501 matches
-
maghiară, despre activitatea lui Vasile Alecsandri. A debutat cu versuri în „Familia” (1874), colaborând apoi și la „Amicul familiei”, „Cărțile săteanului român”, „Gutinul”, „Ideea pedagogică-literară-socială”, „Luminătorul”, „Revista nouă”, „Românul”, „Șezătoarea”, „Tribuna”. Scrierile sale, alcătuite din lirică personală și prelucrări ale eposului popular românesc, au stat, încă de la debut, sub semnul marii admirații pentru Alecsandri. Bardul de la Mircești i-a apreciat primele încercări poetice, pe care i le trimisese, în manuscris, profesorul clujean Grigore Silași. Tânărul poet avea, opina Alecsandri, „în suflet
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman și Vlah (Vlahata) filtra, în eposul auroral, vizibile ecouri mitizante referitoare la obârșia românilor, în timp ce o tradiție heraldică precum aceea a vânării zimbrului (Dragoș descalecă într-un ținut adamic, răpune fiara și proclamă capul de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
o mare erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext la o viziune ontologică, situarea omului în cosmos fiind obsesia cu care citește literaturile lumii. Epos și logos. 25 de studii și interpretări (1981) tratează despre Comparațiile Iliadei, Marea homerică, Zeița și eroul (relația dintre Atena și Ulise), Elena, Casandra, Xenofon din Efes, Cununa palatină, Între asfințit și eternitate: Despărțirea de sine a Eladei, Platon, Lucian
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
De vulgari eloquentia, Epistulae, Eclogae), din italiană (Massimo Bontempelli, Emilio Cecchi, Adriano Tilgher), din franceză (Marguerite Yourcenar, Georges Dumézil, Emil Cioran, Georges Duby), din engleză (Virginia Woolf, T. S. Eliot, Frances A. Yates). SCRIERI: Norii, București, 1979; ed. București, 1996; Epos și logos. 25 de studii și interpretări, București, 1981; Poezia, București, 1983; Pasărea Phoenix, București, 1986; Oglinzile, București, 1993; Luminile și umbrele sufletului, București, 1995; Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, București, 1997; În adâncile fântâni ale mării, București, 1997
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
încordat, mulat pe tiparul revărsării de obidă țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc complet tropii) fac din Noi vrem pământ! o capodoperă a poeziei sociale și politice. Idealul eroic, care este una dintre ipostazele energetismului coșbucian, explică aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct omenești - speranța, legătura cu pământul - ale eroismului (în „cronica” Războiului pentru Independență din Cântece de vitejie). C. a crezut într-o morală eroică a vieții și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de balaur, Postul și nutrirea neîndestulătoare). C. traducătorul s-a oprit la marile epopei ale popoarelor vechi (Odiseea lui Homer, Eneida lui Vergiliu, Sakuntala lui Kalidasa, dar și la Divina Comedie a lui Dante), care îl interesau ca expresii ale eposului național, sau la scrierile clasice, care puteau oferi modele și educau nemijlocit (Georgicele lui Vergiliu, Antologia sanscrită, culegere de înțelepciune indiană). El a consacrat tălmăcirilor ani întregi de muncă și s-a impus drept cel mai bun traducător al epocii
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de un spirit critic primar, pe etnograf interesându-l rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
nunții anticipează și poeme ca Epitalam sau Vino din Liban, mireasă, din ultimul volum de versuri al autorului, Lauda lucrurilor. Toate ideile lui C. despre roman și caracterologie, despre „indiferență” și „obiectivitate”, despre mediul (citadin) se reîntâlnesc în Enigma Otiliei, epos de factură aproape demonstrativ balzaciană, care contrazicea practic proustianismul și experimentalismul, neagreate de scriitor: subiect și conflict bine închegate, construcție solidă, personaje, mai curând caractere, întru totul memorabile. Narațiunea conține două planuri, acela al luptei succesorale privind averea lui Costache
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
îngustă, București, 1983. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Oltea Alexandru, „Racul”, RL, 1970, 35; Dana Dumitriu, „Veghea bătrânei doamne Gall”, ARG, 1973, 6; Cristea, Domeniul, 291-296; Silvia Urdea, Oltea Alexandru, „Casa Emilianei”, VTRA, 1976, 6; Titel, Pasiunea, 133-135; Liviu Petrescu, Între epos și poveste, ST, 1979, 10; Dana Dumitriu, Romanul de familie, RL, 1980, 12; Condurache, Portret, 146-148; Dana Dumitriu, Întoarcerea fiicei risipitoare, RL, 1984, 15; Cosma, Romanul, I, 234-235; Dicț. scriit. rom., I, 51-53; Popa, Ist. lit., II, 865-866. D.C.M.
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă a textelor și mai ales prin transcrierea lor după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al altor popoare, în special sud-slave. În legătură cu procesul de creație și circulație în folclor, A. ia în discuție necesitatea studierii variantelor. Prin colecția sa, a contribuit la cunoașterea folclorului unor zone puțin investigate până la el (Banat, Hunedoara și
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
o dată condeiul în cerneala pașoptistă, N. I. Herescu emite considerații cu iz oracular nu doar în raza unor evenimente ce, pentru ochiul nostru, s-au consumat deja, ci și privitoare la evenimentele încă în curs de desfășurare, la cele ce alcătuiesc eposul prezentului nostru istoric, al celor ce am trecut pragul noului mileniu. îl preocupă îndeosebi integrarea europeană, ,ideie izbăvitoare", încă în 1957, cînd rostește un cuvînt la Radio Paris, cu prilejul morții prietenului său, Grigore Gafencu. Acesta, relevă latinistul, era considerat
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Gheorghe Grigurcu Eposul, o știm de la Ibrăileanu, pare a reprezenta o vocație a Ardealului. De la Țiganiada la Baladele și idilele coșbuciene și de la acestea la cochetul baladesc retro al cerchiștilor s-ar zice că există suficiente probe pentru a confirma teza în regiunea
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
mai lipsea să ne lipească/ invitații noștri catolici/ guma lor de mestecat pe fruntea noastră»)" ( S-ar zice că acum spre final). Numele criticului "furios" din proximitatea autorului orădean e ușor deductibil... Menționînd intertextualitatea ca o manieră a detașării de eposul tradiției e un soi de parodie respectuoasă, a cărei practică îl trage pe bardul nostru în rîndul disciplinei optzeciste: "Și nici nu s-a mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
ceea ce-ar putea primi numele, calchiat, de existeme: "Tranzistorul era potrivit pe un post oarecare ce difuza muzică rock. Volumul era dat la maximum și piciorul meu mulat prin șosetă, pe plapumă, se mișca într-un ritm imperceptibil." Acest epos al derizoriului, deși dinamic, scoate subiectul din istorie. Prezentul, care practic experiențial nu există decît printr-o permanentă rememorare și proiecție, devine aici aproape singurul timp al narațiunii. Fragmentul de text, de cronologie, de spațiu devine imaginea predilectă a singurei
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
înfiripă estetic pe acest șubred suport, încercînd a-l consolida prin șirurile de imagini. Antidotul vidului îl reprezintă materia fantastă a acestora. Autorul își trage din nimic temeiurile unei afirmări halucinante, ale unei fabulații avînd ca obiect dezastrul. Frînturile unui epos tenebros țîșnesc din abisurile care dovedesc că negația însăși dorește a deveni fertilă. Aneantizării universale i se opune propriul său spectru, impozant ca anvergură plastică: "Nu crede în capcanele de aur/ fiara care mănîncă anii: pas cu pas/ te urmărește
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
mesaj artistic atît de convingător și o nevoie de mărturisire atît de puternică, încît nici măcar nu au nevoie de cunoașterea contextului pentru a fi receptate la temperatura înaltă a creației lor. Din punct de vedere formal, artista părăsește cu delicatețe eposul baroc-etnografic pe care și l-a construit în timp cu o voluptate inegalabilă și pășește nu numai într-o altă lume, eterică și transparentă, aproape de aceea a Extremului Orient, ci și într-o vîrstă finală a picturii înseși. Imaginea intră
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]
-
YU Sc 1977 GRÎU DURUM - Triticum durum Desf. Grîu durum de toamnă Rodur R O 1984 Topaz R O 1976 SECARA - Secale cereale L. Gloria R O 1983 Aurie de Dankow (Dankowskie Zlote) PL A 1973 Danae DDR A 1971 Epos DDR A 1987 Janos DDR A 1987 TRITICALE - x Triticosecale Wittm T.F. 2 R O 1985 Vlădeasa R O 1986 A.D. 206 ȘU Sc 1983 ORZ - Hordeum vulgare L. convar. vulgare Orz de toamnă Miraj R O 1974 Precoce R
ORDIN nr. 96 din 16 octombrie 1987 privind soiurile de plante de cultură din Republica Socialistă România ce vor fi însămînţate în toamna anului 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153502_a_154831]
-
Atomic Energy Agency ALFRED - Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator CERN - European Organization for Nuclear Research CRIC - Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare DANUBIUS-RI - The Internațional Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems EMSO - European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory EPOS - European Plate Observing System ERA - European Research Area ESA - European Space Agency ESFRI - European Strategy Forum on Research Infrastructures FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research HL-LHC - High Luminosity Large Hadron Collider ISS - Internațional Space Station MCI - Ministerul Cercetării și
HOTĂRÂRE nr. 81 din 20 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280342_a_281671]
-
investițiile deja angajate și a celor în curs de angajare și susținerea dezvoltării unor concentrări în jurul acestor mari infrastructuri, respectiv: A. Infrastructuri coordonate de România: ELI-NP, DANUBIUS-RI și ALFRED; B. Infrastructuri la care România are interes major de participare: ACTRIS-RI, EPOS, EMSO, FAIR, HL-LHC, infrastructura ESA sau care sunt considerate că emergente pe plan european și există un interes major al comunității științifice din România, precum METROFOOD-RI; - susținerea finanțării unor clustere existente sau emergente, în măsura în care există interes privat în acest domeniu
HOTĂRÂRE nr. 81 din 20 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280342_a_281671]
-
Învățământul Superior, Cercetare, Dezvoltare și Inovare CRIC - Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare DANUBIUS-RI - The International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems ELI-NP - "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics" EMSO - European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory EPO - "European Patent Office" EPOS - European Plate Observing System ERA - European Research Area ERA - "European Research Area" - Spațiul European al Cercetării ESA - European Space Agency ESFRI - European Strategy Forum on Research Infrastructures FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research HL-LHC - High Luminosity Large Hadron Collider
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
investițiile deja angajate și a celor în curs de angajare și susținerea dezvoltării unor concentrări în jurul acestor mari infrastructuri, respectiv: A. Infrastructuri coordonate de România: ELI-NP, DANUBIUS-RI și ALFRED; B. Infrastructuri la care România are interes major de participare: ACTRIS-RI, EPOS, EMSO, FAIR, HL-LHC, infrastructura ESA sau care sunt considerate ca emergente pe plan european și există un interes major al comunității științifice din România, precum METROFOOD-RI; - susținerea finanțării unor clustere existente sau emergente, în măsura în care există interes privat în acest domeniu
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
von Berlichingen" și "Werther", s-a transformat în autorul lucrărilor "Iphigenie" și "Tasso". Nici comediile "Der Groß-Cophta" („Marele Cophta”), din vara anului 1791 sau "Der Bürgergeneral" („Generalul cetățenilor”), scrisă între 23 și 26 aprilie 1793 și nici nou prelucrata piesă, eposul "Reineke Fuchs" („Vulpoiul Reineke”) nu a putut sa schimbe impresia acestora. A două călătorie în Italia, în 1790, de data asta numai pînă la Veneția, s-a încheiat cu o dezamăgire. Rezultatele poetice au fost "Venezianische Epigramme" („Epigrame Venețiene”), și
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
milioane, din care aproximativ 105.000 IMM-uri și 8.000 companii mari și medii. Evoluții ale segmentelor de clienți Rețea teritorială de unități: Rețeaua de ATM-uri era 1.100 ATM-uri la finalul anului 2012, în timp ce rețeaua de EPOS-uri s-a extins până la aproape 11.000 de aparate. Număr de angajați: Profit net: Active: În aprilie 2001, Autoritatea pentru Privatizare și consorțiul format din Fondul Româno-American de Investiții și Raiffeisen Zentralbank din Austria au semnat contractul de privatizare
Raiffeisen Bank România () [Corola-website/Science/308438_a_309767]
-
marmură. Marcel Guguianu se înscrie în zodia mării dăinuiri, avându-l cap de linie pe Brâncuși, Medrea, Paciurea, Mantu și isprăvind cu din nou nemurirea, ceea ce înseamnă, cu Apostu, Irimescu și Anghel și cu toți cei ce vor șui în eposul neamului românesc. Marcel Guguianu vine din pietrele României și va urca în Munții Carpați, al acestei țări, ca stâncă detunata pe care o vor tăia cu dragoste și suferința toți sculptorii viitorimii numiți de Dumnezeu. Marcel e de marmură, de
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]