2,590 matches
-
îmbogățirii și intră în himerele suicidale ale schimbării de identitate socială. Licăririle de raționalitate ale Juanei nu-l pot opri din traseul încrîncenat al transformării personale, pe care l-a îmbrățișat fără ezitări. In nuce, el este un personaj de epopee romantică, sortit căderii etice și psihologice. Succesul de public și de critică al nuvelei - semnul unui interes de lectură pe care scriitorul nu l-a anticipat atunci cînd a redactat textul - lasă loc și unor interpretări de mai mare subtilitate
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
LITERARE au vibrat de grijă pentru soarta românească În lunga și glorioasa domnie a Creatorului Independenței României, Regele Carol I, au luat parte la cea dintâi Întregire de țară din 1913, cu gând curat au slujit pe acela care, prin epopeea dintre anii 1916.18, a fost simbolul așezării Neamului Românesc În hotarele sale istorice, Regele Ferdinand I, și cu aceeași nețărmurită dragoste și sinceră Însuflețire, cu tot devotamentul, ca și până acum, și cu onestă muncă de toate zilele Își
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
îmbogățirii și intră în himerele suicidale ale schimbării de identitate socială. Licăririle de raționalitate ale Juanei nu-l pot opri din traseul încrîncenat al transformării personale, pe care l-a îmbrățișat fără ezitări. In nuce, el este un personaj de epopee romantică, sortit căderii etice și psihologice. Succesul de public și de critică al nuvelei - semnul unui interes de lectură pe care scriitorul nu l-a anticipat atunci cînd a redactat textul - lasă loc și unor interpretări de mai mare subtilitate
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
Gheorghe Grigurcu Varujan Vosganian: Cartea șoaptelor, Ed. Polirom, 2009, 528 p. Goethe definea romanul drept o „epopee subiectivă”. Formula care acum, în toiul postmodernismului, poate apărea oarecum desuetă se potrivește ca o mănușă romanului semnat de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor. Întrucît acesta conține, împletite într-o impunătoare unitate a viziunii, două teme și anume „marea crimă” săvîrșită
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
localnici, unor deportări masive. Sadismul despotului roșu se vădea într-o anume factură a operației ce se desfășura „cu încetul, fără grabă, ca o delicatesă pe care nu dorești să o termini dintr-o dată”. Aceasta ar fi partea obiectivă a „epopeii”. Întors asupra conștiinței proprii, Varujan Vosganian apelează reflex la mijloacele de apărare împotriva Răului infernal în cauză, așa cum un metalurgist își pune, în fața cuptorului încins de flăcări, ochelari și mănuși de protecție. În primul rînd, o tentativă de evacuare a
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
vieții cu moartea care, la scara crimelor ce au fost comise, friza fabulosul? „Cartea șoaptelor e oarecum neobișnuită, căci, spre deosebire de alte istorii, aici moartea e doar un detaliu, iar mai importantă decît moartea și, deci, decît viața, e memoria”. Deoarece epopeea posedă și aspecte ale miracolului, această normă e conștiincios respectată de prozator. Bunicul d-sale primea vizitele familiare ale morții care îi relata despre răposații vechi, de-acum așezați în condiția lor, singurii ce posedau dreptul de-a vorbi, căci
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
fiind, a obișnuitului, a vieții zilnice, dobândesc dimensiuni de evenimente și o aură simbolică. Scena scuturatului în casă, de pildă, acțiune în care cele două eminente gospodine, Sanseverina și Ecaterina, își unesc abilitățile și forța este cu adevărat „o mică epopee domestică și bufonă“ (N. Manolescu). Sau episodul îndelungatei belote jucate de Cosașu într-o noapte de Crăciun, conducându-l la un dialog cu cartea , cu cartea de joc, desigur, dar nu doar cu aceea: „...mi-a plăcut să dialoghez cu
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
este neființa. 2759. Neființa În sinele său nu poate poseda un cuvânt prin urmare nici instinctul său nu poate fi definit cu certitudine că și instinctul existenței de exemplu. 2760. Cuvântul este murirea de sine a existenței. 2761. Cuvântul este epopeea care se sfârșește mereu Într-un Înțeles ce va avea un nou Început În propriul său sine. 2762. Nu există cuvânt muritor precum nu există cuvânt nemuritor ci cuvânt În care-și ține onoarea Înțelesul. 2763. Cuvântul este floarea din
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
un anumit nivel al abilităților epice (în speță, cel al povestirii) și, ca atare, exegezele de mai mare rafinament eșuează în cazul său. Uneori, se sugerează chiar că Dickens ar aparține exclusiv literaturii pentru copii, transferul operei lui către marea epopee a romanului fiind inoportună. De fapt, în aceste clișee de hermeneutică literară, se ascunde lipsa de interes a comentatorilor pentru ceea ce se află dincolo de palierul strict narativ al scrierilor lui Dickens și pentru investigarea elementelor profunde ale artei sale romanesti
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
două categorii care s-au opus fățiș plăgii marxismului: partizanii și deținuții politici. Din prima categorie, Lucia Hossu Longin îi numește pe luptătorii din Munții Banatului și Vrancei, pe cei din grupul „Capotă-Dejeu“, pe răsculații din Siliștea, sau pe figurile epopeei din Munții Făgărașului. În a doua categorie intră deținuții de la Aiud și Doftana, de la Sighet și Pitești, preoții greco-catolici sau grupul sașilor din lotul brașovean „Biserica Neagră“. Paginile, sunt lugubre, cu neputință de a fi citite „estetic“, senzația de crispare
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
clandestinității rețelei, Olimpiu Borzea și Ion Gavrilă nu s-au văzut la chip decît pe 1 decembrie 1990, deși în anii ’50 comunicau mereu prin intermediari. Oricît de meschin ai fi în refuzul de a recunoaște măreția acestor tineri, în fața epopeei din Făgăraș, veninul incriminator trebuie să abdice. În Țara Făgărașului, timp de șase ani, doisprezece tineri au ținut în șah o forță militară a cărei mărime a fost în contrast cu micimea satelor presărate între rîul Olt și Carpații Meridionali: șapte batalioane
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
să-i înțelegem. Și trebuie să spunem că vechii evrei, așa cum apar ei în comentariile lui Petru Creția la cărțile din Vechiul Testament traduse de el (Iov, Ecleziastul, Ruth, Iona, Cîntarea Cîntărilor), sînt tot atît de puțini ,,exotici" ca grecii din epopeea homerică. Contribuțiile filozofice întregesc portretul cărturarului umanist care a fost Petru Creția.
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
și Santa Cetate oferă un argument în această direcție, dar și vocația cosmogonică, pe de altă parte, concretizată la scriitorul nostru prin faimoasele delte biblice ori, mai ales, prin redactarea celor cinci cînturi, din cele douăzeci imaginate inițial, ale Anatolidei, epopee verificînd propensiunea spre monumental și vizionar, respirația creatoare pe spații imense, ce-l determina pe G. Călinescu să-i asocieze numele cu acela al lui Dante. Imaginația debordantă a celor hărăziți poeziei construiește nestăvilit fie scenarii ale originilor mitice, ale
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
a noastră, proiectele ne erau pe măsură, plănuiai o trilogie simfonică dedicată acelor stepe dobrogene în al căror mediu vântos și arid deschiseseși ochii asupra lumii. Blocada ar fi fost atunci episodul Tomisului îngenunchiat de războiul ce-l asediase, Toragai epopeea unui cavaler al stepelor din trecutul legendar, Ovidiu la Tomis plonjarea în trecutul antic, ce cu atâta ușurință ieșea la iveală la Constanța, în buza gorganelor, de cum afundai lopata în pământ! Dacă mă gândesc la Hemcea, din Blocada, năzuind să
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
câteva volume" istoria, istoriile și istorisirile marinarilor români. Și le-a scris; e opera întregii sale vieți. Termin de citit volumul al patrulea și ultimul (1356 pagini) al acestei ample opere cu titlul România marinară. E o istorie anecdotică, o epopee, dar fără patetism, o cronică, o operă memorialistică și o delectabilă colecție de povestiri marinărești. Ea va trebui într-o zi publicată. Numai astfel i se va face dreptate scriitorului Nicolae M. Balotă, care a cunoscut și el, ca și
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
favorite ale perioadei staliniste (lupta de clasă și contribuția Uniunii Sovietice la istoria umanității) a fost luat de referințe naționaliste românești. Vechii voievozi, care nu-și avuseseră locul până atunci în istoria luptei de clasă, erau elogiați în capitole precum "Epopeea românească sub conducerea lui Ștefan cel Mare"7 sau "O nouă epopee românească sub conducerea lui Mihai Viteazul."8 Toată istoria României își atingea apogeul în capitolul numit "Orânduirea socialistă" în care era dezvoltat cultul personalității secretarului general al Partidului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
istoria umanității) a fost luat de referințe naționaliste românești. Vechii voievozi, care nu-și avuseseră locul până atunci în istoria luptei de clasă, erau elogiați în capitole precum "Epopeea românească sub conducerea lui Ștefan cel Mare"7 sau "O nouă epopee românească sub conducerea lui Mihai Viteazul."8 Toată istoria României își atingea apogeul în capitolul numit "Orânduirea socialistă" în care era dezvoltat cultul personalității secretarului general al Partidului, Nicolae Ceaușescu: "Congresul al XI-lea a dat o înaltă apreciere politicii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
limbajului, asumîndu-și nemijlocit misiunea paradoxală de a reflecta hazardul și informul existenței individuale, atît în roman cît și în simfonie, ambele genuri fiind de înaltă organizare și semnificație. între simfonie și roman sălășluiesc tainice afinități. Și unul și celălalt sunt epopei subiective, în care autorul își cere îngăduința să trateze lumea după chipul și asemănarea sa. Aproape orice roman e ca o simfonie și orice simfonie e aidoma unui roman. Astăzi, cînd mai toate combinațiile posibile par epuizate, cînd mai toate
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
paradigmatic exprimat, date fiind limitele conștiinței noastre auditive. Kundera știe foarte bine acest lucru, dezvoltînd totodată un raționament pe cît de rafinat, pe atît de inedit: , Simfonia (gen în care forma de sonată este chintesență și summum, n.n.) ilustrează o epopee muzicală. S-ar putea spune că aduce cu o călătorie ce ne poartă prin infinitul lumii exterioare, de la un lucru la altul, din ce în ce mai departe. Variațiunile sunt și ele o călătorie. Dar această călătorie nu ne poartă prin infinitul lumii exterioare
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
o temă care adeseori nu are mai mult de șaisprezece măsuri. Beethoven pătrunde în interiorul acestor șaisprezece măsuri, ca și cum ar coborî într-un puț ce duce în adîncul pămîntului. Călătoria în acest alt infinit nu-i mai puțin aventuroasă decît călătoria epopeii. Așa pătrunde fizicianul în măruntaiele miraculoase ale atomului. Cu fiecare variațiune, Beethoven se îndepărtează tot mai mult de tema inițială care nu seamănă cu ultima variațiune mai mult decît o floare cu imaginea ei sub microscop" (pag. 192). Este vorba
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
care motiv cartea are mai puțin alura unei diagrame febrile a interiorității, a unei căutări acute de sine cît a unei cronici. Cronica unei epoci sinuoase, dramatice (nu întîmplător dl. Martinescu afirmă că dacă cineva ar dori să plăsmuiască o epopee a prezentului, un soi de pandant al Iliadei, aceasta ar trebui să se intituleze Sinistroziada!) în care mascarada propagandei comuniste nu se da în lături, între altele, de la contrafacerea trecutului. Să fi fost din pricina presentimentului obscur că sistemul în cauză
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
emanațiile oraculare din Delos, ci sanctuaric * Versus legea Talionului, ci nu suicidar, sub stigma-nvinuirii, din Paideume străine. Biomul Gândul care te trezește brusc, noaptea, în “ mansarda” lui Cioran * Fiind în Acum-ul continuu spațiutimp, dar și “ treimea de zeu” din Epopeea sumeriană * în Fractalia * Doar senzorial, prin durere ori dezimerdare, alinare, alint, luînd act Că Ești, prin propria atingere * Cogito, ca înflorire și ningere * Timpul din somn: micro universal, infinitul mic; preluabil în control prin rationem * între microscopul electronic și telescopul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
texte, forme ?utile?, adică după natură. De pildă, impunătorul profil al unei căpățîni de varză (mai comentați că nu se poate face literatură despre orice, dacă vă dă mîna...), văzut prin transparența cronicii lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, a epopeii lui Budai-Deleanu, a comediei lui Alecsandri, Iorgu de la Sadagura sau a romanului lui Filimon, Ciocoii vechi și noi. Trecînd la lucruri (mai) serioase, tot așa, în marginea primei luări sistematice în primire a cărților, care e fișa, sînt crochiate figuri
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
vorba, de fapt, de condiția metafizică femeii. Un poem, Eea, rezumă memorabil întreaga exegeză a entității feminine: "De zece mii de ani eu sunt femeea/ Electra, Cleopatra, Salomeea,/ Dalila, Clitemnestra și Medeea,/ Ulise-i fiul meu, iar Odiseea/ E viața Penelopei, epopeea/ Urzită de Homer pentru Eneea/ Să caute în Latium, Ideea/ feminității pure, Peripleea/ Enigmei mele, dulcea melopeea./ Iubiții mei, n-oți ști nicicând de Eea!/ Vechi cal troian păscând Casiopeea/ În pântec cu Elena, eu, femeea!/ Iubiții mei înfrânți, luptați
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
la soroc,/ A căzut prin flori de rodii." (Cântec pentru o păpușă). Volumul Autobiografia timpului ce mi-a fost scris aduce o schimbare surprinzătoare în poezia Mirei Lupeanu. Această poezie, bogată acum în epică și portretistică, se constituie într-o epopee eroi-comică a vieții unor membri ai familiei poetei și a unor vecini ai lor, dintr-un cartier al Bucureștiului. Ca și Marin Sorescu în La Lilieci, poeta privește cu umor lumea pierdută în timp a propriei ei copilării. Iat-o
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]