1,351 matches
-
dacă suntem continuu Înconjurați de moarte și preocupați de gândul morții? Alegând reparticiparea profundă cu natura, Îngrijind multiplele relații care nutresc viața, ne Înconjurăm cu un mediu care afirmă viața. Valoarea intrinsecă a vieții ne este revelată de fiecare experiență empatică pe care o trăim. Visul american și visul european Dacă toate acestea par un pic esoterice și Încețoșate, În lumea reală În care oamenii visează la și (actionează pentru) a crea, un soi de viață pe care vor să-l
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că nu atât determinarea genetică punctuală înspre ajutorare și sacrificiu - care, susțin ei, nu a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu trăim tensiuni sau afecte negative. Facem adesea acest lucru deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o asemenea variantă a autoinducerii de afecte pozitive - bucurându-i pe alții, mă bucur pe mine însumi - a fost testată și în condiții de laborator, urmărindu-se confirmarea implicației principale a ei, și anume că pentru persoana
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în acest sens prima secțiune a prezentului capitol), dar și în teoria socializării. Ca și în cazul altor tipuri de conduite însă, deși oamenii se nasc cu un potențial empatic, el nu este același la toți, iar cât de operațional devine el depinde de experiențele socializante, foarte importante fiind cele din copilărie, legate de interacțiunea cu persoanele semnificative, în particular cu părinții. Căldura și grija părinților, acompaniate de mesaje clare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interacțiunea cu persoanele semnificative, în particular cu părinții. Căldura și grija părinților, acompaniate de mesaje clare către copil legate de suferințele pe care le poți provoca altora făcându-le rău și de bucuriile produse atunci când le faci bine, dezvoltă capacitățile empatice, în vreme ce practicarea furiei ca mijloc de control asupra copiilor se dovedește a fi un puternic inhibitor (Azar, 1997). Sugestii despre ponderea înnăscutului și a învățatului în empatie ne dau studiile întreprinse de M. Davis și colegii săi (1994) pe mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din această dimensiune, precum și cea cognitivă datorându-se, prezumtiv, învățării sociale. Cercetări sistematice confirmă, așadar, observația cotidiană potrivit căreia, începând de mici, încă de la doi ani (Davis et al., 1994), indivizii umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de a înțelege cauzele lor -, cât și al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altruisticetc "1.6. Profilul personalității altruistice" Printr-o fină întrepătrundere de experiențe socializante - dintre care modelele pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în care ar urma să se intervină. Atitudinea și starea emotivă față de un episod ce ar necesita asistența influențează comportamentul prosocial. D. Batson (1981) crede că, în fața cuiva care este în necaz și suferință, două modele atitudinal-emotive contradictorii funcționează: preocuparea empatică, altfel spus centrarea pe înțelegerea și suferințele celuilalt; preocuparea față de propriile stări psihice cauzate de o situație încărcată emoțional (în care cineva este agresat sau i se întâmplă ceva neplăcut). Prima reacție duce la ajutorarea celui cu probleme, a doua
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
propriul disconfort emoțional. De regulă însă, oamenii încearcă să se elibereze de tensiunea produsă de episoadele și scenele dramatice nu implicându-se, ci părăsindu-le. De altfel, Batson și-a bazat construcția teoretică pe studii concrete, care arată că atitudinea empatică angajează cu mai mare probabilitate acte de ajutorare. O multitudine de studii s-au concentrat asupra importanței dispoziției sufletești în acordarea de ajutor. Starea de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de cât echilibrul interuman. Efectele dispozițiilor sufletești negative sunt mult mai variate decât cele ale dispozițiilor pozitive. O proastă dispoziție sufletească împiedică intervenția prosocială întrucât persoana în cauză este concentrată asupra necazurilor personale și are, prin urmare, mai puține preocupări empatice, dar, în același timp, dezvoltă compasiune pentru semenul aflat în dificultate, prin efectul similarității. Apoi, o stare de supărare ar putea fi contrabalansată prin mulțumirea că ai făcut un bine. 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutortc "3.2. Caracteristici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și a sacrificiului suprem pentru „noi” (in-group). Vom înțelege astfel și de ce, ca un fapt aproape inedit istoric, în acțiunile kamikaze sunt implicate din ce în ce mai multe femei. Ceea ce ar contrazice cumva teoriile sociobiologiste despre diferențele dintre bărbat și femeie în potențialul empatic și agresiv. Socializarea nontradițională de gen (încurajarea femeilor spre combativitate și acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor scene violente, în care nu numai că se arată cum oamenii suferă sau mor, dar se insistă și asupra actelor de cruzime și a detaliilor lor fiziologice, are ca rezultat o desensibilizare emoțională; se stinge sau se reduce atitudinea empatică, de milă față de cei angajați. Cum se spune mai prozaic, oamenii se obișnuiesc cu asemenea imagini. Desensibilizarea este suplimentată și de faptul că personajele ce practică violența sunt înfățișate, de regulă, ca acționând cu sânge rece. Ceea ce se întâmplă pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe ori, asemenea conduite sunt mai nocive decât cele directe, deoarece ținta agresivității, pe lângă faptul că nu cunoaște autorul acelor fapte, nici nu știe că este în pericol. Să ne întoarcem, așadar, la observația că sexul frumos, fiind indubitabil mai empatic și mai puțin înclinat spre violență, foarte probabil și ca înzestrare naturală, nu promovează agresivitatea, și mai ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
emoționale opuse. Aplicând respectiva idee la violență, înseamnă că atât frustrarea și mânia, cât și comportamentul agresiv propriu-zis pot fi surmontate prin inducerea unor stări și răspunsuri opuse. O serie de cercetări au arătat că, într-adevăr, umorul, crearea reacțiilor empatice sau admirative contribuie la diminuarea agresivității. Pedeapsa, catharsisul, strategiile psihocognitive de genul celor menționate mai sus sunt mijloace exterioare de control al violenței. Eficiența este limitată, fiindcă depinde de prezența lor nemijlocită. Până la urmă, unele dintre ele - în particular pedepsele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi ca repere în evaluarea capacităților empatice ale liderului, a interesului și preocupărilor lui față de grup. 3.3. Cooperare și competițietc "3.3. Cooperare și competiție" Cu deosebire în cazul grupurilor mici și mijlocii bine determinate, naturale, și deci cu mare stabilitate în timp - familia, spre pildă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din forme de comunicare diferite - de exemplu, emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va recepționa mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie gândit în directă proporție cu cel căruia îi este adresat (trebuie evitată o tendință
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică). În ceea ce ne privește, la aceste patru tipuri identificate de T.K. Gamble și M. Gamble vom mai adăuga: - ascultăm ca să ne facem o imagine despre emițător (tot o acțiune de analiză și evaluare, dar a formei, și nu a conținutului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poziția aceasta este foarte apropiată de sistemul său de valori și credințe. Un ascultător eficient receptează informația dincolo de astfel de margini și limite, mai precis nu doar ascultă ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și eficient într-o unitate de timp dată (obiectivă sau subiectivă) o anumită problemă. Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica lucrurile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și eficient într-o unitate de timp dată (obiectivă sau subiectivă) o anumită problemă. Ascultarea empatică presupune trei etape în formulare: - tentativa de a clarifica lucrurile (care invită la corecție de tipul „Dacă nu greșesc..”); - repetarea ideii de bază cu propriile cuvinte; - controlarea și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că acest tip de ascultare este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și parafrazarea sentimentelor celuilalt („Este corect...”). Desigur că acest tip de ascultare este întâlnit deseori sub forma sa proprie (de exemplu, atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înțelegerea - dezvoltă, pe lângă interpretare, și o evaluare critică) și răspunsul (stabilește rezultatul procesului de ascultare în funcție de scopul acesteia). Se pot caracteriza mai multe tipuri de ascultare: pentru a înțelege, pentru a reține, pentru a analiza și evalua critic conținutul, ascultarea empatică etc. În ascultare este importantă acțiunea emițătorului de dirijare prin tehnica punerii întrebărilor; o importantă astfel de tehnică este metoda socratică. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La prezentarea eficientă putem cere cursanților să se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din celălalt o statuie. La finalul exercițiului, vor fi chestionați toți participanții în legătură cu modul cum s-au simțit: când s-au simțit mai bine - în postura de modelator (lider) sau modelat (subordonat)? Apoi, discuția va avea în vedere o dimensiune empatică, în sensul că li se va cere cursanților care s-au simțit mai bine ca modelatori (au avut rolul de comandă) să se gândească la faptul că, dacă au avut drept partener o persoană similară lor, aceasta s-a simțit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]