1,343 matches
-
știu când. 11 Domnișoarei Zizi, Mulțumind și domnișoarei care „mă” dorește, și „șefului aducător”, te rog să crezi în gândurile ce-au fost aceleași în tot lungul acestor lungi zile. Peste 15 minute, sosește acolo și NUNU. El În pachetul epistolar se mai păstrează o cartă poștală nedatată, trimisă „Domnului Jervo Elekeș (Bobi), Sebeșul Săsesc, jud. Sibiu”. Pe verso, textul: «Je panse a vous profondement (sic!), Victtorina». Urmează un număr de 10 semnături, între care și a lui Zizi (care adaugă
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri epistolare cu Perpessicius, Nichifor Crainic, Dumitru Murărașu, Virgil Cândea, Dimitrie Macrea, Mihai Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum și cu Alf Lombard
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Biografia istoricului literar, comparatistului, epistolografului și cărturarului Liviu Rusu (1901-1985) este extrem de interesantă, atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
grabă publicistică, finețea. Continuând însă această linie de lectură (a politicilor personale), volumul îmi apare de-a dreptul spectaculos. Unul în Germania, la Köln (în perioada lectoratului) și apoi în Cluj, celălalt la Roma, Zaciu și Papahagi conferă dialogului lor epistolar o înălțime intelectuală frisonantă. Fără patetisme și fără savanterii indigeste (de altfel, chiar dacă nu primează, anecdota stă la loc de cinste), cei doi pun în scenă un nemaipomenit recital de informații, sugestii și idei. Își recomandă, de la distanță, cărți nou
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
p. 49). Surprinzător de circular, totuși, haosul pe care-l invocă eminentul student ! Spiritul acesta antifrastic e, de altminteri, tutelar în scrisul lui Papahagi și creează o dispoziție (nu pot evita nicicum hibridul acesta) amuzat admirativă. Inventarul examenelor (și „catalogul” epistolar al notelor pe care le obține) sună acablant: „30 cu laude” aproape pe linie. Ca un eșec e perceput un 30 (fără laude). Urmează o nouă autoironie scăpată pe sub mustață: „Ultimul examen e cel de la franceză - în ziua de 27
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Anii de studii temeinice și de lecturi aprofundate la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul în Rusia și o intensă și îndelungată activitate literară, publicistică și culturală au făcut posibilă inițierea de către el a unor dialoguri epistolare extrem de valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note și microportrete care contribuie, astăzi, la întregirea imaginii vieții spirituale, literare, sociale și politice din cea de a doua jumătate a veacului
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
adulții fiind plecați să muncească în străinătate) rămâne cutremurătoare. Dar în sine, ea nu depășește melodramaticul unei anchete de efect. Indicat ar fi să nu le confundăm. Kinderland, spune autoarea pe clapetă, s-ar fi vrut a fi un roman epistolar, ce urma să conțină scrisorile unei fetițe, Tina, care-și ține la curent mama cu noutățile vieții de acasă. Din mers, proiectul acesta ușor tezist a fost abandonat, preferându-i-se actuala formă, întrucâtva mai deschisă. Paginile capătă, astfel, o
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
sa epistolară și unele memorii modifică imaginea despre autorul cărții esențiale Pietre de vad. Volumul 1-4 (1937-1944), care nu a fost încă restituită. Grație funcțiilor și demnităților pe care le-a avut în domeniul culturii, Emanoil Bucuța a stabilit relații epistolare cu Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Const. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Cezar Petrescu, Ion Bianu, Paul Zarifopol, Nae Ionescu, Henri Blazian, Ion Ciocârlan și mulți alții. Revelatoare, sub toate aspectele, sunt epistolele trimise istoricului literar și benedictinului din Neamț G.T. Kirileanu (1872-1960
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
preschimbarea lui într-o superstiție anacronică, oficializarea hedonismului ca optică unanimă, pierderea prestigiului universitar în numele egalitarismului dintre profesori și studenți, compromiterea valorilor tradiției în numele societății deschise, blocarea dialogului prin înlesniri tehnice (informația neselectivă distruge educația, comunicarea permanentă omoară conversația, genul epistolar dispare sub obiceiul mesajelor telefonice), sau aservirea omului prin hegemonia mașinii. „O lume se prăbușea în jurul lui Simah și sunt sigur că o lume se prăbușește în jurul meu, altfel l-aș fi ales ca personaj-emblemă pe Augustin, om al unui
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
reflex al înstrăinării, capricioasa stradă Tannenberg (care „se rotise și glisase într-o parte și-n alta” până să ia forma familiară a noului său cămin) „începând cu un oficiu poștal și terminându-se cu o biserică, asemenea unui roman epistolar”. Strada ca un roman nu e o imagine întâmplătoare, dacă ne gândim fie și numai la metafora lui Bertrand Westphal despre orașul care se citește ca o carte, pentru că aceasta devine romanul în sine al existenței lui Feodor, pe care
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
se reîntoarce în Bucovina unde este numit asistent la Catedra de Psihologie și Logică a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți 1. Misivele acestea, deloc conjuncturale, scrise cu eleganță și aleasă deferență, impun o anume marcă stilului epistolar din perioada interbelică. Cernăuți, 9 octombrie 1934 Mult stimate domnule director, Înainte de a vă comunica toate câte au intervenit în ultimul timp, schimbându-mi oarecum cursul vieții, vă cer scuze pentru prea lunga tăcere. Și acum să-mi dați voie
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
Sârbu, Mircea Zaciu,. Nicolae Balotă, D. Țepeneag, Sanda Stolojan, Geo Bogza, Mihail Sebastian, Valeriu Cristea, Gabriel Liiceanu, Livius Ciocârlie, Ioana Em. Petrescu, Marian Papahagi, Monica Lovinescu, Ana Blandiana și, evident, despre... sine, instituind, prin prisma jurnalului, confesiunii ori a genului epistolar, o familie de spirite, situate sub emblema școlii ardelene de peste veacuri. Ce altă definire mai bună pentru Ion Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
a ștanțat în mintea noastră chipul unui Caragiale hâtru, amoral, mereu pus pe glume, strașnic băutor de bere și nițel mitocan, o variantă mai mult sau mai puțin îmbunătățită a propriilor sale personaje. Or, pornind de la corespondența dramaturgului (în special epistolarul cu Paul Zarifopol) și de la publicistica sa politică, Dan C. Mihăilescu reușește să dea o altă perspectivă vieții și convingerilor marelui scriitor. Accentele lui Caragiale din corespondență sunt grave, văzute din perspectivă germană moravurile românești nu mai provoacă hazul (ca
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
în Europa după prăbușirea Cortinei de Fier. O autentică literatură este ca o picătură de apă care conține în ea o lume și, prin urmare, suficientă politică" - declara colocvial, ca între colegi, Ingo Schulze. Scriitorul est-german este autorul unui roman epistolar intitulat Viața Nouă, copios recenzat și discutat în avanpremiera Salonului și recomandat drept cel mai bun dintre numeroasele romane proaste scrise despre unificarea germană (mai bun chiar decît romanul lui Günter Grass O poveste lungă). Lung este și romanul lui
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
încă în uz. E stilul respectabil al banalității extreme, care are desigur manifestări general-umane; varianta să românească suferă mai ales de excese lirice și de mania metaforei clișeizate. Textele pe care altădată cei interesați le găseau în cărțile de modele epistolare sînt adunate acum pe site-uri specializate (felicitari.net, smsportal.go.ro, floridelux.ro etc.), frumos grupate pe categorii (Crăciun, Anul Nou, Florii, Paste, aniversări, Urări de sanatate /însănătoșire, De dragoste etc.). Stilistic, aparțin mai multor categorii: urări folclorice (versificate
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca ,dragă domnule X", ,Cu stimă deosebită" etc., deși nu exclude absența diacriticelor și majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sînt scurte. Cele mai drastice prefaceri
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
corespondenți erau distinși romaniști și româniști, filoromâni, personalități culturale importante, interesați de limba și literatura română pe care s-au străduit s-o facă, într-un fel sau altul, cunoscută în țara lor. Cel mai prodigios în cadrul acestui intens dialog epistolar ceho-român a fost Jan Urban Jarnik. El a învățat singur limba noastră, de timpuriu, descoperindu-i profunda semnificație pentru studiul romanisticii. La Viena, participă la adunările ,României June", iar după aceea va întreprinde numeroase călătorii în Transilvania și apoi în
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
și câte nu ar mai fi de spus despre marele Claude sau IPI, cum îl numeau cu drag prietenii! Este pentru mine o datorie de onoare de a menține vie memoria acestui ROMÂN adevărat, un erou al neamului românesc. Acest Epistolar (o infimă parte din email-urile pe care Claude mi le-a trimis, precum și email-uri de la prietenii comuni) este publicat în acest sens să îl readucă pe IPI în gândurile celor care au avut bucuria să-l cunoască, precum și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care au avut bucuria să-l cunoască, precum și al cititorilor interesați. Dar, ce rău îmi pare că trebuie să scriu la timpul trecut, cu tristețe în suflet, despre acest mare prieten al meu! Acest interviu cu Andrei (de început al "Epistolarului", mi-a fost "Forward-at" de Claude așa cum se vede: Băsescu nu vrea un muzeu al comunismului Chiar dacă a condamnat oficial comunismul, președintele Traian Băsescu refuză de circa doi ani să accepte finanțare pentru înființarea unui Muzeu al Comunismului la București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
statul american Florida, i-a trimis încă din 2005 o scrisoare lui Traian Băsescu în care se oferea să sprijine financiar cu 100.000 de dolari înființarea unui Muzeu al Comunismului la București. în exclusivitate pentru Jurnalul Național, Claudiu Matasă, EPISTOLAR IN MEMORIAM - PROF. DR. ING. CLAUDIU MATASĂ Destine iterare un fost deținut politic în perioada comunistă, spune că nici măcar nu a fost refuzat oficial, deoarece nu a primit nici un răspuns. Acesta ne-a pus la dispoziție mai multe mesaje pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Janina Ianoși Rilke, de timpuriu îndrăgind Rusia și limba rusă, a fost contactat epistolar de către pictorul și graficianul Leonid Osipovici Pasternak, pe care-l cunoscuse și cu care se împrietenise în urmă cu un sfert de veac. Expeditorul scrisorii trăia - de când emigrase din Rusia - în Germania; adresantul ei se retrăsese, de dragul creației netulburate, în
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
de sine" și să-i dorească fericire, cu toate că, urmează el, "m-am adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă". Poate cel mai generos capitol al cărții pe care o comentez îl constituie dialogul epistolar Lucian Blaga-Bazil Munteanu, cu precizarea că numai scrisorile celui din urmă sunt inedite. Cei doi se cunoscuseră în 1919, erau amândoi studenți, curând bursieri, unul la Viena și altul la Paris. încă de atunci și-au descoperit afinități intelectuale, se
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
a trezit propus la Premiul Nobel. "Nu știu din a cărui inițiativă", nota el. Propunerea venise chiar din partea bunului său prieten Bazil Munteanu și a romanistei italiene Rosa del Conte. De cu totul alte dimensiuni și altă tonalitate este "dialogul" epistolar Ion Barbu - Al. Rosetti, care-l prelungește pe cel din tinerețe cu Tudor Vianu. De fapt, nu avem în volum decât scrisorile poetului, multe din ele, cum ține să precizeze Simona Cioculescu, deja publicate. îl descoperim pe același insațiabil vitalist
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
să fiu, dacă n-ar fi existat celălalt țârcovnic, Anton Pann, imobil între strană și psaltichie". Simona Cioculescu avansează în timp, făcând cunoscute scrisori și documente aparținând "tinerei generații" de la 1927. Substanțial mi s-a părut grupajul Emil Cioran, cu epistolarul său din 1933-1947 (adresant, Petru Comarnescu) și din 1968, dialogând cu prietenul din copilărie Bucur }incu. în 1933, își caracteriza prima lui carte Pe culmile disperării ca încorporând un "radicalism feroce", scrisă "cu cea mai bestială vervă pesimistă". Tot pe
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
care revoluția i le iscase în acei ani. Cartea nu va putea fi publicată decît cinci ani mai tîrziu, la Berlin, oraș în care filosoful va ajunge în urma expulzării din Rusia în septembrie 1922. Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece epistole reprezentînd tot atîtea părți ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce alcătuiesc
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]