562 matches
-
prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al lor... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Soțietatea noastră are de scop să încurajeze industria română, pentru că, dați mi voie să vă spui, din punctul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe acest copil, Iancu Iurașcu, trimis de Vasile Iurașcu la Cernăuți, cu alt copil, numit tot Iancu Iurașcu, "fiu de boier sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
simțit legată sufletește de soțul ei legitim, aga Grigore. În testamentul făcut de ea, la 20 ianuarie 1855, Profira a cerut să fie îngropată la biserica Vovidenia, din Botoșani ctitorită de neamul său de mari negustori, Manole și a obligat epitropia bisericii ca "tot la Vovidenia să fie aduse și osemintele soțului ei și ale copiilor ei, de la moșia Bănești"72. Piatra de pe mormîntul Paraschivei Iurașcu, încă din anul 1890, a fost dusă de locuitorii satului Bănești la cimitirul lor, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
închisoare, pentru pocăință, la mănăstirea Săcul 75. În anul 1837, octombrie 20, și decembrie 15, după ieșirea din închisoare, Iorgu Iurașcu apare, în docu mente, ca vechil și supraveghetor al pădurilor de pe moșiile Corni și Budești (Guranda), fiind împuternicit de epitropia răposatului postelnic, Iancu Cananău. Și în luna mai 1838, Iorgu se afla în aceeași slujbă 76. Scrie Gheorghe Ungureanu că stolnicul Vasile Iurașcu, în anii 1839-1840, ar fi fost asesor la judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nuare, i-a mai scris boierului că nu se aștepta la asemenea amenințare. Și-a cerut demisia, dar nu i s-a aprobat. Un document din iunie 1844 îl arată pe socrul său, Vasile Iurașcu, la Corni, ca vechil al Epitropiei casei răposatul postelnic Iancu Cananou, iar arbitrul, din partea Epitropiei acelei case, era ginerele său, Mihalache Mavrodin 14. La 8 decembrie 1844, Gh. Eminovici cumpără o crîșmă, în tîrgul vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aștepta la asemenea amenințare. Și-a cerut demisia, dar nu i s-a aprobat. Un document din iunie 1844 îl arată pe socrul său, Vasile Iurașcu, la Corni, ca vechil al Epitropiei casei răposatul postelnic Iancu Cananou, iar arbitrul, din partea Epitropiei acelei case, era ginerele său, Mihalache Mavrodin 14. La 8 decembrie 1844, Gh. Eminovici cumpără o crîșmă, în tîrgul vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor "Sf. Spiridon" din Iași pentru spitalul din Botoșani 33. Deocamdată, Epitropia i-a dat, în numerar, numai 1400 galbeni. La acești bani, Gh. Eminovici a mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați cu împrumut de la Nicolai Macri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor "Sf. Spiridon" din Iași pentru spitalul din Botoșani 33. Deocamdată, Epitropia i-a dat, în numerar, numai 1400 galbeni. La acești bani, Gh. Eminovici a mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați cu împrumut de la Nicolai Macri, în vadea de trei luni. În ziua de 11 martie 1848, Gh. Eminovici a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
surori, să zicem că puteau s-o mai aștepte. Dar și-a scos capul un creditor mai vechi, Lascăr Cantacuzin de la Salcea, care îl urmărea pe Eminovici pas ou pas, pentru 8000 de lei. Iată și documentul în cauză: "Ghenerainica Epitropie a Casei Sfîntulul Spiridon Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o mai aștepte. Dar și-a scos capul un creditor mai vechi, Lascăr Cantacuzin de la Salcea, care îl urmărea pe Eminovici pas ou pas, pentru 8000 de lei. Iată și documentul în cauză: "Ghenerainica Epitropie a Casei Sfîntulul Spiridon Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai vechi, Lascăr Cantacuzin de la Salcea, care îl urmărea pe Eminovici pas ou pas, pentru 8000 de lei. Iată și documentul în cauză: "Ghenerainica Epitropie a Casei Sfîntulul Spiridon Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a pomeniților, apoi și G. Epitropie nu poate opri suma de 8000 lei, a Dumisale vis. Kantacuzin, rămăind ca dum-lui să îndeplinească hărăzirea către acel ospital și pentru cele ce va avea a lua de la dum-lui Eminovici să-și caute prin locul compitent. ss. Indescifrabil, logofăt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o achite, sub cuvînt că i-ar fi dat acei bani, lui Moișe Michel. La Botoșani, Eminovici a pierdut procesul. La 8 august 1849, Raluca Eminovici a împuternicit pe soțul său ca să primească banii, ce i se mai cuveneau, de la Epitropia spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Acum știm precis că Eminovici n-a primit acei bani, pentru că banii erau blocați, din porunca Divanului Domnesc, după cererea lui Constantin Hurmuzache. Pentru familia Eminovici, Ipoteștiul era ca și pierdut. Încă de la 10 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma banilor, cu care numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc pe soția me în tot venitul moșii Ipotești, precum și în toată averea me mișcătoare; adecă în producturi, vite cornorate, mascuri, stupi și alte deasemenea, precum și în venitul moșiii Dornești și în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
10 Gios iscălitul, părintele fiicei mele, Ralu, mă mulțumesc cu siguranția cuprinsă prin înscrisul de față și dar rog pe giudec. ca pi de o parte să se încredințeze acest act, iar pi de alta, a să face cunoscut Gheneralniciî Epitropii a casăî Sfînt. Spîridon, spre a slobozi banii împrimire ginerilui meu, d. cămăr. Gheorghie Eminovici. ss. Iuraș stolnic Mă mulțămesc și eu cu această siguranție, fără a se mai urma osebite formalități. ss. Ralu Eminovici" (Urmează autentificarea judecătoriei ținutului Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
publicat hotărîrea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vînzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut în judecată Epitropia generală a spitalelor Sf. Spiridom, pentru că nu i se da restul de bani din vînzarea Orășenilor. Toamna, la 26 octombrie (1851), Eminovici cu familia și cu tot calabalîcul a venit iar la Botoșani, dar n-au putut intra în casa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
greu se mai poate crede că nașterea Agialei s-a întîmplat la Ipotești, la 7 mai 1852. Familia Eminovici a intrat în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
D-lui Ursoianul, pornită asupra D. căminăresei Ralu Eminovici, pentru arătata sumă (1500 galbini)"54. În baza acestei hotărîri, la 5 februarie 1852, Raluca Eminovici a obținut o împuternicire, dată de Tribunal, pentru ca serdarul Panaite Cîrstea să poată primi de la Epitropia casei Sf. Spiridon acei 1388 galbeni și 9 lei, iar apoi să-i numere la Cinstitul Divan al Întăriturilor, pentru supusul austriecesc D. Constandin von Hurmuzache, "spre istovirea datoriilor soțului meu"55. Chiar istovite, adică achitate complet, n-au rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie s-a întins și peste Ținutul Vasluiului. Dacă ne referim, în continuare, la medicii străini de la curțile domnești, facem precizarea că erau puțini, pregătiți foarte bine la Facultățile de Medicină din Italia și Austria și bine plătiți. La curtea lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca fondator pe viitor, i-am și depus astăzi la 13 august în generala epitropiei spitalului central Sf. Spiridon, spre a se primi de la ea legiuita dobândă, ca să poată ajuta spitalul din Vaslui. Chiar de la început așezământul se afla pe marginea de apus a orașului și mai era cunoscut sub numele de “casă ospitalicească”. Până în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul 1851 (pagina 301). Spitalul a fost subvenționat de Epitropia Generală Sf. Spiridon din Iași până la reforma sanitară din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul 1851 (pagina 301). Spitalul a fost subvenționat de Epitropia Generală Sf. Spiridon din Iași până la reforma sanitară din 1948. Din actul de fondare și din documentele publicate de istoricul Gheorghe Ghibănescu, reiese că spitalul a început să se construiască în anul 1851 (1862), după ce s-au dărâmat toate clădirile
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
naționalitate sau religie. În celelalte articole ale actului de fondațiune se prevede cum vor decurge ședințele, cum se vor lua hotărârile, cum se va face primirea bolnavilor, precum și alte probleme privind numărul de posturi, veniturile și cheltuielile, bugetul anual etc. Epitropia Spitalului Drăghici a funcționat timp de aproape 100 de ani, până în anul 1948. Documentele și presa vremii semnalează și unele procese ale Spitalului. La aproape două decenii de la înființare, în anul 1872, se judecă celebrul proces de 60.000 de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
menționăm și faptul că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea din temelii a spitalului, între anii 1908-1909, cu un număr
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]