948 matches
-
toți esteticienii europeni. El realizează o sinteză complexă în care se pot recunoaște sugestii preluate de la Hartmann („caracterul ontologic al lucrurilor”), Dufrenne („obiectul estetic”) și, prin ei, tinzând spre o concepție care urcă de la Husserl la Hegel. Referindu-se la „epifania lumii reale în orizontul sublimului și al structurilor”, esteticianul face aluzie la ideile lui Worringer și, în primul rând, la conceptul de intropatie (Einfühlung), atât de fecund în arta și literatura secolului al XX-lea. Adoptarea unei asemenea perspective îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
na Vizantija, partea I, ed. 5, Sofia, 1973, partea II, ed. 2, Sofia, 1974, partea III, ed. 5, Sofia 1976; A. Gouillou, La Civilisation byzantine, Paris, 1974; D. S. Lihaciov, Prerenașterea rusă. Cultura Rusiei în vremea lui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, tr. Corneliu Golopenția, îngr. și pref. Dan Zamfirescu, București, 1975; G. M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1977, 251-255; Donald M. Nicol, Church and Society in the Last Centuries of Byzantium, Cambridge, 1979; Donald
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
produce haos și de aceea trebuie suprimat. E o lume de automate, de marionete cu creierul spălat, unde „cineva”, Păpușarul, Sforarul-Șef, pune mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu alte măști. Dacă personajele sunt vizionare și acțiunile lor epifanii, U., obsedat de trecut, nu poate evada decât prin mitul eternei reîntoarceri și prin mister. Scriitorul adoptă stilul personajului său predilect, Antim Vicol: dintr-o nevoie interioară de sacru „revine, după un ritm imprevizibil, în teritoriul imaginar pe care l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos“<footnote Arhim. Sofronie, Din învățăturile Sfântului Siluan, în „Epifania“, nr. 1, ian.-febr., 1998, p. 11. footnote>. Astfel, Dumnezeu, într-un chip neînțeles nouă, i-a dat Sfântului Siluan să cunoască esența păcatului atât de adânc și de puternic, încât el simțea cum trăiește muncile iadului aici, pe pământ
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice păcat, fie că-i
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
simți discriminat când nu cunoști cuvântul? Lavinia BETEA Așa cum ni-l ordonează memoria, sub pecetea cadrelor ei sociale, drumul fiecăruia este brăzdat de răscruci. Oameni sau întâmplări îi schimbă cursul, imprimându-i, uneori, albie nouă într-o direcție nebănuită. Aceste epifanii, cum le numește James Joyce, sunt amintirile care individualizează viața, conferindu-i unicitate și irepetabilitate. Toate acestea le-am aflat târziu, aș spune într-o a doua viață. Căci pentru generația mea, prăbușirea regimului comunist de la finele anului 1989 a
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ori se transmiteau, de la Moscova, ministruluide Interne prin consilierii sovietici. Despre deportați poate știe Gheorghe Apostol, mai apropiat de vârful puterii, a conchis interlocutorul, intermediindu-mi comunicarea cu celălalt personaj din fostul Olimp comunist. Întâlnirile acestea au fost o altă epifanie a vieții mele. Fenomenul puterii comuniste mi s-a revelat ca o necartografiată junglă. Inițiată ca demers jurnalistic, cu succes de public, s-a conturat apoi aria mea de cercetare. Poarta de intrare în cercul puterii au fost interviurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
perimetrul psihologiei sociale, disciplină studiată în anii '80 exclusiv în școlile militare. Cercetarea și redactarea mi-au luat șase ani. Descoperisem însă, la final, alt teritoriu la care nu avusesem acces în anii cenzurii - psihologia politică. Au fost apoi alte epifanii: lectura în arhivele speciale a celei mai lungi anchete din istoria proceselor staliniste - ancheta Pătrășcanu, întâlnirea cu psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici... Mi-a fost mai ușor, ca femeie, și să îndur săptămânile lungi de lectură, selecție și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
60-'70- '80, în alte țări precum Finlanda, Italia, Franța, grație povestirilor autorilor care aparțin acestor spații. Ne rețin atenția prin bogăția și profunzimea povestirii, momentele de cotitură sau evenimentele cheie, care au modelat destinele personale ale autorilor/autoarelor, adevărate epifanii, care "individualizează viața, conferindu-i unicitate și irepetabilitate" (Lavinia Betea). Privind conținutul textelor am putea contura un profil, mai mult sau mai puțin unitar, al intelectualului/intelectualei din mediul academic, angajat/ă în procese de schimbare și reformare instituțională, civică
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cartea și care se vor transforma, odată cu Povești din pădurile fanteziei (1998), în feerie pură. În schimb, o miză mult mai ambițioasă are romanul Ridicarea în genunchi (1999), ce se deschide cu programarea unei sinucideri și se termină cu o epifanie neprogramată; între ele se dezvoltă o amplă criză existențială, oscilând între un pol metafizic și unul social. Captivantă prin observația caracterologică și prin dialectica ideilor, cartea pierde ca urmare a tonului demonstrativ anunțat din primele rânduri: „Omul este lup pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
Entropia. Face parte din grupul oniric, alături de Leonid Dimov, D. Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a., participând la faimoasa masă rotundă găzduită de revista „Amfiteatru” în 1968. Moare de o boală incurabilă la un an după publicarea celui de-al doilea volum, Epifania (1978), lăsând în manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
de o boală incurabilă la un an după publicarea celui de-al doilea volum, Epifania (1978), lăsând în manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Foc/ îmi sunteți invitații de-o seară/ să bem de plăcerea sateliților Li/ Tai Pe masă în casă în din afuzali/ pe paturi tăiate în portocală/ vom face orgii cu ziua egală.” (Dezastre, III). Al doilea volum al lui T., Epifania, subintitulat „o căutare a treptelor”, este mult mai eterogen, încercând să aproximeze poetic „treptele” convertirii spirituale. O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
orgii cu ziua egală.” (Dezastre, III). Al doilea volum al lui T., Epifania, subintitulat „o căutare a treptelor”, este mult mai eterogen, încercând să aproximeze poetic „treptele” convertirii spirituale. O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență spirituală. Unele texte rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
iubire,/ înțelepciune fără sfârșit” (Iubire, înțelepciune fără sfârșit). T. reprezintă un fenomen unic în literatura română prin transformarea radicală a profilului său liric și uman. Saltul de la poezia onirică, baroc-geometrizantă la poezia intens spiritualizată, ortodoxă fără ostentație, din ultimii ani (Epifania și ciclul Poeme de dragoste) dezvăluie nu doar o experiență inedită în literatura noastră, dar și o experiență umană, o aventură interioară incandescentă, impresionantă prin autenticitatea ei. Versurile pot fi citite ca document al unei convertiri și iluminări spectaculoase, singular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
curios (și autentic) simț al tragicului. Jocul merge spre ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu [...], cu absurdități calculate și moliciuni de poet fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
simț al tragicului. Jocul merge spre ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu [...], cu absurdități calculate și moliciuni de poet fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7; Ion Pop, Poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7; Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46; Ioan Alexandru, „Epifania”, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, Daniel Turcea, LCF, 1979, 26; Grigurcu, Poeți, 287-290; Cristea, Faptul, 171-174; Lit. rom. cont., I, 757-758; Negoițescu, Alte însemnări, 161-166; Radu Petrescu, „Epifania”, VTRA, 1981, 8; Nicolae Manolescu, Știu totul astăzi despre poezie, RL, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46; Ioan Alexandru, „Epifania”, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, Daniel Turcea, LCF, 1979, 26; Grigurcu, Poeți, 287-290; Cristea, Faptul, 171-174; Lit. rom. cont., I, 757-758; Negoițescu, Alte însemnări, 161-166; Radu Petrescu, „Epifania”, VTRA, 1981, 8; Nicolae Manolescu, Știu totul astăzi despre poezie, RL, 1982, 28; Steinhardt, Critică, 61-64; Tuchilă, Cetățile, 313-322; Simion, Scriitori, III, 307-320; Flămând, Intimitatea, 141-176; Zaharia Sângeorzan, „Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Lit. rom. cont., I, 757-758; Negoițescu, Alte însemnări, 161-166; Radu Petrescu, „Epifania”, VTRA, 1981, 8; Nicolae Manolescu, Știu totul astăzi despre poezie, RL, 1982, 28; Steinhardt, Critică, 61-64; Tuchilă, Cetățile, 313-322; Simion, Scriitori, III, 307-320; Flămând, Intimitatea, 141-176; Zaharia Sângeorzan, „Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 186-195; Valeriu Cristea, „Neînserata iubire”, CC, 1990, 2; Sorin Dumitrescu, Daniel al crucii, CNT, 1990, 35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
refrenul: "De oriunde ai veni, ori cum te-ar chema: John, Johann, Ivan, Ion sau Juan...". Guffey: A înnebunit Hull!"4 Tom Hull dă voce unei revelații a războiului din Coreea. Departe de a fi "roșu", el este martorul unei epifanii. Prizonieratul din Coreea devine, în lectura partinică a lui Aurel Baranga, un episod generator de optimism. Asemeni lui Wilfred Burchett, scriitorul din RPR participă la o operațiune de inocentare imagologică. Noua viziune a lui Hull traduce impasul politicii aventuriste americane
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Iași; Membru al Comitetului de redacție al Revistei Științifice Studii și Cercetări de Biologie Animală, Academia Română; Membru în Colectivul de Redacție al Revistei Științifice Studii și Cercetări Științifice Biologice. Serie Nouă, Universitatea Bacău; Membru în Comitetul de redacție al revistei Epifania. PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE ȘTIINȚIFICE ÎN STRĂINĂTATE: Taiwan, Tainan, The Second International Workshop - Diamondback Moth and Other Crucifer Pests - 1990; Basel, Elveția - Congresul Internațional de Entomologie - 1999; Linz, Austria - Congresul Internațional de Entomologie - 2003. INVITAȚII LA CONFERINȚE ÎN ȚARĂ: 1997 - Academia Română
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
2004; Redactor Responsabil al Analelor Universității „Al.I.Cuza” (serie nouă) Biologie animală; Membru al Comitetului de redacție al Analelor Universității din Bacău; Membru al Comitetului de redacție al Revistei Științifice „V. Adamachi” Membru al Comitetului de redacție al Revistei „Epifania”. PARTICIPĂRI ACTIVE LA REUNIUNI ȘTIINȚIFICE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE: Am participat la Congresele internaționale: 1990 - Taiwan, Tainan, The Second International Workshop - Diamondback Moth and Other Crucifer Pests; 1998 - Congresul Internațional de Entomologie de la Bassel - Elveția; 2003 - Congresul Internațional de Entomologie de la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
complexele de entomofagi (parazitoizi și prădători). Lucrări publicate în Buletinul informativ al Univ. „Al.I. Cuza” și în unele reviste culturale și știinifice: ' Lucrări apărute în rezumat: Prelegeri universitare publicate Cursuri universitare publicate Cărți publicate în edituri Articole publicate în EPIFANIA, revistă de dialog ortodox. Lista doctoranzilor 1. Aristița Goagă, 1997 Studiul bioecologic privind populațiilor de albine sălbatice din familia Halictidae (Ord. Hymenoptera - suprafamilia Apoidea) și rolul lor în polenizarea plantelor cultivate și spontane din România. 2. Ana Davideanu, 1998 Contribuții
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]