7,152 matches
-
zăpadă. Peliculă se poate termină oricînd sau, la fel de bine, poate dura oricît. În pofida durității a ceea ce se întîmplă pe ecran, relaxarea personajelor este demnă de invidiat. Talentul regizorului rezidă în a crea un film distractiv, echilibrat pe baza unui material epic caracterizat de dramă și dezechilibru. S-a vorbit despre acest film ca fiind cel mai bun film britanic de la Gol pușcă încoace. Legătură nu este lipsită de sens. În ambele pelicule există un context social (în Gol pușcă mult mai
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
afară, în dura iresponsabilitate a rocii. Nu mai puțin, actul scriptic însuși constituie un indice al inadaptării funciare a scriptorului. Incomoditatea, jena transcendentă a scrisului, care e totuși absorbant ca o stihie, apar aproximate la modul kafkian al unor comparații epice. Aci proza ca atare se dilată, capătă suveranitatea consemnării nude, înainte de-a fi trasă în mrejele speculației care a făcut-o posibilă: "A scrie, nimic altceva decît a scrie. Într-o zi, întîlnești pe stradă un om care te
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
E greu să ți-l imaginezi pe rezervatul și plinul de morgă Maiorescu opintind sisific la această mirobolantă Roată închipuită de poet". În legătură cu Ioan S. Nenițescu, propus, la un moment dat, nu mai puțin decît pentru premiul Academiei, cu "poema epică", intitulată redundant Șoimii de la Războieni, ni se oferă meritate aprecieri caustice: Deși uitat de dicționare, de enciclopedii și chiar de unele istorii ale literaturii, Ioan S. Nenițescu este probabil unicul junimist minor cunoscut și azi maselor. Lipsa aproape totală de
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
impune, în 1968, cu romanul Coborînd, dar mai ales în 1977, cu romanul Revelionul. Paul Georgescu s-a dovedit a fi prozator muntean din tradiția Anton Pann, Ion Ghica, Mateiu Ion Caragiale, cu o limbă suculentă și de mare forță epică. A tot publicat, apoi, an de an cîte un roman. Devenisem buni prieteni și îi urmăream, cu mîndrie, efortul aproape suprauman. Era rău bolnav de inimă și de un reumatism poliarticular, combinat cu o artrită degenerativă. Practic nu prea putea
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco să speculeze această aspirație se poate constata savurîndu-i filmele, tot atîtea demonstrații formidabile de adecvare perfectă, în manieră călinesciană, la stilul genului abordat. Astfel Masca lui Dimitrios (1944) transformă materia epică a romanului lui Eric Ambler într-un tensionat thriller de o modernă factură mise en abîme. Un scriitor olandez de romane polițiste (adorabilul detestabil Peter Lorre) este prins în capcana unei intrigi periculoase, odată ce pornește pe urmele unui criminal faimos
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
impresionant între simpla umanitate a împăratului, un copil privat de copilărie, care aleargă pe lungile coridoare ale palatului încercînd să dea viață unei scene de western, și impersonalitatea crudă a etichetei, Behr nu are forță evocatoare. Comentariile lui sînt modeste, epicul devine previzibil (nu doar pentru că știm povestea), împăratul pare să aibă, mereu, aceeași vîrstă, cea a unui om matur simbolizat în vocea din autobiografia pe care o citează frecvent autorul. Ce-i drept, cîteodată lansează ipoteze relativ interesante, cum e
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
Behr îi lipsește, pentru a fi un biograf de forță, o știință a dozării detaliilor, echivalentă cu o flexibilitate de perspectivă, dacă o pot numi astfel. Un biograf trebuie să știe cînd devine romancier, așadar cînd se concentrează pe firul epic, construiește dialoguri, un teatru al acțiunii, și cînd abordează calmul înalt al istoricului. Cînd se apropie de eveniment, și cînd se depărtează, cînd privește detaliul în imediatul lui, ignorînd deliberat contextul și tocmai astfel adîncind suspense-ul, și cînd explică, dizertează
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
Nicoleta Ghinea Adrian Alui Gheorghe își structurează volumul de proză scurtă intitulat Goliath pe două dimensiuni narative majore: evocarea și povestirea. Epicul din Moartea de catifea este concentrat în jurul Clinicii; toți oamenii de pe insulă sînt bolnavi și personajul care povestește este în același timp autor al unui traumatizant experiment științific. Moartea îi pîndește pe toți și "povestitorul" (care este în același timp
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
dialog exemplar unde veridicul (Telefonul) se îmbină perfect cu grotescul și macabrul (Hoțul de buzunare). Acest filon eroic la care nu se potrivește însă nici o cheiță este anticipat încă din Moartea de catifea pentru că autorul visează să creeze un spațiu epic de mare adîncime și acest vis face obiectul selecției artistice pe care autorul o exersează din plin și a cărei unitate de măsură este arta în sine. Giganticul fluture Goliath simbolizează tocmai extensia spațiului literar la două coordonate exterioare: destinul
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
își invită cititorii în camera de lucru, ambii strălucesc de mondenitate etc. Cea care pierde din transferul nemodificat și neactualizat în antologie este partea de analiză propriu-zisă a operei poetului. Înșirarea componentelor poeziei lui Nichita Stănescu (realistă, parodică, sentimentală, abstractă, epică, poezească, vizionară) e de un didacticism negativ și dă impresia neplăcută de disecție și nicidecum de vivisecție. Nu sînt însă puține pasajele de analiză reușită și asta se întîmplă mai ales atunci cînd Alex. Ștefănescu renunță la programul de popularizare
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în fața necunoscutului ("Drumul acesta,/ lăuntric și fără întoarcere,/ veșnic ca lava de ghiață"). În liedul Doarme fecioara de exemplu, pe lângă reperele stabile, apare noutatea (citește diferența): pianul ne conduce prin epoci, de la polifonia bachiană, la clasicitatea beethoveniană și la romantismul epic al liedurilor de Schubert... Ascultând liedul Alegerea lemnului am avut brusc senzația de clar-obscur specific pânzelor rembrandtiene, dar și pe aceea de lumină patinată, iradiată de "feștilele" din tablourile lui Georges De La Tour. Abstractă ca și poezia, muzica liedului Mai
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
literatură... O.G.: Dar poezii n-ați scris, Doamnă Ioana? Măcar așa... I.P.:Ba da. Am scris una, după ce am bolit la Paris... și după aia n-am mai putut scrie nici una în șaptezeci de ani. Pentru că am fost o epică... Cărțile mele sînt groase, n-am știut niciodată cît de groase pot fi... Eu nici de tipărirea lor nu prea mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
ironice, fără eschivă parodică. Eroii lui au o șansă, poate infinitezimală și de aceea neglijabilă, dar e o șansă autentică. "Primăvara la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența regulată a unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
o linie de demarcație fermă, ci mai degrabă una de subtilă contiguitate. Mai puțin ispitită de orgoliul textualității și al livrescului de tip épatons le bourgeois, epica "nudiștilor" nu este una inocentă; nutrimentul cultural supraviețuiește ca ingredient, motivație în urzeala epică, în adâncirea enigmei ș.a.m.d. Oricum primează autenticitatea vieții, a mimesis-ului, a limbajului curent. În sensul democratizării mesajului spre cititor și al liberalizării expresiei până la jargonul de "cartier", suprasexuat, la insertul publicitar sau citatul în limbi străine ca tic
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
lui prieteni fiind desigur Ioan Slavici, prozatorul care datorează intrarea sa în literatură îndemnurilor lui Eminescu, dar și scriitori mai puțin cunoscuți ca Ioan (Ioniță) Scipione Bădescu, Miron Pompiliu, Dionisie Miron, Iuliu T. Mera. Grațian Jucan crede că anumite episoade epice din romanul Geniu pustiu i-au fost povestite lui Eminescu de către Ioniță Scipione Bădescu, iar Toma Nour, eroul principal la cărții, ar reține câteva din trăsăturile prietenului ardelean. Există și o direcție tematică pe care am putea s-o punem
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
mai mare decât altele a avut românul Patimile Sfanțului Tomasso d^Aquino, asemănător în multe privințe cu Numele trandafirului de Umberto Eco, dar considerat o revelație de Gabriel Liiceanu (care l-a și publicat la selecta Editură Humanitas). Două planuri epice din care unul putea lipsi Românul Prizonier în Europa este construit pe două planuri epice. De fapt, se poate vorbi de două române interferente. Primul are un caracter epistolar și i s-ar potrivi titlul Învățăturile lui Ștefan Predescu către
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
privințe cu Numele trandafirului de Umberto Eco, dar considerat o revelație de Gabriel Liiceanu (care l-a și publicat la selecta Editură Humanitas). Două planuri epice din care unul putea lipsi Românul Prizonier în Europa este construit pe două planuri epice. De fapt, se poate vorbi de două române interferente. Primul are un caracter epistolar și i s-ar potrivi titlul Învățăturile lui Ștefan Predescu către fiul său, scrise în anii terorii comuniste. Ștefan Predescu este etichetat drept "fascist" (de șeful
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Ștefan Predescu, luptătorul din Rezistență, sau de un personaj care i s-a substituit între timp). Agitația din jurul acestui caz, de care se ocupă un colonel de Securitate, Pavel Segărceanu, si de care se interesează îndeaproape Alexandru Drăghici, constituie pretextul epic al examinării de aproape a comportamentului nomenclaturiștilor. Cu un remarcabil curaj artistic, Alex Mihai Stoenescu trece dincolo de imaginea convențională a unor personaje istorice, atribuindu-le o viață sufletească și, de fapt, atribuindu-le viața. El ignoră, decis, prejudecată că orice
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
român există și un român de dragoste - pentru Marină, în care Alexandru Bota identifica particularități ale Fabiei, enigmatica lui iubita de altădată. De altfel, multe realități sunt suprapuse, pe baza unor simetrii și corespondențe, construite cu arta, între diferite planuri epice. În cele din urmă, protagonistul românului trebuie să îndeplinească o misiune în țara lui de origine. Îndreptându-se spre patrie, el înțelege că, printr-un diabolic joc al logicii istoriei, urmează să întreprindă ceva împotriva propriei sale patrii. Deși este
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
tocmai un numar mereu același: 222?/ de ce tocmai un cîntec nesuferit?" (Zi). Una din figurile simptomatice ale visului e trecerea spre altceva, devenirea prin alteritate. Nu doar necunoscută sieși, scăpînd inițiativei personale, dar și transformîndu-se în altcineva, poeta realizează un epic enigmatic prin multiplicarea de sine. Ființă i se preface într-o suită de fapturi umane sau animaliere: În visul tău nu ești stăpîn tu-cel-stiut-de-tine/ ci tu-acela-despre-care-nici-nu-stii./ În visul altora e și mai și...(...) În mintea mamei îmi tot fac bagaje
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
antichitate, din Evul-mediu ori din Renaștere spre asemănarea ficțiunilor realiste din secolele XIX și XX. Românul modern este vîrful unui lung proces în care mimesisul triumfă puțin cîte puțin. Din contră, poezia a fost mimetica în trecut, cînd formele poemului epic erau omologate fără ezitare, dar a devenit complet insensibila la orice asemănare cu realitatea cînd poemul liric a cîștigat partida cu cel epic, fiind singurul omologabil în ultima sută de ani. Atrag atenția asupra acestei evoluții contrare, fiindcă este destul de
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
care mimesisul triumfă puțin cîte puțin. Din contră, poezia a fost mimetica în trecut, cînd formele poemului epic erau omologate fără ezitare, dar a devenit complet insensibila la orice asemănare cu realitatea cînd poemul liric a cîștigat partida cu cel epic, fiind singurul omologabil în ultima sută de ani. Atrag atenția asupra acestei evoluții contrare, fiindcă este destul de riscant să comparăm la nesfîrșit limbajul transparent, similireferential al românului realist cu limbajul autotelic, autocentrat și obscur al poeziei lirice moderne. Lodge poate
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
Ion Neculce), ea venind, scria Zoe Dumitrescu Busulenga, "direct din germană veacului de mijloc și urmând fără greș tiparele strofelor din original...măsură lor aspră, bărbăteasca, expresiva, potrivite cântării unor atari fapte și atari eroi. Până și aliterațiile caracteristice versului epic german au fost, în cea mai mare parte, respectate. "Să mai amintim că V.T. a mai tradus românul lui H.J.Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus (1967) și a publicat o Istorie a literaturii germane (1943). O pondere însemnată ocupă
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
lumii. El vrea să întemeieze o lume nou: aspirația lui către originar trebuie legată de aceasta. Nașterea unei națiuni înseamnă nașterea unei lumi noi. Slavici - ca și ceilalți autori importanți ai Ardealului - poate fi comparat nu doar cu creatorii de epic, de epos, ci chiar cu întemeietorii de religie. * Lumea în care trăim nu e cea mai bună cu putință. Ea poate fi însă îndreptată, corijata prin efort modelator. Popa Tanda da șansa unei colectivități de a ieși din inerție. El
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ei, în cele din urmă, va duce la anihilarea Celui Rău și triumful Celui Bun. Important mi se pare însă altceva: felul în care o lume fantastică și una realistă se întîlnesc în românele lui Calvino și izbutesc să conviețuiască epic. Nu e putin lucru, ca tehnică romanesca, dar și ca mod de a concepe viață și ceea ce avem în jur. Poate de aceea aceste trei cărți sînt mai încîntătoare decît multe fantezii, dar și mai triste uneori și mai pilduitoare
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]