1,135 matches
-
reflecție normativă prealabilă, în timp ce în sens larg ea ar reprezenta intervenția, acțiunea pură, descătușată de componentele limbajului teoretic. Se observă, așadar, tendința globalistă, saturată de concepte abstracte cu caracter de clișeu ori de slogan foarte dificil de aplicat, care domină epistemologia pedagogică actuală și care s-a răsfrânt deja în mod negativ și asupra didacticii. Aceasta este însă, în momentul de față, amenințată de o nouă mare primejdie: „tehnocrația”. Comparată deja de A. Toffler cu o nouă „birocrație managerială”, această „pătură
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2.2. Argumente epistemice" Modificările radicale survenite în interpretarea fenomenului gândirii umane, apariția mediului inteligent, prezența sa provocatoare, intersecția de natură cognitivă dintre trăsăturile mediului natural și cele ale mediului informațional au determinat formularea unor noi ipoteze de redefinire a epistemologiei pedagogice contemporane. Cunoștințele umane nu se mai integrează numai procesului de obiectivare acțională în mediul natural, ci participă și la momentele obiectivării prin cunoaștere-comunicare ale gândirii umane. „Imperialismul științelor”, idee care a marcat conștiința epistemică a perioadelor istorice ale științei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
științei: obiectul de studiu nu este un dat aprioric, ci rezultatul unei construcții nelimitate; d. schimbări majore în limbajul științelor: accentuarea valențelor pragmatice ale enunțurilor științifice și transferul acestora în variate contexte sociale. Contextul epistemologic contemporan, favorabil în principiu „noii epistemologii” infiltrate simțitor și în inima științelor socio-umane, presupune, după cât s-a putut observa, mutații fundamentale și la nivelul științelor educației, în special în planul relațiilor stabilite între obiect și subiect: „Dacă era primei revoluții industriale a dus la inversarea raporturilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
plan superior, stăpânul mașinii moderne, stăpânul propriului său destin” (Roman, V., Noua revoluție industrială, Editura Politică, București, 1983). Am încercat să adâncim și pe această cale argumentarea privitoare la expansiunea și deschiderea științelor socio-umane, implicit a științelor pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
privitoare la expansiunea și deschiderea științelor socio-umane, implicit a științelor pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii autori, cum ar fi M. Ciganik, ca
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii autori, cum ar fi M. Ciganik, ca un instrument pentru organizarea managementului și pentru controlul tezaurului cunoașterii umane, este o dovadă a deschiderii cercetărilor epistemologice către „zona socialului intelectualizat”. Acest aspect este, într-o oarecare măsură
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de copii (v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986). Câteva exemple bune ale studiilor privitoare la mediul clasei (mai vechi ca an de apariție) pot include autorii: Jackson (1968), Cusink (1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
scopul îmbunătățirii intervențiilor în situații manageriale normale, cât și identificarea situațiilor de criză educațională, care suscită o anumită soluționare, cu rapiditate, promptitudine și seriozitate. Bibliografietc "Bibliografie" Ball, S., Davitz, J., Psihologia procesului educațional, E.D.P., București, 1978. Barliba, Cornelia, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990. Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom, Colorado Springs, Colorado, 1995. Blaga, L., Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Bruner, J., Procesul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
didactice care lecturează aceste rânduri, în scopul completării lor cu ideile și atitudinile personale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Acland, Andrew Floyer, Negocierea, Editura Național, București, 1998. Ball, S., Davitz, J., Psihologia procesului educațional, E.D.P., București, 1978. Barliba, Cornelia, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990. Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom”, Colorado Springs, Colorado, 1995. Blaga, L., Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Bruner, J., Procesul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ficționale -, Mircea Ivănescu dovedindu-se de neegalat atunci când vine vorba de sugerarea (prin discrete procedee) a unei game extrem de variate de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse „straturi” ale realității și ale memoriei culturale sau - cum ar spune epistemologii - între diversele modele de realitate. Încălcările de granițe se produc nu neapărat în sensul unei transcenderi a planului realității (asumpțiile metafizice par mai curând absente), ci în acela al concilierii cât mai mulor „figuri posibile ale realului”. Titlul poemului este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sens, Éditions Gallimard, Paris, 1991. 228. Stevens, Wallance, The Necessary Angel. Essays on Reality and Imagination, N.W. Alfred, A. Koph, New York, 1951. 229. Șora, Mihai, A fi, a face, a avea, Editura Cartea Românească, București, 1980. 230. Tagliagambe, Silvano, Epistemologia del confine, Il Sagiatore, Milano, 1997. 231. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria celor șase noțiuni, trad. de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, București, 1981. 232. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Libraire Larousse, Paris, 1967. 233. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, trad. de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-un fel de studenți și altfel de profesorii în cauză. Subiectivitatea nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică străduința lui de a fi cât mai obiectiv, fără a angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ocupă problema operaționalizării conceptelor, înțelegând prin aceasta ansamblul operațiilor prin care însușirile definitorii ale noțiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în universul empiric. O abordare de detaliu a acestei chestiuni, căreia i s-au dedicat numeroase studii de epistemologie și metodologie, nu este posibilă în contextul lucrării de față, în ciuda importanței sale decisive pentru succesul unei cercetări, în general, și a unei anchete, în special. În scopul evidențierii unor aspecte practice legate de operaționalizare, vom schița doar câteva repere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui și îl sărută de sus până jos, mulțumindu-i că l-a ajutat. În sfârșit, globalismul. Am să vă spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avea structura unui jucător de rugby din linia a treia, mâinile uriașe, capul masiv în formă de pară, ochii mici și călcătura lată. A ținut să ne comunice din prima clipă în care a venit printre noi, membrii secției de epistemologie și logică condusă de Henri Wald, că își începea ziua contemplîndu-se minute în șir, gol, în oglindă. Mie lucrul ăsta mi-a creat un neajuns, pentru că de câte ori îl întîlneam trebuia să fac efortul de a-l reîmbrăca și de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de altfel, că este o dezbatere în care pragmatismul între alții, al unui filosof american va juca un rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune realizarea pragmatică a unor puncte de vedere parțiale care ne permit să precizăm încetul cu încetul obiectul de cercetare. Și apoi, în lumea asta savantă și aridă a epistemologiei, o cămilă va veni să-l lămurească pe cititor..., un elicopter va zbura pe deasupra și lumina va țâșni! Să ne ținem bine de scaune! Până să ajungă, cămila are nevoie de câteva pagini ca să-și producă efectul, răbdare! O primă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența cea mai dură ridică dificultăți epistemologice la fel de redutabile. Prima dificultate este că ea eternizează un text juridic marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi avut loc, aș fi vrut să iau în discuție extraordinara slăbiciune filosofică a acestei poziții "antipedagogice" care consideră cunoașterea drept o acumulare de cunoștințe numai bune de "transmis", în ceea ce Finkielkraut numește atât de frumos "dialogul cu morții". Ca și cum epistemologia cea mai simplă nu ne-ar arăta că, între "obstacole epistemologice" și argumentul autorității, știința s-ar pierde ca atare, dacă nu cumva credem că și Copernic, și Galilei s-au înșelat. 47 Observatorul European îi propusese o asemenea formare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îl implică. Departe de a fi o incursiune periculoasă în preocupările normative, scopul lui Allison era nu doar normativ justificat, lucru într-adevăr necesar, ci și acceptabil din punct de vedere științific. Interesele cognitive sînt întotdeauna influențate de valori. Conform epistemologiei weberiene, dominantă în relațiile internaționale, știința este în pericol numai atunci cînd derivă tautologic rezultatele finale din angajamentele inițiale. Allison și-a stabilit însă în mod clar trei cadre de analiză și a pus fățiș în discuție limitele acestor modele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de aceea, în a da un sens (în cadrul înțelesurilor intersubiectiv împărtășite) momentelor individuale ale istoriei, metodă numită uneori idiografică sau, după Clifford Geertz (1993 [1973]), "descriere densă".1 În concluzie, din această dezbatere pot fi extrapolate două tipuri ideale: o epistemologie naturalistă și una inter-pretivistă. Naturalismul are patru caracteristici de bază (von Wright 1971: 4). El presupune monismul metodologic, adică ideea unității metodelor științifice, în ciuda diversității temelor investigației științifice. Naturalismul tinde către idealul matematic de perfecțiune. Matematica și fizica impun standardul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra unităților intersubiective), sau pentru că nu împărtășesc aceeași viziune normativă asupra lumii, dacă aceasta din urmă viziune nu este complet eliminată. De aceea, Keohane reunește abordări hermeneutice critice în sociologia istorică sau în materialismul istoric (Cardoso 1977; Cox 1986 [1982]): epistemologii realiste științifice (MacLean 1981, 1988; Wendt 1987; Tooze 1988; Dessler 1989), epistemologii constructiviste (Onuf 1989) și poststructu-ralism (Der Derian și Shapiro 1989). Nu e momentul să ne oprim asupra acestor diferențe, dar în mod sigur e mai bine să le
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]