902 matches
-
și explică organizarea specifică. Aceste condiții pot fi cunoscute doar prin observație; de regulă, ele nu pot fi manipulate experimental. Concluzia spre care suntem astfel conduși este că știința naturii nu este unitară din punctul de vedere al profilului ei epistemic. O explicație posibilă a varietății epistemice este că sistemele ce constituie obiectul cercetării în diferite discipline au determinări specifice, ireductibile unele la celelalte. Ordinea, pe de o parte, organizarea, pe de altă parte, sunt asemenea determinări. Ele pot fi caracterizate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pot fi cunoscute doar prin observație; de regulă, ele nu pot fi manipulate experimental. Concluzia spre care suntem astfel conduși este că știința naturii nu este unitară din punctul de vedere al profilului ei epistemic. O explicație posibilă a varietății epistemice este că sistemele ce constituie obiectul cercetării în diferite discipline au determinări specifice, ireductibile unele la celelalte. Ordinea, pe de o parte, organizarea, pe de altă parte, sunt asemenea determinări. Ele pot fi caracterizate drept determinări complementare, în sensul care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
spune că aceste discipline reprezintă două prototipuri ale științei naturii, care acționează pe baza unor euristici complementare. Reflecții metodologice convergente a formulat Ernst Mayr. Ca și eminenții cercetători ai comportamentului la care m-am referit, Mayr nu crede că profilul epistemic diferit al celor două mari grupuri de discipline biologice este expresia unor deosebiri în ceea ce privește maturitatea lor științifică. Este vorba de deosebiri care au temeiuri principiale. De aceea, adoptarea idealului de cunoaștere și metodologic consacrat de realizările științelor fizico chimice nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dobzhansky, unul din creatorii teoriei sintetice a evoluției: „Nimic în biologie nu are sens în afara perspectivei evoluției.“ Concluzia generală care se desprinde este că cercetarea științifică în biologie nu reprezintă o entitate monolitică. Anumite grupuri de discipline biologice au profiluri epistemice distincte, condiționate de obiectivul cercetărilor. Unele dintre ele se concentrează asupra substratului general - materia vie -, altele asupra marii varietăți a formelor de organizare și asupra schimbării în timp a acesteia. Este greu de văzut cum ar putea fi suprimate asemenea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ar putea fi suprimate asemenea deosebiri în dezvoltarea viitoare a cercetării biologice. Nici poziția reducționismului metodologic, nici o poziție antireducționistă globală, numită, de obicei, holism, nu pot da socoteală de acele caracteristici complementare ale lumii vii care se exprimă în particularitățile epistemice și metodologice ce despart mari grupuri de discipline biologice. Reluând o celebră formulare se poate spune că aceste poziții sunt adevărate prin ceea ce ele afirmă în mod relativ și false prin ceea ce afirmă în mod absolut. Din orizontul actual al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de „legi“ cu referire la relații cauzale, obiectiv controlabile. În realitate, explicațiile din biologia evoluției nu se bazează pe legi, ci pe concepte ca suprapopulație, luptă pentru existență, selecție naturală, adaptare, succes reproductiv și altele. Mayr aprecia că, prin profilul epistemic al explicațiilor pe care le oferă, biologia evoluției este mai aproape de istoria socială decât de fizica teoretică. Ceea ce arată cât de iluzorie este supoziția persistentă că s-ar putea trasa o linie clară de despărțire între științele naturii și disciplinele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
filozofi ai științei, continuă să agreeze distincții consacrate prin expresii ca hard sciences și să spere că domenii de cercetare cum este biologia evoluției vor păși, în cele din urmă, pe calea maturizării lor științifice printr-o schimbare a profilului epistemic care ar urma să le apropie de știința experimentală. Un secol și jumătate de cercetări consacrate evoluției vieții pare însă să ne indice mai degrabă că granița dintre cercetări care explică fapte controlabile experimental, cu referire la legi și condiții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
controlabile experimental, cu referire la legi și condiții inițiale, și cercetări care explică prin narațiuni istorice nu desparte, cum s-a crezut, doar științe ale naturii și discipline umaniste. Ea străbate chiar perimetrul științelor vieții, semnalând deosebirile semnificative dintre profilul epistemic al biochimiei sau biologiei moleculare și cel al biologiei evoluției. Nu suntem îndreptățiți să calificăm cercetările istorice drept inferioare din punct de vedere științific doar deoarece obiectivul lor central nu este formularea de legi cu putere predictivă. Faptele ce constituie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cognitive, dar ele nu mai au relevanță pentru cazul lui Blake). Totuși, pentru a îndepărta contradicțiile care se ivesc din postularea unui eu monolitic și pentru a aplica în chip coerent conceptul la procesul creației artistice (fenomen care implică trăsături epistemice și estetice), ar trebui să facem distincție între două tipuri de eu. Distincția în cauză este crucială din perspectiva unei estetici a productivității ceea ce, în taxonomia germană, se numește Produktionsästethik și, în cea franceză, poïétique. Ambele discipline de investigație estetică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
datele primare furnizate de primul, încearcă să convertească experiență concretă într-una artistică. În timp ce rezultatul direct al activității primului este simplă experiență personală, rezultatul direct al activității ultimului este opera de artă. Dacă, în mare măsură, eul empiric corespunde eului epistemic, conținuturile epistemologice care fac obiectul eului empiric pot sau nu să coincidă cu cele estetice care fac obiectul eului creator. În cazul lui Blake, cred că eul empiric și eul creator configurează, în maniera binara, eul din viziune. Aici, eul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Zoas) Al doilea nivel este cel metafizic. Având ca obiectiv revelarea aspectelor oculte ale universului, principiilor sale primare, acesta corespunde viziunii duble. Conceptul care stă la baza să este cel de "știință", înțeleasă nu că doxa, ci că apokalypsis, expresie epistemică supremă. Materializarea textuala a acestui stadiu vizionar este poemul epic The Four Zoas, intitulat, inițial, Vala (1795-1804)189. Brian Wilkie și Mary Lynn Johnson subliniază că opera poate fi interpretată, simultan, ca o epopee, ca un poem cu o structură
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
satisfăcătoare. Distincțiile au fost importante la acest nivel. În primul rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între eul empiric (corespunzând, în mare măsură, celui epistemic) și eul creator, care, în ansamblu, alcătuiesc eul vizionar. Dihotomia anterioară este un ecou al dubletului terminologic moi biographique/moi créateur postulat de poeticienii francezi. Aceste rafinări conceptuale mi-au permis, subsecvent, să analizez calitățile ontologice ale eului creator, care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
have attempted to draw a genealogy of the concept and have concluded with a series of remarks on the nature of the self în vision. Afterwards, I have differentiated between the empirical self (corresponding, to a large extent, to the epistemic one) and the creative self, that, în the aggregate, make up the self în vision. The aforementioned dichotomy echoes the distinction between the moi biographique and the moi créateur postulated by theorists în the field of French poietics. These conceptual
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ridicat o serie de Întrebări privind impactul ei la nivel global, intensitatea și viteza de propagare, dimensiunea efectelor În funcție de nivelul de dezvoltare al țărilor afectate și altele. Răspunsurile la aceste Întrebări implică multă precauție, responsabilitate, Într-un cuvânt cunoaștere sigură, epistemică și mai puțină opinie și cunoaștere conjuncturală. De asemenea trebuie să se asume riscul interpretării incomplete, a depărtării de certitudine pentru că natura umană se află În incapacitatea de a deține informație netă nelimitată. Este foarte posibil ca pe lângă cauzele structurale
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
ca trăsătură definitorie a acestui concept literar ia astfel naștere și prin folosirea a două procedee de scriitură care organizează întregul text. Îm nuvela "Hanul Ciorilor", Slavici le folosește cu abilitate laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate", "probabil" sunt folosiți parcimonios
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate", "probabil" sunt folosiți parcimonios. Sunt preferate diferite forme verbale ale operatorului modal "a putea": Ajunsese de nu-și mai putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc însă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
97 5.3. Nevoia de stres și educația / 105 5.4. Educație formală versus educație informală / 111 5.5. Educație prin delegație / 114 5.6. Școala și spațiul public / 116 5.7. Școala și dilemele sale / 121 5.8. Implicații epistemice și etice / 128 5.9. Practicile "de bucătărie" ale școlii / 131 5.10. Educația este o formă de bricolaj / 138 5.11. Copilul între supra și sub motivare / 146 5.12. Jocurile educației / 151 5.13. Creativitate și joc în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este așa-zis animal, omul căruia i s-ar fi răpit tot ceea ce-l atrage spre întuneric, omul ca ființă pur rațională nu ar fi nicidecum un înger: mai degrabă ar fi opusul îngerului! (Lorenz, 1998, pp. 273-274) Dar ambiguitățile epistemice, generate de imposibilitatea existenței "căii regale" în cunoaștere, trimit la alegeri fundamentate doar parțial, ceea ce nu micșorează povara responsabilității celor care aleg, dimpotrivă, o fac și mai mare; revine astfel în actualitate ideea platonică (din Menon) în conformitate cu care omul comite
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dar cred că în multe privințe m-a făcut mai deștept. Mai multe conexiuni cu documente, artefacte și oameni înseamnă mai multe influențe exterioare asupra gândirii mele și, astfel, asupra scriiturii mele". (apud Carr, 2012, p. 27) 5.8. Implicații epistemice și etice Totodată, paradigma în care funcționează școala trebuie pusă sub semnul întrebării, atât din punct de vedere epistemic, cât și etic. Sub impactul cumulat al postmodernismului și al omniprezenței netului, credem că se impune regândirea procesului educațional din perspectiva
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înseamnă mai multe influențe exterioare asupra gândirii mele și, astfel, asupra scriiturii mele". (apud Carr, 2012, p. 27) 5.8. Implicații epistemice și etice Totodată, paradigma în care funcționează școala trebuie pusă sub semnul întrebării, atât din punct de vedere epistemic, cât și etic. Sub impactul cumulat al postmodernismului și al omniprezenței netului, credem că se impune regândirea procesului educațional din perspectiva a ceea ce s-anumit gândire slabă și etică slabă. Gândirea slabă stă sub semnul provizoratului, a unor fundamente acceptate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se află mai degrabă creierul funcționarului civil, nu emoțiile acestuia cu cifre, foi de calcul, statistici, mai multe foi de calcul și teorii". (Taleb, 2014, p. 103) Moralitatea de vecinătate este pandantul în plan etic al gândirii slabe din plan epistemic. Putem vorbi, deci, de o epistemologie și de o moralitate ale proximității, una care se întinde până la extremitatea pe care o atingem cu simțurile noastre: la distanță de un braț dacă ne referim la simțul tactil, la distanța până la care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
autoritate, cultivând în numele libertății obținute prin educație (luminare) dictonul "cunoașterea înseamnă putere"; utilizând terminologia lui Bochenski, putem afirma că Luminile au argumentat în favoarea acordării puterii acelora care dețineau cunoașterea, considerând astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D". (Bochenski, 1992, p.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
luminare) dictonul "cunoașterea înseamnă putere"; utilizând terminologia lui Bochenski, putem afirma că Luminile au argumentat în favoarea acordării puterii acelora care dețineau cunoașterea, considerând astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D". (Bochenski, 1992, p. 57) Să precizăm că P îl desemnează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
D". (Bochenski, 1992, p. 57) Să precizăm că P îl desemnează pe deținătorul autorității, S pe subiectul în raport cu care P își exercită autoritatea, iar D se referă la domeniul de expertiză (deci de autoritate) al purtătorului. Pentru luminiști, doar autoritatea epistemică legitimează accesul la putere, deci conferă autoritate deontică; cu alte cuvinte, doar știutorul poate deține o funcție, poate fi conducător (iar dacă avem în vedere limitarea autorității doar la domeniul de expertiză al purtătorului devine limpede că ideile lor nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și care țin de domeniul D sunt o condiție necesară a acestei realizări". (Bochenski, 1992, p. 84) O problemă cheie a autorității este aceea a întemeierii ei, deci a motivelor pentru care un subiect recunoaște autoritatea purtătorului; în cazul autorității epistemice, Bochenski afirmă: "în primul rând, trebuie să fiu convins că purtătorul își cunoaște într-adevăr domeniul, că așa cum se mai spune, este competent în acel domeniu. În al doilea rând, trebuie să fi acceptat ideea că știe măcar în vreun
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]