638 matches
-
poetul Volbură Poiană-Năsturaș, și a condus Asociația Altarul Cărții, ale cărei ședințe le-a patronat mult timp în casa sa. A luat parte la numeroase șezători literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de frunte, precum Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Ion Minulescu, I. C. Popescu-Polyclet, cu unii dintre ei purtând incitante dueluri epigramatice. Și-a adunat catrenele din periodice - „România”, „Flacăra”, „Societatea de mâine”, „Dacia”, „Graiul românesc”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vestul”, „Vremea”, „Unirea română
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a adunat catrenele din periodice - „România”, „Flacăra”, „Societatea de mâine”, „Dacia”, „Graiul românesc”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vestul”, „Vremea”, „Unirea română” ș.a., unde semnează și Dion Mardan, Mugur Mardan - în trei volume: Drăcovenii (1933), Epigrame(1935) și Epigrame (1939). Om de duh, epigramistul cultivă o satiră ușoară, binevoitoare, plină de vervă și umor bonom. Dornic de amuzament și de bună dispoziție, el folosește abil ascuțișul ironiei, dezvăluind cu menajamente slăbiciuni, defecte sau tare cotidiene. Improvizațiile sale au adeseori scăpărări malițioase, dar foarte rar
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Opinii”. Debutează editorial în 1896, cu volumul Epigrame, aici semnând pentru prima oară cu pseudonimul Quintus. Improvizația reușită și expresia vie își găsesc în epigramele sale genul potrivit. Tematicii nu-i lipsește varietatea, dar de o atenție deosebită în ochii epigramistului pare să se bucure portretizarea, în manieră ușor caustică, a femeii. Un alt volum, Cazuri și necazuri (1904), cuprinde versuri umoristice și epigrame de aceeași ținută lirică. În general sprinten, prompt în ripostă, I.-Q. se simte atras de forma
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica detectivistică. Versurile de început atestă înclinația către speciile poeziei lirice galante (madrigalul, romanța, cântecul
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
București, 1999; Trident Quintus (în colaborare cu Ion Ionescu-Quintus și Nelu Ionescu-Quintus), postfață Florin Sicoe, Ploiești, 2001. Ediții: Ion G. Ionescu-Quintus, Scrieri, îngr. Mircea Ionescu-Quintus, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Epigrame”, LCF, 1973, 16; Al. Piru, Epigramiști, RL, 1973, 17; Marcel Pint, Revirimentul epigramei?, ST, 1973, 9; Șerban Cioculescu, Între epigramă și poezie, F, 1976, 8; Eugen Simion, Noi, ploieștenii..., RL, 1988, 17; Mircea Iorgulescu, Dincolo de melodramă și senzațional, RL, 1989, 30; Eugen Stănescu, Mircea Ionescu- Quintus
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
MIHĂESCU-NIGRIM, Nicolae (21.III.1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
și un instrumentar analitic. Romanul În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e o relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Beția morții”, ADV, 1912, 8 089; R. Soroveanu, Un compozitor necunoscut: Mihăescu-Nigrim, „Clipa”, 1927, 152; Predescu, Encicl., 545; Mircea Pavelescu, Yarodara Nigrim, O sută de ani de la nașterea lui Mihăescu-Nigrim, „Urzica”, 1971, 9; Nicolae Mihăescu-Nigrim, DCL, I, 135-138; N. Crevedia, Epigramiști români de ieri și de azi, București, 1976, 19-22; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 19; L. Kalustian, Nigrim, FLC, 1984, 15; Yarodara Nigrim, [Nicolae Mihăescu-Nigrim], „Dimineața”, 1991, 68, 110, 155; Dicț. scriit. rom., III, 198-200. Ș.A.
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937; Cu privire la Alecsandri, București, 1937; Cu privire la I.L. Caragiale, București, 1937; Cu privire la epigramă și epigramiști, București, 1937; Cu privire la umor, I-II, București, 1937; Cu privire la folclor, I-II, București, 1937; Cu privire la Eminescu, I-IV, București, 1937-1938; Cu privire la Hasdeu, I-III, București, 1937-1938; Cu privire la gramatică și vocabular, I-III, București, 1937-1938; Cu privire la traduceri și traducători, I-II
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a lipsit mai tare: S-aveți vigoarea pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi să ții
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
de intrebari/ Că vântul se ridică nisipul din pustie” (Năzuinți). S. este și autorul unor traduceri din poezia latină, unde își dovedește nu numai erudiția, ci și capacitatea de a transpune expresiv, modern: Interpretări din lirica latină (1935), Satirici și epigramiști latini (1967), Poeți latini (I-II, 1973). O culegere de eseuri despre Eminescu, dar și despre literatura deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, Poteci albastre (1940), îi completează profilul. SCRIERI: Din timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere bibliografice: Traian Georgescu, „Icoane de lumină”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Predescu, Encicl., 804-805; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Traian
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
compensează deficitul de lirism. Accentul autobiografic, expresia aspră, sincopată, cu tentă de satiră, dar și de lamentație, produc rareori o atmosferă poetică originală. Înclinația satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt evidente în Epigrame (1938), Poante bahice și Epigrame (ambele din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și Marea aurărie (1975). S.
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
întâlnesc umorul absurd, satira socială și gluma cu două înțelesuri, accesibilă unui cititor cu mai puține pretenții. La aceste pagini, foarte atractive, scriu în mod obișnuit câțiva umoriști în vogă ai timpului: Al. Cazaban, C. Cosco, C. Gongopol, G. Rădulescu-Archibald, epigramiștii Toma Florescu și N. Georgescu-Cocoș, I.C. Aslan, Victor Anestin, Keops, N. Batzaria (din 1935) ș.a. Deși grupul de presă titular editează începând din 1919 suplimentul „Universul literar”, paginile dedicate actualității culturale și literare vor fi păstrate și în U. Nivelul
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele poetice, recursul, cu un rezultat șters, la maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria de Hérédia, Jean Moréas, Albert Samain. Ca epigramist, P.-P. se situează printre pionierii genului la noi. Deși de mici dimensiuni, cele patru volume de epigrame, apărute între 1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
Fabule, București, 1971. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 209; George Ivașcu, „Pasărea paradisului”, JL, 1939, 21; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819, Ist. lit. (1982), 904; Virgil Ierunca, Puncte, CAP, 1943, 2141; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 99-100; Epigramiști români de azi, îngr. Mircea Trifu, București, 1979, 117; Antologia umorului românesc, I, îngr. George Zarafu, București, 1998, 6-7; Dicț. scriit. rom., III, 647-648; Cei trei magnifici: Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu, îngr. George Corbu, George Zarafu și Mihai Sălcuțan
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Tudor Măinescu, București, 1966; Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, pref. Victor Crăciun, București, 1972. Repere bibliografice: I.C. Bacalbașa, „Saul”, LUP, 1894, 2190; E.D.F. [E.D. Fagure], Păreri și impresii, ADV, 1906, 6 040; Gh. Dumbravă, Un epigramist: Cincinat Pavelescu, VLT, 1907, 38; C.A. [G. Ibrăileanu], „Poezii”, VR, 1911, 8; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, LU, 1911, 15-17; Vianu, Opere, III, 43-44; Aderca, Contribuții, I, 143-155; Lovinescu, Scrieri, II, 148-153, 419-421, VI, 109-111; Perpessicius, Opere, II, 186-189; Eugen
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
PAVELESCU, Ion I. (1889, București - 29.I.1924, Râmnicu Sărat), poet și epigramist. Frate cu poetul Cincinat Pavelescu, P. era fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Fire liniștită, a dus un trai mai degrabă retras, cu discrete manifestări în viața publică. Șef de cabinet la Ministerul Instrucțiunii Publice și
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
În Sonete postume (1925), ceea ce precumpănește este starea de melancolie, cu înlăcrimate aduceri-aminte și cu replieri într-o solitudine aburită de dezamăgirea iubirii care trece și a visurilor care se sting. Există, răzleț, și strofe cu un nerv caustic. Ca epigramist, P. nu s-a bucurat de succesul de care a avut parte fratele său, cu toate că unii (Al. T. Stamatiad, printre ei) îl socoteau mai bun decât pe Cincinat. A contat, poate, și faptul că sclipirile lui de spirit au fost
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de Ștefan Popescu
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
lui Ștefan Baciu despre personalitățile literar-artistice românești din deceniul patru al secolului al XX-lea. Titlurile articolelor sunt expresive prin ele însele: Vremuri burghezo-moșierești, „Absurd” la Tănase, Perahim, Ionel Teodoreanu, Humor, humoriști, Jul (este vorba despre umorul lui Iulius Lazăr), Epigramiști, Cosco, Omul (George Ciprian), Radu Beligan, Neagu Rădulescu, Marcel Bresliska (despre Marcel Breslașu) și N.D. Cocea. De reținut și pamfletul semnat de Eugen Barbu, intitulat Franzeluță, vizând un personaj ale cărui inițiale sunt C. V. T. D.B. ÁCS Károly (1824, Kisbánkháza
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
lovită de un cutremur, un escroc a găsit imediat o modalitate de a face rost de bani mulți de pe urma dezastrului: a vândut pastilele despre care susținea că îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. În 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic, a amânat cu o zi să se mute și a scăpat astfel
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
viitor. Membrii Asociației Române de Istorie a Presei au fost entuziasmați și l‐au privit cu admirație și respect, deși majoritatea lor erau tineri. Să aibă profesorul sănătate! Tot mai des sunt prezent în sălile de lectură din Iași, unde epigramiști, poeți, prozatori, iubitori ai enigmisticii, critici literari și de artă, parcă îmbrățișați, tineri și vârstnici, fac lectura operei lor. I‐ați auzit, vreodată, recitând pe Emil Brumaru, Nicolae Turtureanu, pe Valentin Ciucă făcând artă și din dantelăria cuvintelor, pe Olga
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
mângâiere Timpul stă-n loc când iubiri înfloresc... MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ (portret de Florin Buciuleac) n.1945 ALDEȘTI, jud. GALAȚI Profesiune: Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: Academia de Aviație și Academia de înalte Studii Militare. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sculptată‐ n marmora din care A fost sculptată Venere Astarte... și atunci, slăvindu‐te ca pe‐ o scânteie Din flacăra nepieritoarei arte, Eu nu cutez să te iubesc, femeie... 96 Serghei Coloșenco Născut la 14 februarie 1941. Profesor, eseist, publicist, epigramist, rebusist și integramist, conducător al revistei literar‐ culturală „Academia Bârlădeană” ʺCuvintele încrucișate și enigmistica au constituit pentru Serghei Coloșenco un univers fascinant încă din copilărie. El se străduiește să readucă în atenția contemporanil or personalități literare și istorice ale trecutului
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]