6,728 matches
-
Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste și ironice, deopotrivă vehemențe și superficiale. Faptul intra in regula jocului postmodern, care are în vedere o epiderma, nu e așa, fierbinte. Despre înlocuirea hermeneuticii moderne printr-o erotică postmodernă a textului a vorbit deja Susan Sontag: ar fi de observat în plus că plăcerea pielii nu este la postmoderni, o dată cu frigiditatea lor față de sensul de dedesubt, cu desăvîrșire fără consecințe; mîngîierile pe care ei le preferă analizelor devin
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
sub dictatură în inima unei Rome pitoresc cosmopolizată, Asediu armonizează incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un prolog infernal și un epilog erotic irezistibil, capabil să topească orice reticente, anticipînd - dupa dorința cineastului - concordia metropolelor viitorului. Concordie izbutita deja în lumea filmului - oglindă mai mult sau mai putin idealizata a mediului înconjurător ori a fanteziilor vechi și noi, materializate prin jocul actorilor din
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
de dragoste e redata în cea mai mare parte a cărții într-un jurnal cu pretenții de text literar, oferit spre o lectură propriilor personaje. Retrospecția prin scris, aparținînd unui timp trecut, în care de fapt are loc tot traseul erotic dintre Ileana și Davidescu, e dublată continuu de un prezent distantator, dînd posibilitatea unei variate și veritabile lecturi critice a trecutului. Personajul principal, Ileana, e autoarea textului-jurnal, dar în fapt ea, ca personaj central al propriei povestiri, pare să dețină
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
dublată continuu de un prezent distantator, dînd posibilitatea unei variate și veritabile lecturi critice a trecutului. Personajul principal, Ileana, e autoarea textului-jurnal, dar în fapt ea, ca personaj central al propriei povestiri, pare să dețină și "paternitatea" propriei narațiuni/relații erotice. Ambiguitatea situației poate oferi o hermeneutica extrem de profitabilă, realizarea formală fiind însă foarte departe de o cît de cît lizibila punere în practică a ipotezei formulate. Cu excepția unor diferențieri onomastice, personajele, aparținînd în general unei studențimi tîmpe și snoabe, cu
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul estival al povestirii, cele două victime ale Zburătorului, fac însă figură aparte: solitari constitutiv, manifestînd, desi atît de tineri, înfiorate profunzimi reflexive, neputîndu-se integra comunității, ei își trăiesc subversiv ineluctabilul puseu erotic, ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare, deseori confuză, manifestînd paradoxal o uimitoare pedanterie textuala. Imitația eșuată de realitate
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
pe paradoxuri și exerciții de reducere la absurd la fel de captivante că un numar de jonglerie. În românul Traversând Washington Square, ironia se transformă dintr-un spectacol într-o irizație discretă a fiecărei fraze. Autorul povestește la persoana întâi două aventuri erotice trăite la vârsta deplinei maturități (middle-age crisis!), iar istorisirea să, esențial patetica, produce un siaj de amintiri culturale și experiențe onirice care relativizează elegant, ca în proza lui Huxley, trăirea propriu-zisă. Personajul-narator este un roman stabilit la New York, Vlad, prizonier
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
o oglindă în care se descoperă pe șine, ca subiect, dar și ca obiect al contemplației bărbatului. În actul creației și al contemplării artistice se consumă de fapt prima întîlnire amoroasă dintre cei doi. Astfel filmată scenă are un potențial erotic cu mult mai mare decît dacă aparatul ar fi zăbovit asupra detaliilor fizice ale trupului. Putem citi multe în această scenă, de la mitul lui Pigmalyon pînă la o teorie postmodernă a privirii și a suprafețelor, a esteticii și seducției. Totodată
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
numită în mod curent astfel - presupune însă și alte elemente, cum ar fi: timiditatea individului și incapacitatea lui de comunicare cu semenii (în era telecomunicațiilor și informatizării!), intermedierea oricărei relații (prin avocat, prin psihiatru, prin impresar, prin mass-media, prin telefonul erotic), dependentă de realitățile virtuale și pierderea sensului originar al actelor omenești, supercompetenta profesională corelata cu o surprinzătoare incompetență în materie de dragoste, moarte, viața familială (marele specialist în fizica atomică nu știe cum să reacționeze când află că soția lui
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
G. Topârceanu aflate nu numai în volume, ci și în periodicele vremii. " Și-avea arhivarul o fată" este intitulat capitolul despre lirica de dragoste a poetului privită din perspectiva lucidă a defectului principal: superficialitatea. Spune dl Liviu Grăsoiu: "În lirica erotică el rămâne așadar un romantic, un romantic minor", și mai departe " Topârceanu nu realizează o metafizică a iubirii, preferând jocul cuminte, grațios, șăgalnic". În schimb, capitolul despre fabule este remontant, deși încă i se reproșează o oarecare superficialitate ținând de
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi." Saviana Stănescu afirmă că manuscrisele lui semănau cu "ierbarul unui savant îndrăgostit de natura umană sau al unui puber candid, bântuit de spasme erotice, eretice, nevrotice și, desigur estetice". Și așa mai departe. Acestor evocări li se adaugă lapidarele studii critice semnate de Alexandru Condeescu și Mircea Martin. Alexandru Condeescu caracterizează inspirat natura caietului-manuscris: "Din munca neostenită și înfrigurată a acestui "om-al-lenei", cum se
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
organelor sau a actului nu se mai detașează. Frumusețea contează în primul rînd prin aceea că urîțenia nu poate fi pîngărită, iar esența erotismului este pîngărirea". Așadar, înfățișînd atent, meticulos, obsesiv, cruzimea morții, poeta stabilește un numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit la nivel dramatic, tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Legătura dintre parteneri e dată de aceeași compoziție de fantoșă: "Acum trupul meu ca și al tău este/ Din bucăți făcut, șade-n frunzișul veșted,/ În ceafă are ochiul pus din greșeală-acolo/ Și în călcîi rotundul creștet" (Cîntec). Spectacolul erotic nu e decît un teatru de marionete, un guignol: Stau păpușile-atîrnate, fire care nu se văd/ De scufie și de brațe le-au legat frumos de sus,/ Dedesubt e păpușarul ce din cînd în cînd le mișcă/ Și în locul lor
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
pe care o precedăm cu cea dacă există o atare poezie. În chip curent (lăsînd la o parte analiza conceptului care conține neîndoios o doză de preconcepție), prin "poezie feminină" înțelegem ilustrarea unei scheme din care fac parte afectivitatea intrinsecă (erotică și maternă), senzualitatea exacerbată, unversul domestic. Reperele ei sînt, așadar, ambianța emoțională și decorul fiziologic. Împrejurarea că multe poete se îndepărtează de acest canon îl poate, firește, invalida în realul textual, fără a-l suprima complet din conștiința noastră, care
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
Gina și Mona, prima de patruzeci de ani, a doua - de douăzeci și cinci. Spre deosebire de eroina lui Flaubert, condamnată de soartă să trăiască în provincie, personajele prozatorului român duc o viață provincială doar în ceea ce privește amorul. Lipsite de sex-appeal, ignorate pe piața atracției erotice, ele rămân mereu la periferia a ceea ce se întâmplă important între bărbați și femei. Un ziar care ar cuprinde știri despre viața lor sentimentală ar fi neinteresant și ar sta nevândut pe tarabe. Ceea nu prezintă interes pentru un ziarist
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Veronica Micle? Se vede că, neatestată suficient, în calitate de "femeie frumoasă", prin fotografiile ce ni s-au transmis (am spune azi: nefiind îndeajuns de fotogenică), muza lui Eminescu poseda, totuși, un farmec indicibil, un inefabil misterios care-i acorda o alură erotică irezistibilă: "figura-i trebuie să mai fi avut ceva, ce scapă lentilelor și plăcii fotografice moarte, ceva imposibil de imprimat doar prin optică și chimie. E poate tocmai acel un "nu știu ce" și un "nu știu cum" pe care se simțea în dificultate
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
parte. Aparent trecută sub tăcere, politica este o preocupare esențială pentru acest ins solitar a cărui prințesă deghizată în crocodil declanșează un puternic sentiment de conflict în sufletul privitorilor, deopotrivă ghicitori de semne. Dacă moartea se află la capătul experienței erotice înseamnă că toată groaza care-l cuprinde pe autor îl implică în același timp într-o nouă încercare de valorizare a timpului și spațiului. Eugen Curta nu mai este scriitorul reflexiv cu care eram obișnuiți ci scriitorul militant care își
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
unei pudori care nu mai caracterizează nici epoca noastră, nici tradiția literară a acestui secol. Pe de altă parte, nu cred că cine citește mai mult de 70 de pagini rămâne în continuare disponibil pentru decuparea din context a imaginilor erotice, cu entuziasmul ilicit al pubertății. Eros este îmbrățișat atât de strâns de Thanatos (agresiune, chin, disperare neagră, repetiție involuntară a traumelor), încât nu putem avea decât o viziune matură în legătură cu acest subiect: acceptare, ca pe ceva omenește inteligibil, cu o
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
lui. Fals! De fapt, parafrazînd ce spunea Bălcescu despre revoluția de la 1848, fata nu e cauza ci ocazia răzvrătirii paterne. E un pretext. E un (iluzoriu) punct de sprijin pentru răsturnarea lumii. Drept care regizorul are ideea de a "vizualiza" fanteziile erotice ale personajului (care, ni se spune, de 14 ani se prostituează în publicitate) într-un stil ironic și fastuos, cu o tușa de sorginte "publicitară": o ploaie de petale de trandafiri (American Beauty e numele unui soi de trandafir), un
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
exclude însă împăienjenirea sufletului în fantasme, după cum vom vedea), fraze care vorbesc despre un anumit tip de inteligență și de sensibilitate feminine - ușor de recunoscut în România post-decembristă. Lucidă, ironică și autoironică, tăioasă, capricioasă, cu o puternică și necenzurată inițiativă erotică, experimentînd și înscenînd minuțios, din curiozitate, sau marșînd pur inerțial la cîte o propunere întîmplătoare, Mona este o mostră a "dezordinii amoroase" care parazitează și răvășește lumea de astăzi. O lume care - așa cum vedem în "jurnalul de călătorie" - nu mai
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
tehnica naturalizantă a contaminării lingvistice dintre vocea auctorială și personaje. Dincolo de aspectele stilistice, Poveștile Monei reușesc - și acesta este meritul lor cel mai important - să surprindă un aspect esențial al tipologiei feminine din România de astăzi, un hibrid de mentalități erotice: tînăra decorsetată moral, deseori cinică "devoratoare de bărbați", dar care nu poate renunța cu totul la clișee romanțioase, la mai vechile "candori" și alintări pisicești, care o mențin vulnerabilă. Din această cauză, oricît de emancipată ar fi (s-ar dori
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
între adjectivele calificative apare, cu o frecvență mai mare decît ne-am aștepta, modestul curat, dovadă totuși a unei aprecieri destul de oneste a situației. Rubrica Matrimoniale, cuprinzînd acum aproape în totalitate, cel puțin în unele ziare, anunțuri ale liniilor telefonice erotice sau propuneri similare, produce un contrast comic între folosirea extensivă și eufemistică a titlului și sinceritatea limbajului din anunțuri - care vorbesc de pildă de oferte "la domiciliul clientului". Altă ruptură între aparența și esența mesajului mi se pare a se
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Paris ce l-ar fi scos din minți pe Maupassant, frenezie a inutilității, delir masochist ca reflex al vieții și al fugii de moarte. Regăsirea de sine în dimensiunea fantastică, misterioasă este strategia narativă ce-i convine lui Radu Țuculescu. Erotică și totodată mistică, inițierea alesului are loc ca posesiune și lustrație totodată. Între real și ireal, printre minele ambiguității operează Dumitru Ungureanu ce oferă un scenariu de seducție homosexuală cu final terifiant. Insinuare, travestire, rocambolești jocuri de-a masacru, tonalități
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
medicală, o resping după ce fie ele însele au experimentat-o, fie au tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
discurs medical), ideea pare perfect verosimila. În mulțimea de corpuri semi-nude, partea dezgolita devine invizibilă. Este corpul social, cel ce mizează pe un fel de opacitate a sa, de anulare a distincției feminin/masculin. Prefăcîndu-se că nu există un potențial erotic al corpului, femeia se străduiește de fapt să iasă din trup, apelînd pentru această la un mecanism de susținere social și simbolic, cel al ritualului plajei. Aceasta este teoria propusă de femeile care adoptă ținută monokini. Pe de altă parte
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
mecanism de susținere social și simbolic, cel al ritualului plajei. Aceasta este teoria propusă de femeile care adoptă ținută monokini. Pe de altă parte există însă un al doilea corp al femeii, acela care abia ascunzîndu-se se exhiba. Este corpul erotic. Dacă plajă joacă rolul de camuflaj, atunci ea nu va reuși de fapt, susține Kaufmann, să fie un camuflaj mai bun decît vesmîntul, de pildă, mai ales un veșmînt provocator. Bărbații intervievați, desi recunosc rolul banalizator al plajei, mărturisesc de
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]