502 matches
-
spice tari ca gloanțele-n vârf. Și deodată, în mersul legănat al tramvaiului, ca o premoniție, am văzut-o: mare și pufoasă, timidă și neajutorată, așezată pe-o bancă într-o curte murdară. În spatele ei, o casă de culoarea lupusului eritematos, cu o scară de lemn ducând către o ușă zidită. O văzusem în metrou, în urmă cu două veri, purtată ca un animal speriat de mama (sau sora?) ei, pășind stângaci la brațul ei ca o jucărie chinezească. Știu acum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
favorizând apariția infecțiilor urinare acute (pielonefrite), apoi devin cronice ducând în stadiul final la IRC. Boli care dau complicații renale: - hipertensiunea arterială netratată determină insuficiență renală; - diabetul zaharat decompensat dă nefropatie diabetică; - constipația cronică determină infecții urinare; - boli autoimune: lupusul eritematos diseminat (LES activ), vasculita sistemică; neoplazii: mielomul multiplu și alte neoplazii pot provoca glomerulopatii secundare. Factori de risc pentru tumori renale maligne sunt: fumatul, consumul de alcool și alimente condimentate și conservate cu aditivi (E-uri), consum exagerat de cafea
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
piele; - Se recomandă ca o seringă și un ac să fie folosite pentru o singură persoană. Interpretare rezultatelor : o Citirea reacției: - Se face la 72 h luând în considerare numai papula dermică și cu denivelare față de tegumentele înconjurătoare, excluzând reacțiile eritematoase simple; - Se măsoară în mm, cel mai mare diametru transversal al reacției; - Reacția la tuberculină este considerată negativă când la locul injecției nu se produce nici o indurație sau când diametrul transversal al acestuia este de maximum 9 mm; Reacția este
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
apă în clocot. 9.4. RINO-FARINGITA, FARINGITA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Faringita este inflamația acută sau cronică a mucoasei faringiene produsă de virusuri sau microbi, când cuprinde mucoasa nazală, astunci se numește rinofaringită. Poate să îmbrace mai multe forme: 1) faringita eritematoasă, frecventă la bolnavii operați de amigdale de origine virotică. Se manifestă prin febră, astenie, senzația de arsură și uscăciune a faringelui, a cornetelor nazale, disfagie, răgușeală, uneori tuse. 2) faringita pultacee produsă frecvent de microbi (mai ales streptococi). Prezintă depozite
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
vrem să deschidem poarta unui proces imun, pentru că am avea noi posibilități de terapie, prin grefele de organe, evitând rejectul acestora. Pornind de la aceste considerente, vom putea afla probabil, posibilități de terapie a unor maladii autoimune (ca și SM, lupusul eritematos diseminat, tiroidita Hashimoto, pemfigusul bulos) sau a cancerului. Există două tipuri de apărare a organismului - specifică și nespecifică. 1. Imunitatea nespecifică este reprezentată de fagocitoză, procesul de digestie a microbilor de către micro- și macrofage. Microfagele sunt reprezentate de leucocite nucleate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cel mai bun antigen pentru evidențierea modelului experimental al SM, a fost PBM. Tot în sprijinul clasării SM drept maladie autoimună, vin asocierile, discrete, ce este drept, acestei boli cu altele, deja recunoscute ca autodistructive: poliartrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, lupusul eritematos diseminat, miastenia gravis, pemfigusul bulos. Cunoașterea diferitelor mecanisme din aproape în aproape, urmărind ipotetic anumite reacții și efecte posibile manifestate de diferite antigene, s-ar putea ca într-un viitor apropiat să putem acționa cu eficiență asupra acestei boli, nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
neurologice multiple, diseminate în timp și spațiu, fără semne de suferință a nervului optic. În această grupă de boli intră leucemiile și limfoamele cu determinări în sistemul nervos central, cisticercoza cerebrală, leucoencefalopatia multifocală progresivă paraneoplazică, sarcoidoza cu determinări multiple, lupusul eritematos diseminat, meningitele cronice și în special meningita TBC. 3. Boli cu simptome multiple instabile în decursul timpului, dar fără diseminare spațială. În această grupă intră cea mai mare parte a bolilor neurologice cu care se face diagnosticul diferențial clinic al
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
seroase (tip pleurezie serofibroasă sau pleurite). Uneori eliminările se fac prin căile hepato-biliare. Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna componenta eritematoasă și pruriginoasă, în diateza tuberculinică erupțiile cutanate sunt nepruriginoase și de culoare violacee, căci sunt legate de acrocianoză, lividități, congestie venoasă localizată, caracteristice tuberculinismului. Acnee (de tip juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
CD4+ și producția intratumorală de interleukină 5 [65]. Hiperleucocitoza pseudoleucemică este o manifestare rară Sunt posibile alte manifestări hematologice: gamopatii monoclonale, macroglobulinemia Waldenström, disfibrinogenemii, crioglobulinemie [13, 66, 67]. MANIFESTĂRI IMUNOLOGICE ȘI REUMATOLOGICE Vasculita leucocitoclastică se manifestă prin apariția unor leziuni eritematoase și insuficiență renală cu modificări morfologice corespunzătoare [68]. Polimiozita ca manifestare paraneoplazică este rară, dar poate fi prezentă chiar ca modalitate de debut a CHC [69]. MANIFESTĂRI NEUROLOGICE Îmbracă o multitudine de tablouri clinice:leucoencefalopatie necrotizantă multifocală;vasculopatie cerebrală neinflamatorie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
bicamerale și optimizarea intervalului atrioventricular sunt o resursă generoasă pentru ameliorarea prognosticului și îmbunătățirea calității vieții (28). Blocul atrioventricular congenital este o entitate relativ rară la vârstnici, secundară dezvoltării embriologice anormale a nodului AV sau este rezultatul embrionic al lupusului eritematos matern (29,30) . Bolile cardiace congenitale cum ar fi transpoziția de vase mari corectată, ostium primum atrial și defectul septal ventricular pot fi asociate cu bloc atrioventricular (BAV) de gradul III. În prezent este posibilă depistarea acestor probleme la embrionul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
cu streptococ, prezentându-se sub formă de flictene și ragade la nivel bucal, În special la copii. ZONA ZOSTER: boală infecțioasă acută, determinată de un virus neurodermotrop, localizată În ganglionii spinali și manifestată printr-o erupție veziculară pe un fond eritematos. TERMINOLOGIA ȘTIINȚIFICĂ ȘI POPULARĂ A BOLILOR Din cele mai vechi timpuri, poporul român a stabilit bine și exact terminologia tuturor bolilor, În funcție de cauzele apariției, evoluției și starea lor patologică. Cu câteva excepții Însă, când numele unor afecțiuni diferă de la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
prin depistarea anticorpilor la preparatele insulinice inclusiv cele de tip HM, puțini dintre aceștia exprimă reacții clinice. Hipersensibilitatea la insulină poate avea caracter local și sistemic (29). Hipersensibilitatea locală este mediată IgE și apare la locul administrării insulinei. Reacția este eritematoasă sau cu aspect de papulă, pruriginoasă sau chiar dureroasă. Uneori, local, pot apărea noduli subcutanați, la aproximativ 30 min de la administrarea insulinei, fenomenul durând aproximativ 24 h. Cu timpul, prin administrările repetate insulinice se produce desensibilizarea și dispariția fenomenelor locale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
apară și în cadrul altor afecțiuni ca: histoplasmoza, coccidiomicoza, criptococoza, granulomatoza Wegener, silicoza, sarcoidoza. Diagnostic Este foarte dificil. Se impune diagnosticul diferențial cu adenopatiile metastatice din cancerul bronhopulmonar, esofagian sau mamar, cu hamartomul limfoid, limfadenopatia angioimunoblastică, limfoamele hodgkiniene și nehodgkiniene, lupusul eritematos, mononucleoza infecțioasă, hiperplazia ganglionară reactivă. Investigații paraclinice Investigația radiologică relevă fie o opacitate cu caracter solid, densitate uniformă, fie microcalcificări sau calcificări masive. Examenul CT este util pentru opacitățile care nu prezintă calcificări (densități joase 14-34 HU, arii de necroză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Ipoteza este în acord cu localizarea lor anatomică, la poarta de intrare în organism, în țesuturile nelimfoide (tegument, intestin), dar și în situsurile inflamatorii. Limfocitele T γ/δ se aglomerează în focarele inflamatoare cronice (membrana sinovială, leziunile asociate cu lupusul eritematos diseminat). 1.2.1.4. Dezvoltarea ontogenetică a limfocitelor În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a celulelor îmbătrânite sau modificate sau a celor care au fost infectate cu diferiți agenți patogeni etc.). Dacă intensitatea acestor procese depășește limitele fiziologice și sunt afectate și celulele proprii (self-ul funcțional) atunci se declanșează manifestări patologice (exemplu, lupusul eritematos sistemic). Uneori, aceste manifestări sunt precedate de existența unor alterări preliminare ale țesuturilor (exemplu, colita ulcerativă). Incidența și impactul asupra societății. Bolile autoimune considerate individual au o incidență redusă în populația generală (tabelul 11.1). Cu toate acestea, numărul mare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și sistemul circulator (arterita temporală, sindromul antifosfolipidic, boala Bechcet), tubul digestiv și glandele anexe (exemplu, boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, cirozele biliare primare, hepatitele autoimune), tegumentul (exemplu, psoriazisul, dermatitele herpetiforme, vitiligo) . Cele mai cunoscute boli autoimune sistemice sunt: lupusul eritematos sistemic (sunt afectate: tegumentul, articulațiile, rinichii, inima, hematiile etc.), bolile reumatice sistemice, sclerodermia (scleroza sistemică), polimiozita, sindromul Sjorgren (exemplu, glandele salivare, lacrimare, articulațiile), poliartrita nodoasă clasică, sarcoidoza, criopatiile, boala grefă-contra-gazdă etc. În unele boli autoimune anticorpii nu par a fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
între infecțiile cu Klebsiella pneumoniae și spondilita ankilopoietică și între virusurile coxsackie B și diabetul zaharat de tip I. Relația dintre compușii chimici și bolile autoimune este în general mai bine cunoscută și mai ușor de analizat. Spre exemplu, lupusul eritematos indus de medicamente, denumit DILE (Drug-induced lupus erythematosus) este asemănător clinic cu însăși condiția patologică LES, doar că el este indus de administrarea cronică de medicamente (exemplu, hidralazină, procainamidă, isoniazidă). Din această cauză, utilizarea acestor medicamente este tot mai limitată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exemplu, hidralazină, procainamidă, isoniazidă). Din această cauză, utilizarea acestor medicamente este tot mai limitată în practica medicală. B.Sexul și factorii hormonali. Unele boli autoimune prezintă o distribuție de câteva ori mai frecvente la unul dintre sexe. Astfel, sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, sindrom Sjögren, tiroidita Hashimoto sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Explicația pentru distribuția preferențială a bolilor autoimune pe sexe ar putea consta în nivelul diferit al hormonilor sexuali la bărbați și femei. Observațiile clinice nu susțin însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
că există mai multe regiuni de susceptibilitate pentru bolile autoimune studiate. O parte dintre regiunile de susceptibilitate pot conferi predispoziție pentru mai multe boli autoimune (exemplu, regiunea 6q25-27 cunoscută ca IDDM8 conferă risc pentru DZ1, spondilita ankilopoietică, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, iar regiunea 3q21-25 cunoscută drept IDDM9 poate crește riscul pentru DZ1, artrita reumatoidă sau scleroza multiplă);- studiile de linkage și de asociere. SNP (Single Nucleotide Polymorphisms) sunt polimorfismele utilizate cel mai frecvent pentru confirmarea asocierii/linkage-ului dintre regiunile cromozomale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
considerată valoare de referință. A. Un marker genetic este asociat cu mai multe boli autoimune. La specia umană o serie de markeri din regiunea HLA au fost asociați cu mai multe afecțiuni. Astfel DRB1*0301 a fost asociat cu lupusul eritematos sistemic și cu DZ1, iar riscul de boală conferit de această alelă pare a fi similar în ambele cazuri. A fost descrisă și situația în care un marker genetic conferă risc pentru o afecțiune și protecție pentru altă boală autoimună
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și alți markeri de risc pentru această boală. În unele cazuri, doar combinațiile de markeri genetici pot explica predispoziția pentru mai multe afecțiuni autoimune. Spre exemplu, combinația HLA B8, HLA DR3 și HLA A1 conferă predispoziție pentru boala Graves, lupusul eritematos sistemic, boala celiacă, DZ1, hepatite autoimune etc. B.Heterogenitatea bolilor autoimune. La modularea riscului de boală participă un număr mare de alele sau haplotipuri. Riscul de apariție a T1DM este crescut de prezența mai multor alele și haplotipuri din regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunile codificatoare sau reglatoare ale acestor gene sau de mutații în factorii trans- activatori. C.Dependența riscului de apariție a bolilor autoimune de structura genetică de bază a populației studiate a fost observată pentru diferite afecțiuni umane. Spre exemplu, lupusul eritematos sistemic are o incidență mult mai mare la femeile americane de origine africană și hispanică, decât la femeile caucaziene din Europa. Un alt exemplu este tiroidita Hashimoto care a fost asociată cu HLA clasa I (A2, B16, B35, B46, B51
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspuns imun inadecvat aberant la o gazdă cu susceptibilitate genetică floră Răspuns imun mediugene Anatomie patologică Inflamație discontinuă, parcelară asimetrică, transmurală care afectează și organele vecine și ganglionii limfatici Localizare - oriunde; frecvent ileon terminal; nu rectul Ulcerație aftoidă cu halou eritematos.ulcere profunde, șine de tren, piatră de pavaj, fistulizări, afectarea seroasei și a organelor vecine, îngroșarea peretelui, stenoza Histo-infiltrat inflamator, granulom tip sarcoid, colagenizare 24 Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
glomeruloscleroza din CH, boli tubulare renale), sau boli, sau agresiuni în care sunt afectate concomitent atât funcția hepatică cât și cea renală, determinând așa-zisul sindrom pseudo hepatorenal (boală polichistică hepato-renală, hemocromatoza, B. Wilson, amiloidoza, DZ, eclampsia, panarterita nodoasă, lupusul eritematos, leptospiroza, șocul, insuficiența cardiacă, arsuri, toxine, tetraclorura de carbon, halotanul, paracetamolul, tetraciclina etc.). În practica curentă cea mai importantă condiție care trebuie exclusă este insuficiența renală iatrogenă (produsă de diuretice, lactuloză, antibiotice aminoglicozide, substanțe de contrast). PROFILAXIE, TRATAMENT Prevenirea SHR
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
abia apăruți, în faza de cruditate, există leziuni mature, altele exulcerate, precum și leziuni în curs de cicatrizare. Sporotrichoza are tendință la generalizare, existând cazuri în care leziunile se găsesc diseminate pe întregul corp. Localizarea pe mucoase se manifestă prin leziuni eritematoase, vegetante, ulcerate și supurate, însoțite de obicei de limfangită și adenită. La nivelul mușchiului, sânului, ganglionilor, leziunile inflamatorii simulează abcesul cald, sifilisul, tuberculoza sau cancerul. Oasele prezintă leziuni de periostită și abcese. Articulațiile pot prezenta leziuni asemănătoare leziunilor articulare bacilare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]