1,945 matches
-
și nu numai), disciplinele încadrate în aceeași arie curriculară. Conceptul de democrație poate fi investigat din perspectiva unor discipline precum educația civică, etica sau istoria; b) integrarea paralelă: atunci când corelațiile se realizează între discipline care nu se află în vecinătate epistemologică și nu fac parte din același grup de discipline școlare. Exemplul de mai sus, cu ploile acide, este relavant în acest sens. Printre avantajele potențiale de care se poate bucura integrarea curriculară situată la acest nivel, menționăm: - confortul cadrelor didactice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și capacitățile metacognitive, cum ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă etc. Interdisciplinaritatea presupune interacțiunea deschisă între anumite competențe sau conținuturi interdependente din două sau mai multe discipline, bazată pe un suport epistemologic ce implică interpenetrarea disciplinelor. De această dată, principiul organizator nu mai este reprezentat în primul rând de conținut, acesta fiind mult prea ancorat în granițele disciplinare. La nivelul proiectării curriculare, se trece la centrarea pe așa-numitele competențe transversale sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
viață cotidiană, în afara clasei. Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal fundament tocmai transferul metodelor între discipline, B. Nicolescu (1997) vorbește despre trei grade de interdisciplinaritate: - un grad aplicativ (integrare aplicativă): în urma transferului de metode, rezultă aplicații practice concrete; - un grad epistemologic (integrare epistemologică): în urma asimilării de metode din alte domenii, în cadrul disciplinei respective se inițiază analize profitabile în privința propriei epistemologii; - un grad generator de noi discipline (integrare hibridă): transferul de metode între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în afara clasei. Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal fundament tocmai transferul metodelor între discipline, B. Nicolescu (1997) vorbește despre trei grade de interdisciplinaritate: - un grad aplicativ (integrare aplicativă): în urma transferului de metode, rezultă aplicații practice concrete; - un grad epistemologic (integrare epistemologică): în urma asimilării de metode din alte domenii, în cadrul disciplinei respective se inițiază analize profitabile în privința propriei epistemologii; - un grad generator de noi discipline (integrare hibridă): transferul de metode între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui domeniu autonom
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de metode din alte domenii, în cadrul disciplinei respective se inițiază analize profitabile în privința propriei epistemologii; - un grad generator de noi discipline (integrare hibridă): transferul de metode între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui domeniu autonom. Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)tc "Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)" Poate și datorită faptului că, pentru o bună perioadă de timp și pentru unii autori, interdisciplinaritatea a fost conceptul central, care include tot ce înseamnă abordare integrată, există o tipologie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
respective se inițiază analize profitabile în privința propriei epistemologii; - un grad generator de noi discipline (integrare hibridă): transferul de metode între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui domeniu autonom. Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)tc "Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)" Poate și datorită faptului că, pentru o bună perioadă de timp și pentru unii autori, interdisciplinaritatea a fost conceptul central, care include tot ce înseamnă abordare integrată, există o tipologie bogată a interdisciplinarității și, de ce să nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel epistemologic superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii”. Această „etichetare” își are sursa în convingerea că domeniul de pertinență al transdisciplinarității este singurul capabil să conducă la înțelegerea și soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai abstract (dar deloc lipsit de relevanță), se pot pune în discuție: - integrarea viziunilor asupra lumii/realității și a perspectivelor; - integrarea teoriilor și paradigmelor; - integrarea metodologiilor de cercetare. Cum aceste dimensiuni își au locul mai ales în planurile filosofic și epistemologic, iar noi încercăm deja să ne apropiem de politicile și practicile educative concrete, vom aborda, din perspectiva analizei structurale a curriculumului, aspecte ce țin de integrarea rezultatelor așteptate ale învățării (obiective, competențe, valori, atitudini), cu o centrare pe un „vehicul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și constructiv cu problemele. În cea mai mare parte a practicilor educaționale curente, astfel de probleme sunt în cel mai bun caz ascunse, iar în cel mai rău ignorate. Învățarea trebuie așadar refocalizată pe probleme, incluzând contextul lor istoric și epistemologic.” Jan Visser, Overcoming the underdevelopment of learning: a transdisciplinary view Orice încercare de definire a conceptului de cross-curricular sau teme cross-curriculare trebuie înțeleasă în contextul mai larg al abordării integrate a curriculumului, stabilit în partea a treia a lucrării. Definițiile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
educația pentru a fi părinte, - economia casnică (gestionarea bugetului) etc.; • situații generate de specificul local: - ceramica, - prelucrarea lemnului, - educația antreprenorială etc. c) Articularea unor experiențe de învățare (dezvoltarea unor „proiecte”). De exemplu, construirea (imaginară) a unei societăți ideale. 2. Contextualizarea epistemologică sau structural-sistemică își face simțite efectele la nivelul structurii curriculare, mediind influențele externe și conferind sistemului coerență internă. În acest context, vom opera o distincție, care se impune mai ales din punct de vedere metodologic, între: a) cross-curricularitatea „logică”, ce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
logică a cunoașterii. Principalele surse ale acestui tip de integrare sunt: • „externe”: - explozia informațională, - nevoia de a opera cu informațiile în contexte diferite și dinamice; • „interne”: - necesitatea stimulării motivației elevilor pentru învățare, - articularea unor structuri cognitive flexibile, transferabile; b) cross-curricularitatea „epistemologică”, ce vizează integrări și fuziuni la nivelul cunoașterilor (savoirs) și pleacă de la o regândire a structurii cunoașterii, a domeniilor ei și, nu în ultimul rând, a metodelor de investigație. Printre sursele acestui tip de abordare integrată a curriculumului, putem plasa
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
disciplinar trebuie chestionat serios și supus unei reașezări din această perspectivă. În plus, acest model trebuie să ofere treptat un front de manifestare pentru curriculumul integrat. Costurile unei învățări cantonate în disciplinele alcătuite pe criterii mai mult sau mai puțin epistemologice sunt imaginabile și îngrijorătoare. Unele sisteme de educație au înțeles acest lucru și au trecut la acțiuni concrete. Altele au înțeles, dar au făcut pași ezitanți și inconsistenți dincolo de discipline; credem că România se află în această situație. Alte sisteme
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și universală. Pe de altă parte, la nivel teoretic, conceptualizarea ideii de securitate a cunoscut o profundă transformare, mai ales În perioada de după 1989, când noțiunea „tradițională” a fost Îmbogățită și lărgită conform schimbărilor de perspectivă asupra fundamentelor ontologice și epistemologice În studiul relațiilor internaționale; această transformare reflectă schimbarea În realitățile practice ale securității, care au demonstrat că o concepție redusă la capabilitate militară nu poate explica multitudinea de factori care influențează securitatea. În fine, securitatea nu este un concept fix
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este un curent analitic care a fost elaborat pe marginea ideii menționate mai sus și a adus reformulări importante conceptului. Elaborată de experți și analiști cu diverse afiliații intelectuale (feminism, comunitarism, cosmopolitanism, neomarxism), această abordare propune câteva premise ontologice și epistemologice importante, fără a deveni o școală de gândire propriu-zisă. În primul rând, principalii actori În relațiile internaționale - state sau alte entități - sunt construcții sociale, produse ale conexiunilor istorice, politice, economice și sociale complexe. În al doilea rând, acești actori sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o soluție pentru a face inteligibilă o realitate din ce În ce mai complexă. Expertiza regională În domeniul studiilor de securitate este deci crucială, În lipsa acesteia existând riscul de a „gândi În vid” (Cantori și Spiegel, 1973). Aceasta nu este Însă o simplă chestiune epistemologică, ci are implicații politice extrem de relevante. Astfel de pildă, multe dintre analizele pe care s-a bazat intervenția americană În războiul din Vietnamxe "Vietnam" nu au ținut cont de contextul politic și istoric al regiunii, ceea ce explică parțial eșecul administrației
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de unde trebuie Început și cum trebuie procedat pentru a face aceste relații inteligibile și pentru a putea reacționa eficient la provocările de securitate generate de dinamica acestora. Direcția actuală spre care se Îndreaptă demersurile În vederea rezolvării unor astfel de dileme epistemologice și decizionale este una de redescoperire a conceptului de identitate (Neumann, 1992; Goldstein și Keohane, 1993; Wendt, 1994; Risse-Kappen, 1994; Williams, 1998). Prima inițiativă care pune În mod explicit problema securității În acești termeni aparține școlii de la Copenhaga 1, cea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ambele concepții (Betts, 2004, p. 5). Totuși, dacă strategia se referă, În termeni generali, la condițiile de utilizare a forței În vederea atingerii obiectivelor naționale, se pune Întrebarea care este relația dintre strategie și război, respectiv pace. Din punct de vedere epistemologic, se poate observa că efervescența intelectuală În cadrul studiilor de strategie corespunde destul de bine ciclurilor de război și pace (Betts, 1997, p. 7). Căderea În desuetudine a războiului ca instrument al politicii nu a condus Însă și la căderea În desuetudine
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt folosite azi, pe scară largă, nu numai În probleme de securitate națională, ci și În bussiness, management sau În proiectarea unor politici publice. În ciuda utilității lor, trebuie să fim mereu precauți și să nu uităm limitele scenariilor. Contextul lor epistemologic nu este cel tradițional, centrat pe realitate și focalizat asupra a „ceea ce există”. Epistemologia lor este a lumilor posibile, a contrafactualului sau „posibilului”. Deși ele sunt utile pentru a stimula, ilustra sau Învăța și pentru a da precizie și bogăție
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că, de fapt, din punctul de vedere al moralei, pentru a rămâne În limitele unei rigori științifice, trebuie să se vorbească mai mult de modele de personalitate decât de tipuri de personalitate, dar această precizare de termeni nu afectează cadrul epistemologic al problemei. Din cele prezentate mai sus, rezultă că tipurile morale de personalitate au caracteristici particulare care le diferențiază, atât În ceea ce privește configurația, cât și geneza lor, de celelalte tipuri psihologice. Tipul de personalitate, din punct de vedere moral, derivă dintr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de suferințe, care Își au „sediul” În persoana umană. Separarea lor implică o segmentare a persoanei Însăși. Cele două forme de patologii trebuie considerate diferite, În primul rând din punct de vedere doctrinar și metodologic, dar și În sensul atitudinii epistemologice pe care o adoptă specialistul observator față de acestea. Patologia psihiatrică și cea psihomorală sunt separate, În primul rând, după criterii valorice. Prima are la bază criteriile clinico-medicale ale psihiatriei, cea de-a doua criteriile sau, mai exact, valorile morale, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar de „reflectare”, tinzând spre acceptarea unei „realități imaginate”. Interpretările lui B.
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
patru capitole: „Natura măsurării sociale”, „Cercetarea structurii sociale”, „Cercetarea calității vieții”, „Sociologia și reforma socială”, reunind studii și „lucrări elaborate în perioade diferite ale activității profesionale, publicate în intervalul 1982-2003”. Studiul „Măsurarea în sociologie”, parte a tezei de doctorat Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale, constă în „analiza teoretică a problematicii măsurării fenomenelor sociale și psihosociale”. Punctul de plecare al acestui studiu l-a constituit - așa cum apreciază și autorul - faptul că „măsurarea este o etapă și, totodată, o caracteristică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea reușește prin ample informații ale didacticii actuale să stabilească coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei MARIA GEANGU este centrată pe ideea pasiunii cadrului didactic, definită ca ”flacăra unei vieți împlinite, o trăire și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
de natură să ajute în mod similar înțelegerea comunismului și a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de un asemenea demers într-o asemenea problemă : banalizarea răului, riscul de dizolvare a ororilor într-un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
manipulare” morală, inversă de data aceasta, a unui instrument cognitiv : folosirea contextului pentru a demonstra ceva, și nu pentru a înțelege ceva. Este neplăcută astfel, dacă nu chiar de-a dreptul îngrijorătoare, această neacordare a prezumției de nevinovăție unei perspective epistemologice și metodologice cu state vechi de funcții și cu merite greu de contestat în formarea viziunii noastre actuale despre lume și oamenii care o populează. Este neplăcut spre ridicol, de pildă, să suspectezi a priori o analiză a vieții cotidiene
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]