2,823 matches
-
Ar fi deci să luăm act de un Caragiale care nu „oglindește”, nu „reflectă” ci, acționat de „fatalitatea ironică”, produce texte pentru care modelul viceversa e „un principiu ontologic” al lumii. Proiectele sale sunt jocuri, produse ale raționamentelor logice și eseistul crede potrivit a vedea în Caragiale un neobosit „regizor de ipoteze”. Conceput astfel, Caragiale va fi, în cartea lui Mircea A. Diaconu, mai puțin al pieselor, al nuvelelor, al Scrisorii pierdute cel mai puțin, și mult mai mult al schițelor
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
nuvelelor, al Scrisorii pierdute cel mai puțin, și mult mai mult al schițelor, al momentelor, al foiletoanelor de la „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul Român”, „Universul”, al corespondenței. Așadar al textelor în care naratorul e o prezență explicită. Sau, altfel zicând (cu vorbele eseistului), „nu apare în ipostaza de creator de lume, ci de constructor de semne”. Se poate accepta. Cât privește realismul sau nonrealismul lui Caragiale eu unul rămân, nu am ce face, la „prejudecata” realismului. Adică alături tot de Ibrăileanu care spusese
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
plin de amărăciune prin grădinile dantelate ale lui Bachus, sau poate Apollo, uneori, permițându-și anumite remarci critice, cinice, ironice, de o finețe atroce, remarci care sunt generatoare, în dublă instanță, de adevăr critic și de farmec livresc”. De altfel, eseistul - care e și poet, și prozator - redă, în multe locuri, cu plasticitate, această dublă calitate a criticului optzecist: pe de o parte, acuratețea metodologică, „tehnicismul”, iar pe de alta „jovialitatea” lui stilistică, marca stilistică inconfundabilă (și mască, ne spune Cosmin
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
optzecist: pe de o parte, acuratețea metodologică, „tehnicismul”, iar pe de alta „jovialitatea” lui stilistică, marca stilistică inconfundabilă (și mască, ne spune Cosmin Perța, a unei melancolii de profunzime). Despre Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă - căreia eseistul îi dedică cel mai amplu capitol, „Tragica istorie și avatarurile ei” - el scrie, punând în perspectivă „verdictele” critice ale lui Țeposu, la distanță de două decenii de la publicare: „Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă este un volum
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
lui Cosmin Perța repune în discuție cazul unuia dintre „cei mai inteligenți și maturi critici români din ultimele decenii”, realizându-i un evocator și empatic portret intelectual, moral și uman, ca de la discipol la maestru. Poate că, în anii următori, eseistul va reuși să transforme studiul într-o veritabilă monografie de autor.
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
Adriana Babeți, unul dintre cei mai importanți eseiști români ai momentului, aduce, duminică, 2 martie, de la ora 11.00, în Sala Mică a Teatrului Național din București, spiritul amazoanelor în fața publicului. Întrucat, recent, la Editură Polirom a aparut volumul "Amazoanele. O poveste", publicat în ediție cartonata, în colecția
Povestea amazoanelor poposește la Teatrul Național București () [Corola-journal/Journalistic/43423_a_44748]
-
fi puse întrebări incomode. În 2009, tabăra lui Traian Băsescu avea pregătite două casete cu Mircea Geoană, dar nu le-a mai difuzat după apariția filmulețului cu copilul lovit la Ploiești. Despre o înregistrare cu conținut sexual a vorbit distinsul eseist Horia Roman Patapievici, într-un interviu acordat unui ziar spaniol. Cea de-a doua era o înregistrare a unui moment când Geoană primea 5000 de euro de la o colegă de partid. Ulterior, s-a dovedit că banii erau înregistrați în
Când va lansa echipa lui Băsescu înregistrarea murdară cu Ponta sau Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43441_a_44766]
-
a „echilibra dialogul în spaniolă” între autori și opere din spațiul cultural peninsular și cel al Americii latine. Prin acest program se continuă tradiția revistelor mexicane Plural (1971- 1976) și Vuelta 2 (1978-1998), ambele inițiate și conduse de poetul și eseistul mexican Octavio Paz, sub deviza independenței, libertății și deschiderii către pluralitate. Filiația s-a confirmat și în privința conținutului, după cum se precizează în Introducerea cărții: „În editorialul primului număr din Vuelta, Octavio Paz anunța că revista sa avea să fie literară
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
de colaboratori dintre cei mai reputați scriitori, critici, istorici, jurnaliști și profesori, din Spania și America de Sud, au permis o dinamică a „lecturilor încrucișate”, propice înțelegerii alterității și diversității. De exemplu, literatura spaniolă clasică și actuală, este abordată de scriitori și eseiști din Spania (Juan Malpartida despre Antonio Machado) și din America latină (Mario Vargas Llosa despre Don Quijote ca roman despre ficțiune); literatura latino-americană este comentată de latino-americani (mexicanul Hugo Hiriart despre compatriotul Juan José Arreola; argentinianul Rodrigo Fresán despre chilianul Roberto Bolaño
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
aceste scrieri, care revelă „latura cotidiană și adesea secretă, cu foarte redusă autocenzură, a unei personalitrăți gigantice”, constituie „una din lecturile cele mai surprinzătoare, variate, instructive care se poate imagina”. O evaluare, în alt sens, întreprinde și Christopher Domínguez Michael, eseist, romancier și critic literar mexican, în eseul La magia blanca de Pasternak, o analiză a receptării romanului Doctorul Jivago cu care scriitorul rus a obținut succesul răsunător la marele public și Nobelul în 1958. Comentând cele două posible lecturi, politică
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
naționalismul, precum în Ungaria și România, își dau mîna.” De citit Tot în revista 22, dar în numărul 36 (4-10 septembrie), Cronicarul a remarcat un amplu și extrem de interesant interviu pe care Andrei Pleșu i l-a acordat Rodicăi Palade. Eseistul se pronunță cu limpezime, cu darul formulărilor memorabile, fără înverșunare dar și fără menajamente, asupra situației din țară după această vară în care clasa politică de la noi a bulversat, a aruncat în aer o anumită ordine a valorilor publice, sociale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
a scrisului faulknerian -, Mircea Mihăieș citează, pe post de argumente, opinii critice convergente, dar fără a despărți clar propria demonstrație sau măcar ipoteza sa de bibliografia citată. Ar fi fost important de știut dacă această idee-pivot este ideea originală a eseistului român. Așa că obsesia oricărui cititor specializat de a vâna originalul este mai degrabă satisfăcută estetic de pasaje precum acesta: „Nu e așadar exagerat să vedem în fervoarea modernistă a lui Faulkner un proces similar infuziei de plante aromate, exotice, puse
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
cu Nicolae Steinhardt sau părintele Stăniloae, mărturii și mărturisiri, exerciții de interpretare, admirații ortodoxe, proza memorialistica, eseuri teologice și literare, precum cele din Primejdia mărturisirii. Convorbiri de la Rohia, Bucuria întreba- rîi ori Jurnal discontinuu cu N.Steinhardt: aici se rostesc eseistul, publicistul, prozatorul, memorialistul și, înainte de toți, cititorul, pentru ca, iată, Proximități și mărturisiri este, in primul rînd, un jurnal de lectură. Ioan Pîntea citește enorm - cărți de cult, texte de Novalis, Andrei Pleșu, Kafka, Rilke, jurnalul lui Alexandru Baciu, Radu Petrescu
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
citită anagramat că mente videbori, adică „vezi-ma cu mintea” (p. 128). Exact ceea ce, prin forță lucrurilor, va ajunge să facă naratorul din povestirea etalon a lui Mateiu Caragiale. Din generația ei (și a mea), Simona Vasilache este, fără îndoială, eseistul cel mai înzestrat. Nimic, nici rubrică săptâmânală, nici titlurile universitare, nu i-au diminuat răbdarea de a citi și plăcerea de a scrie.
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
Alex Goldiș Nu cred că există, în spațiul românesc de după 1990, un mizantrop mai iubit de public decât Octavian Paler. Sigur că moraliști ai societății românești de tranziție avem destui - de la jurnaliști precum Cristian Tudor Popescu până la eseiști precum Andrei Pleșu sau Gabriel Liiceanu. Ei mizează, însă, în denunțarea românismelor de tot soiul, pe o complicitate secretă cu publicul (sau mai bine zis, cu o anumită parte a lui). De fiecare dată când înfierează manelismul, prostul-gust sau dispersia
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
laud eu? Cu prostia de a mă visa «antic»? Acum, când sunt foarte aproape de momentul în care voi închide prăvălia, constat că nu prea am ce povesti despre viața mea «de la suprafață»”. Cine așteaptă, de aceea, detalii picante cu privire la viața eseistului, va fi dezamăgit. O pudoare destul de comună la scriitorii șaizeciști îl face pe Octavian Paler să opteze, în locul unei narațiuni coerente a propriei vieți, pentru selectarea unor topoi, reluați din diferite unghiuri. Aspirațiile romantice din tinerețe (intenția de a reface
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
acestei biografii mitizate. Nu nevoia de falsificare îl reține însă pe Paler din a-și povesti de-a-fira- păr traseul existențial, ci pasiunea esențializării. În foarte puține cazuri afirmațiile lui Paler sunt contrazise de realitate. Dacă putem fi de acord că eseistul a traversat o epocă de mari răsturnări istorice ca un visător („eu am trecut printr-un război mondial fiind preocupat de... războiul peloponeziac”), e greu de crezut, în schimb, că lipsa de ambiție sau vocația ratării l-au menținut mai
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
Braga Sebastian Scriitorul și eseistul Andrei Pleșu a vorbit despre evenimentele politice din ultimele săptămâni într-un interviu acordat Revistei 22. Fostul ministru de externe critică duri acțiunile premierului Victor Ponta dar și ale fostului președinte interimar Crin Antonescu. Scriitorul a declarat pentru Revista 22
Andrei Pleșu: Ponta e blocat în ultimele faze ale pubertăţii by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42525_a_43850]
-
Nicolae Manolescu Au dispărut zilele trecute dintre noi marele romancier și memorialist Constantin Țoiu (1923-2012) și strălucitul eseist, prozator și traducător Alexandru George (1930- 2012). Întâmplarea face ca între cei doi să existe mai multe puncte comune. În primul rând, amândoi au fost niște bucureșteni ireductibili. De la Mateiu Caragiale, pe care amândoi l-au admirat și despre care
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
Veronica D. Niculescu Don DeLillo, romancier, eseist și dramaturg american, s-a născut în 1936, în New York. Dintre romanele sale fac parteWhite Noise (1985), Libra (1988), Underworld (1997),alături de Cosmopolis (2003) și Falling Man (2007). De-a lungul carierei, i s-au decernat numeroase premii de prestigiu
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
SUA, să coincidă cu o amplă dezbatere din presa franceză pe aceeași temă. Dezbaterea a antrenat numeroase personalități, profesori, pedagogi, pediatri, sociologi, politicieni, scriitori, între care ministrul de Interne, Manuel Valls, cunoscutul filosof Michel Serres și nu mai puțin cunoscutul eseist și filosof Alain Finkielkraut. Toți au legat violența de lipsa autorității instituționale, distruse, spun cei mai mulți, cu ocazia evenimentelor din mai 1968. Ideea pare a se impune, în pofida protestelor lui Daniel Cohn-Bendit, unul din protagoniștii revoltelor studențești de acum 44 de
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
Scriitorilor București anunță cu profundă durere încetarea din viață a scriitorului Alexandru George, la 28 septembrie 2012. Alexandru George (numele real George- Alexandru Georgescu) s-a născut la 6 aprilie 1930 în București și a fost un strălucit prozator și eseist, un eminent traducător din limba franceză, istoric și critic literar. După terminarea studiilor liceale, la Liceul „Mihai Viteazul” din București, s-a înscris în 1949 la Facultatea de Filologie, de unde a fost exmatriculat în 1950 din motive politice. A lucrat
In memoriam Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/4291_a_5616]
-
posibilitățile de adaptare practică pe care Dinu Pillat le găsește acestora. Concluziile (care-i folosesc prefațatorului pentru a decanta natura de istoric literar autentic a lui Dinu Pillat, considerat de prea mulți, prea frecvent și prea ușor, mai degrabă un eseist) sunt cu asupra de măsură interesante. Tezele lui Călinescu nu funcționează, pentru mai tânărul său urmaș, ca niște dogme. Mai degrabă ca niște norme disciplinare. Cele două lucrări de doctorat elaborate de Dinu Pillat (Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
decembrie 1876-17 mai 1877), autor al lucrărilor: Moartea lui Socrate (1853), Datoria (1854), Libertatea de conștiință (1857), Libertatea (1859), Munca (1866), Politica radicală (1868), Familia (1869), Liberul schimb (1870), Oamenii noștri de stat (1887). 120 Ralph Waldo Emerson (1803-1882). Filozof, eseist, scriitor și poet american. A scris, între altele: Natură (1836), Eseuri (seria I, 1841, seria a II-a, 1844), Oameni reprezentativi (1850), Trăsături englezești (1856). 121 Prințul Bernhard von Bülow (1849 1929). Om de stat și diplomat german, secretar de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
este extrem de relevantă, cauza ei metafizică este absentă. Atitudinea este, moralmente vorbind, la mijloc de rău și bun: între eroic (unde binele este triumfător) și tragic (unde răul este destin), infinitul ne face ridicoli. Oricum, spune Horia Gârbea (un bun eseist care se exprimă prin mijloace beletristice), conștiința de sine a omului a atins luciditatea supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie. Prin anii '70 apărea în versiune românească un celebru eseu al lui E. M. Foster intitulat Aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]