (850-1050), pirați, navigatori, colonizatori... IMPERIALII NORDICI După micul dejun, deosebit de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
literatura română. Și am simțit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși copiilor mei acest bogat suflet artistic al țării în care s-au născut și au crescut părinții lor. Bănuiesc că aceste simțăminte sunt comune pentru prima generație de emigranți și, din fericire probabil, se vor estompa în mod natural la copiii lor. Cu toate acestea, fiica mea cea mai mare, profesoară de engleză, a apucat să citească două opere traduse în engleză:, „Fecioare despletite” de Hortensia Papadat-Bengescu, și „Hanul
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poezie_daniel_ionita_1363081234.html [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
Și, până la „poezia nu poate fi tradusă, trebuie să fie citită în original“ (lucru cu care, fără surpriză, nu voi fi de acord), precum și persoane care mi-au atras atenția în mod amabil că au văzut destule traduceri făcute de „emigranți sentimentali“ (Sic!) care nu i-au impresionat mai deloc. Cu acest ultim argument a trebuit să fiu de acord într-o anumită măsură, după cum am scris mai sus. Mă voi ocupa pe scurt de argumentul că poeții trebuie citiți numai
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poezie_daniel_ionita_1363081234.html [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
Australia, nu și-a uitat niciodată rădăcinile și dragostea nețărmuită pentru graiul românesc. A plecat din România în urmă cu foarte mulți ani deoarece lumină libertății, a exprimării spirituale, îl chema pe alte meleaguri ca să se împlinească. A devenit un emigrant dar acest fapt nu l-a împiedicat, așa cum spunea într-un interviu, să încerce să cunoască și să se hrănească din cultura universală. Acest om se numește GEORGE ROCĂ, a cunoscut la începutul tinereții lumea teatrului și a filmullui și
UN OM DE DEPARTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Un_om_de_departe.html [Corola-blog/BlogPost/364435_a_365764]
-
ieși cu ceva școală și o profesie bună te poti integra bine în societate și trai decent nu vei fi plătit că în occident este adevarat dar pe de altă parte nu vei suferi cum tu știi că suferă un emigrant când începe de la zero în altă țară. Sau dacă ai părinți care dispun de ceva bani și investesc într-o afacere te poti implică și câștigă frumos aud că se câștigă bine cu albinele. Însă dacă ești un tanar sărac
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1415200517.html [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
să rămâi în România ca să muncești pe un salariu de mizerie, cel mai bine este să ieși în occident să încerci să muncești cinstit și să trăiești o viață decentă pentru ce să te chinui în România chiar dacă viața de emigrant îți aduce la început și suferința însă știi că mai tarziu îți va fi bine. Pe de altă parte dacă vii cu bani din afara în țară tu îți faci o casă, ai o familie începi pe cont propriu o afacere
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1415200517.html [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
informativă prezentată Securității, un critic literar. Ca apoi Zaharia Stancu să răspundă la întrebarea unor studenți: „Nu am avut nici o dovadă reală, dacă era realitate sau simple zvonuri care circulă în Occident și în România. Anume, că un grup de emigranți români trăind în Franța sau în altă țară, ar fi făcut o hârtie prin care au propus ca acest premiu să fie acordat lui Blaga”. În felul acesta, am fost privați și Lucian Blaga și noi românii de o legitimă
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vesnicia_s_a_nascut_la_sat_.html [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai fi. Când am scris cartea „Departe de țara cu dor”, mă refeream tocmai la faptul că rămâi cu gândul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
viețuim. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Milena MUNTEANU: Bănuiesc că depinde de persoană. Probabil că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
Bănuiesc că depinde de persoană. Probabil că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte vrea să rămână ceea ce este. În Canada se înțelege acest lucru. Eu mă minunez cu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
lucrurile dinăuntru. La vremea aceea mi-am zis că trebuie să am grijă de imediat, să am grijă de mine, ca mai apoi să fiu și eu în stare să dau vreun ajutor cuiva. Ce-l poate face fericit pe emigrant cu adevărat? O viață în care își regăsește verticalitatea. Respectul pentru alții și respectul de sine. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Milena MUNTEANU: Identitatea etnică se poate pierde ușor. Cu copii care nu vorbesc limba
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
umane. Ci și la faptul că dacă vrem ca cineva să plătească și următoarea generație de pensii, iar tinerii de azi nu vor fi apți pentru cerințele pieței muncii, atunci poate vom fi nevoiți să importăm forță de muncă: nedoriții emigranți într-o țară în care cel mai mare partid întreține un discurs al „mândriei de a fi român” și al urii față de străini. Așadar, întreabă pe la rudele de la țară, despre cea mai săracă familie din sat, cea care are și
„Fă-te micro-mogul de presă” și alte 3 soluții prin care poți apăra democrația de minciună, manipulare, propagandă by https://republica.ro/zfa-te-micro-mogul-de-presa-si-alte-3-solutii-prin-care-poti-apara-democratia-de-minciuna-manipulare-propaganda [Corola-blog/BlogPost/338363_a_339692]