3,784 matches
-
risk factors in apparently normal adults. Circulation 1990; 81: 107-117. 16. Djousse L, Levy D, Murabito JM, Cupples LA, Ellison RC. Alcohol consumption and risk of intermittent claudication in the Framingham Heart Study. Circulation 2000; 102: 3092-3097. 17. Dormandy JA. Epidemiologie et histoire naturelle des arteriopathies des membres inferieurs. Rev Prat 1995; 45: 3236. 18. Drexel H, Steurer J, Muntwyler J, Meienberg S, Schmid HR, Schneider E, Grochnig E, Amann FW. Predictors of the presence and extent of peripheral arterial occlusive
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Eng 1996; 24: 481-488. 60. Smith GD, Shipley MJ, Rose G. Intermittent claudication, heart disease risk factors and mortality. The Whitehall Study. Circulation 1990; 82: 1925-1931. 61. Societatea Română de Cardiologie, Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătății. Date esențiale de epidemiologie descriptivă a bolilor cardiovasculare în România, 2000. 62. Tabas I. Cholesterol in health and disease. J Clin Invest 2002; 110: 583-590. 63. TASC Working Group. Management of peripheral arterial disease: transatlantic intersociety consensus (TASC). Eur J Vasc Endovasc Surg 2000
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și este foarte bine documentată, se bazează pe un volum mare de informații, cu elemente originale care se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg, motive pentru care o recomand cu căldură. Dr. Monica Sabău, medic primar epidemiolog, profesor de epidemiologie și medicină preventivă la Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință și al Academiei de Științe Medicale Toate capitolele cărții constituie un material valoros pe toate palierele care definesc conceptul de sănătate sexual-reproductivă, din
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nu implică un simplu modelaj al gîndirii unui subiect printr-o RS, ci mai degrabă o reconstrucție "modularizată", prin rememorarea unei secvențe pragmatice finalizate, printre altele prezente într-un siplex. Dan Sperber pledează, la rîndul său, pentru ceea ce el numește "epidemiologia reprezentărilor", adică un "studiu al pro-pagării stărilor mentale în rîndul unei populații" (Sperber, 1996, pp. 8-9). El propune efectuarea unei distincții între reprezentările mentale și cele publice, pe direcția moștenirii durkheimiene și a cercetărilor mai recente pe marginea cunoașterii sociale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
99, 124-127, 138, 140, 142-145, 162, 168, 181, 202, 253, 254 Disonanță cognitivă, 120, 125, 223, 257-258 Dispersie a informației, 74-75 Dispozitiv monografic, 143-151 Distorsiune cognitivă, 57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H Habitus, 69 Hipnoză, 37, 149
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o sumedenie de aspecte controversate. Printre paradoxurile holerei se numără și constatarea că avem de-a face cu o boală a cărei denumire este atestată din timpuri străvechi în aria noastră de civilizație, dar care se manifestă actualmente printr-o epidemiologie și un prognostic atât de diferite de cele din epoca anterioară, încît suntem îndreptățiți să apreciem că ne aflăm în prezența unei entități morbide, semnalată în Europa abia acum 170 de ani. Într-adevăr, termenul holeră (cholera) se întîlnește în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trecut. Nu putem identifica holera actuală nici măcar cu acea "pestă", descrisă de cronicarii medievali ca fiind caracterizată de abundente evacuări sangvinolente, căci prezența masivă a sângelui în fecale dovedește că nu fusese vorba decât de o dizenterie bacilară epidemică 3. Epidemiologii de la mijlocul secolului al XIX-lea au socotit necesar să facă o distincție netă între formele de boală cunoscute înainte de 1830 pe continentul european și cele care se dovedeau a fi fost importate aici după acea dată. Relativ "blîndei" holere
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai cu seamă excesele alimentare, oboseala fizică, traiul în murdărie și, nu în ultimul rând, groaza de îmbolnăvire 9. Un partizan hotărât al teoriei miasmatice a fost doctorul Jachnichen, membru al Consiliului Temporar de Medicină de la Moscova, care, polemizând cu epidemiologii francezi, a adresat Academiei de Științe din Paris un "memoriu despre Cholera morbus care bântuie în Rusia", datat 25 decembrie 1830/7 ianuarie 1831 (deci exact din perioada când molima se pregătea să treacă Prutul, pentru a invada Moldova și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să determine compromiterea echilibrului organic. Nu este neapărată nevoie de realizarea unui contact direct între cei doi indivizi în cauză, căci apa, alimentele, veșmintele sau alte obiecte contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul veacului trecut împărtășeau convingerea că, de regulă, extinderea molimei se face prin agresarea organismului uman de către o vietate microscopică specifică, așa-numitul contagium animatum, sălășluit în bolnavi. Odată cu afirmarea pasteurianismului, ideea aceasta a devenit una din premisele teoriei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
335 pentru mici cheltuieli 2 bis Așa cum remarca profesorul Alexandru Simion Marcovici, într-o conferință ținută în octombrie 1884, la Primul congres al medicilor, veterinarilor și farmaciștilor din România, cu pandemia din 1863-1875 a început o eră nouă în istoria epidemiologiei, "era epidemiilor de mare", înnoire determinată de "modul de locomoțiune al marinei marșande". Clinicianul bucureștean constata că, într-adevăr, în ultimii ani, "vasele de mare, care fac comerțul internațional al lumii, sunt mai toate cu vapori și au înlocuit vasele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
data ultimei holere, până astăzi"513. Despre holera din Rusia, doctorița Ecaterina Arbore a oferit cititorilor români o foarte bogată documentație, bazată atât pe rapoartele autorităților sanitare din țara vecină, cât și pe cercetările efectuate de savanții ruși privitoare la epidemiologia, patogenia și tratamentul bolii 514. Inspectorul sanitar Constantin Popescu-Azuga, și el un neobosit militant socialist, a tipărit în organul oficial al Direcției sanitare un studiu micromonografic despre holeră, în care insista asupra importanței supravegherii igienico-sanitare a surselor de aprovizionare cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mobilizarea personalului sanitar, fără o pregătire prealabilă a lui, neglijarea comandării unor cantități corespunzătoare de ser antiholeric, precum și întîrzierea cu care s-a apelat la profesorul I. Cantacuzino, specialist cu autoritatea mondială în probleme de organizare sanitară, igienă publică și epidemiologie, explică situația amenințătoare la care se ajunsese"526. O apreciere categoric negativă a activității serviciului nostru sanitar militar la începutul campaniei în Bulgaria formulează, în memoriile sale, cunoscutul om politic Constantin Argetoianu, care, amintindu-și că făcuse studii medicale (avea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apropiați de la laboratorul bucureștean de medicină experimentală, precum Al. Slătineanu, Mihai Ciucă, Constantin Ionescu-Mihăiești, N. Gh. Lupu, Ion Bălteanu și alții; aceștia au preluat sarcina organizării vaccinării antiholerice de masă, în plin focar, acțiune ce avea să rămână în istoria epidemiologiei ca "marea experiență romînească" din 1913, cum a denumit-o Aleksandr Bezredka, reputat microbiolog rus stabilit în Franța. Acesta aprecia că ofensiva de imunizări declanșată atunci în România "a furnizat documente epidemiologice de o valoare considerabilă, capabile să rivalizeze cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și de litoralul Mării Negre. Riscul major a fost asociat de folosirea pentru băut și nevoile culinare a apelor de suprafață netratate". Că holera a fost, în felul său, și a rămas o "boală a mizeriei" o confirmă remarca Laboratorului de epidemiologie al Institutului de igienă și sănătate publică din București, care a observat, cu prilejul epidemiei din 1991, că aproape 80% din totalul celor infectați atunci nu dispuneau, în mediul familial, de condiții igienico-sanitare corespunzătoare, lipsiți fiind cei mai mulți de instalația pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
notat că doctorul Nicolae Beldescu, șeful direcției de medicină preventivă din Ministerul Sănătății, aprecia că o parte din vina producerii a șapte din acele decese revenea personalului sanitar din zona respectivă 602. În loc de concluzii O sinteză a achizițiilor recente privind epidemiologia și bacteriologia holerei au realizat în 1995, publicînd-o sub titlul Vibrionul holeric - Holera în capitala Republicii Moldova, profesorii Constantin Ciufecu, de la Institutul "I. Cantacuzino" din București, și Viorel Prisacari, de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "N. Testemițanu" din Chișinău
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
A. Dodin constata că "din 1817 până în 1883, omul s-a supus holerei; din 1884 până în 1961, omul a pus stăpânire pe holeră; din 1961..., în pofida descoperirilor fundamentale realizate în cunoașterea vibrionului și în pofida importantelor descoperiri din fiziopatologia, tratamentul și epidemiologia bolii, mai mult de o treime din populația lumii continuă să trăiască în neliniștea provocată de boala holerică"603. În orice caz, holera, cu complexul ei de enigme, promite să se mențină în actualitatea epidemiologică a globului. Nimeni nu o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un oraș de o maladie infecțioasă“. De tuberculoză s-a ocupat Fracastoro, dar Koch este cel care în 1882, pune în evidență bacilul care-i poartă numele. Fracastoro propunea ca remediu în tuberculoză arsenicul. Hippocrat o asimilase tuturor bolilor pulmonare. Epidemiologia este lărgită de studiile lui Prospero Alpino care scrie Medicina Egyptorum (1591) studiată la fața locului un an și de italianul Jean Filippo Ingrassia, specializat și în studiul scarlatinei. Medicii au propus o igienă personală susținută de una colectivă, profilaxie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
relevă pe savantul care, pe lângă maladiile amintite l-au preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând remedii, stabilind diagnostice, recomandând izolarea lor (carantina). Fracastoro și-a onorat profesia aducând contribuții în domeniul bolilor contagioase, a epidemiologiei acestora și a tratamentului. Poate fi considerat părintele epidemiologiei și al patologiei moderne. Acestor celebrități ale Renașterii li se pot adăuga numele multor medici de seamă care s-au format pe lângă principalii titani, onorând cu studiul, experiența și perseverența lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând remedii, stabilind diagnostice, recomandând izolarea lor (carantina). Fracastoro și-a onorat profesia aducând contribuții în domeniul bolilor contagioase, a epidemiologiei acestora și a tratamentului. Poate fi considerat părintele epidemiologiei și al patologiei moderne. Acestor celebrități ale Renașterii li se pot adăuga numele multor medici de seamă care s-au format pe lângă principalii titani, onorând cu studiul, experiența și perseverența lor progresul medicinii. Menționăm ca importante: Anatomia lui Charles Etienne
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1716) și de ceilalți sensualiști ai secolului, nu este a toate făcătoare. Mașinile de calculat ale lui Leibniz și Blaise Pascal (1623 - 1662), expresie a progresului matematicilor și fizicii vor duce în principiu, la crearea statisticii medicale atât de necesară epidemiologiei și demografiei. Medicina e din nou pusă la grea încercare. Oamenii mor înainte de timp. Popoarele vor să scape de mizerie, boli, foame. Orașele vor să se elibereze de milogi, infirmi, senili, nebuni, delicvenți, prostituate etc. Statul nu mai lasă pe seama
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îNSEAMNĂ SPECIALIZARE Convingerea tot mai generalizată că funcționalitatea întregului e reflectată în cea a componentelor și invers, stimulează anatomiștii secolului să mute accentul de pe descriptiv pe funcțional și, împreună să epuizeze cercetarea, completând cunoașterea. Rezultatele sunt impresionante și benefice pentru epidemiologie, terapeutică, nosologie (studiul clasificării și definirii maladiilor). Numărul specialiștilor se amplifică. șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și descrie al doilea sistem circulator, limfatic (1622); vestitul William Harvey, descoperă circulația sângelui (mica + marea circulație
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Hippocrat și în adevăr este, dar adaptat la spiritul secolului său. știința diagnosticului și arta vindecării îi cresc reputația. Bolile de care se ocupă sunt numeroase: pneumonia, guta, gripa, litiaza biliară, rujeola, boli metabolice, boli infecțioase, nervoase etc., distingând în epidemiologia sa maladiile cronice de cele acute. Sydenham crede că, în general, maladiile au cauze exterioare în natură: el consideră că febra e un semnal pozitiv care alertează medicul, obligă prezentarea bolnavului la medic. în concepția sa terapeutică, umorile organismului trebuiesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Medicină din București. Elevul său, Constantin Levaditi (1874 - 1953) se afirmă în Institutul Pasteur din Paris, ca microbiolog, virusolog, imunolog. Mulți studenți români s-au format pe lângă el, între care șt. S. Nicolau. Este creator de școală în bacteriologie, epidemiologie, medicină experimentală, fiind considerat unul dintre întemeietorii virologiei moderne și ai școlii franceze de inframicrobiologie. Lui V. Babeș îl asociem pe Ion Cantacuzino (1863 - 1934), creatorul școlii de bacteriologie și patologie experimentală, mare organizator în cercetare, în învățământ, sistem sanitar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a contribuit la crearea unor instituții sanitar experimentale ca dispensarul antivenerian și plasa experimentală Tomești, participând activ la lupta antituberculoasă în Moldova și în combaterea malariei și a tifosului exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei, scarlatinei, malariei și infecțiilor streptococice. Către sfârșitul secolului XIX, Gheorghe Marinescu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
A fost urmat la catedră de Virgil Nitzulescu care continuă cercetările asupra helmintiazelor și micologiei. Transferat la București, a creat acolo prima secție clinică de parazitologie medicală. În 1904, I. Cantacuzino, ștefan Irimescu și M. Ciucă cercetează combaterea paludismului. în epidemiologia paludismului se remarcă Gh. Zotta care face cercetări în Delta Dunării, fiind numit secretar în Comisia Internațională de combatere a acestui flagel. Cercetări aprofundate de parazitologie mai fac: la Iași apoi la București V. Nitzulescu, în toxoplasmoză, C. Levaditi urmat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]