699 matches
-
unui ne-fapt". În intenția sa de a se individualiza stilistic, de a scrie "tinerește", neconvențional, altfel decât până acum, Adrian Mureșan cam sare calul, iar unele idei cât se poate de banale sunt îmbrăcate în fraze pompoase: "... critica și eseistica lui Steinhardt funcționează ca un ochi neobosit, cu un entuziasm ce pare conectat la un generator etern. Lupa criticului se însuflețește de fiecare dată când ia contact cu geografiile capricioase ale textului, iar provocarea acestuia din urmă devine crucială pentru
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
scrie. Întregul volum este un omagiu adus lui N. Steinhardt. Or, în acest context, o frază precum aceasta te face să nu mai înțelegi nimic: "De fapt, aici se și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt referitoare la Noica are un caracter "fățarnic", "ipocrit
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt referitoare la Noica are un caracter "fățarnic", "ipocrit". Dar o simplă consultare a Dicționarului Explicativ al Limbii Române l-ar fi convins că acestea sunt sensurile cuvântului "duplicitar", și nu "duble" sau "multiple", cum probabil a intenționat
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
fără să fie nevoie de discutabile artificii stilistice pentru a le pune în evidență. Cu seriozitate, modestie și fără a se strădui să pară altceva decât este în realitate, Adrian Mureșan poate deveni un nume de luat în seamă în eseistica românească.
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
că autorul este un mare om. Dacă ai fi cunoscut omul îți dădeai seama că ai în față un artist dintre cei însemnați. Nu sunt numeroase situațiile în care relația dintre operă și artistul om, autorul muzicii, al paginilor de eseistică, de muzicologie, să fi fost atât de intim condiționată ca în cazul lui Anatol Vieru. L-am cunoscut în numeroase, în diferite prilejuri încă din anii '60, perioada importantelor sale afirmări în planul vieții noastre muzicale. L-am reîntâlnit - de
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
de a frapa prin noutate. De fapt, în chiar aceste sugestii lexicale stă și atracția unui volum care altminteri e stuporos de obscur. Căci din nou ni se confirmă impresia de retorică stearpă, presărată cu tropi paroxistici, care e tipică eseisticii galice. De fapt, gînditorii francezi de după al Doilea Război Mondial au cîteva trăsături care descind toate din același tipar spritual. Mai întîi, e vorba de tonul emfatic, de declamație apodictică care promite rostirea unor adevăruri definitive, cînd de fapt tăria
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
se întoarcă periodic la lecțiile de înțelepciune ale clasicilor. Cu Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice, Valeriu Gherghel ajunge acolo unde îl așteptăm de două decenii: în primul rînd al eseisticii românești. Deja așteptăm cu interes următoarea sa carte.
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
e ceea ce-l interesează pe Călinescu. Din prefața lui Marino, memorialistică tandră și încercare de înțelegere a motivului din spatele acestei infidelități făcute din cîte-o căsnicie în fiecare literatură, iese un program al criticului-publicist, și șef de școală: rodarea tinerilor în eseistică, în comparatistică, spre a le da abia la sfîrșit, trecuți prin lărgimile erudiției, puterea unui verdict estetic în deplină cunoștință de cauză. Literatura română, și critica ei, trebuie să-și caute, așadar, metoda citind viețile marilor familii, aproximîndu-și locul în
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
resping, programatic, retorica, ele o folosesc din plin. Mircea Mihăieș o știe bine, și mai știe că noi știm aceasta, că el o știe. Cu atât mai mult ar trebui s-o utilizeze într-o carte de critică și de eseistică pe marginea unor volume diaristice. Or, ceea ce constatăm, de la prima la ultima pagină, în acest volum atât de compozit este lipsa de consistență a materialului verbal. Risipitor, cum spuneam, criticul răspândește în jur metafore frumoase și răsucește mereu, ingenios, frazele
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
senzații de hârtie", fabricate; astfel că, la finalul "liric" al majorității capitolelor, textul ajunge să ne impresioneze, cum spunea Virginia Woolf?, ca o petardă udă. Închid acest volum cu certitudinea că publicistica exploziilor săptămânale (iar nu critica marilor proiecte ori eseistica veritabilă) i se potrivește cel mai bine lui Mircea Mihăieș.
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
a primat, ci fervorile lirice. Nu analiticul descriptiv, ci digresivul condimentat. Nu pedagogia lecturii, ci încifrările, aluzivul, apetitul pentru simbologie și mai puțin pentru esteticul pur. Nu disciplina, rigoarea, raționalitatea rece și spiritul geometric m-au captivat, ci exegeza voluptoasă, eseistica plăcerii" (p. 6). Între criticul Dan C. Mihăilescu din anii '80 și cel de azi diferențele stilistice și de metodă critică sînt aproape insesizabile. Același stil rococo, aceeași tornadă de referințe din domenii care, teoretic, nu ar avea cum să
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
--- Luni, 9 decembrie, la Primăria Sectorului 2, în prezența președintelui USR Nicolae Manolescu și a primarului Neculai Onțanu, s-au decernat premiile Filialelor bucureștene. Iată lista câștigătorilor celor șase filiale din București: CRITICĂ, ESEISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ Juriul: Nicolae Bârna, Lucian Chișu, Dan Cristea, Gabriel Dimisianu, Alex Ștefănescu Premiul Cartea Anului: GELU NEGREA - Caragiale. Marele paradox (Editura Cartea Românească) Premiu susținut financiar de Primăria Sector 2 POEZIE Juriul: Ioana Ieronim, Marian Drăghici, Florina Zaharia
Premiile Filialelor din București ale USR () [Corola-journal/Journalistic/2933_a_4258]
-
mitologică. Ultimul capitol este cel care explică titlul atât de neobișnuit pentru această lucrare, până la urmă, de specialitate: O zi din viața mea fără durere. În această parte finală, autoarea schimba radical registrul discursiv, devenind cu mult mai personal. Aici, eseistica se apropie de confesiune, păstrând în linii mari aerul angajat al articolelor formatoare de opinie, implicat în realitățile care ating omul de acum și de aici. Cu accente lirice, fără patetismul genului, trasat prin linii emoționale viguroare, textul face o
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
cu o tentă mefistofelica, ea trece dezinvolta, atrasă de risc, de la un gen la altul, risipindu-si provocator capitalul de faima adunat la un moment dat și mizând totul pe succesul următoarei întreprinderi. Scrie poezie, proza, critică și istorie literară, eseistica. Născută la 10 ianuarie 1960 în Brașov, a debutat editorial în 1990, cu volumul de versuri Lenevind într-un ochi (volum greu de găsit azi, adevărata rărițate bibliografica, în care există texte cuceritoare: "Nu sunt tristă./ În timp ce netezesc hârtia/ pe
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
adăugită, Iași, Polirom, 2013, 224 pag. Reeditată acum, cu revizuiri și completări (după o primă ediție apărută în 1995), cartea Martei Petreu nu și-a spus încă în literatura română ultimul cuvânt. Cei care au citit și restul volumelor de eseistică ale autoarei (Teze neterminate, Ionescu în țara tatălui, Filosofia lui Caragiale, dar și, mai ales, Diavolul și ucenicul său...) știu că, de fapt, e vorba de un continuum: destule din observațiile de ici s-au topit colo. Unele, de tot
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
un literator multilateral și un utilizator excelent de registre. Se poate adapta cu mare ușurință la specificul fiecărui gen, deprinzându-i regulile și găsindu-și motivația profesională pe un teren mult mai larg decât acela al vocației de dramaturg. Între eseistică și istorie literară, cartea de față tratează personajele ficționale ca pe niște ființe vii, caracterizând prin ele societatea în care trăiesc. E chiar un joc de societate, pasionant și amuzant, ce presupune nu doar o anumită specializare, ci un fond
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
de ani. Octavian Paler a intrat destul de târziu în literatură, debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original formula impresiilor de călătorie și a memoriilor cu eseistica axată pe teme morale și de cultură: Drumuri prin memorie (1972), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om norocos (1984
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
carte poate fi citită și ca o foarte interesantă trecere în revistă a mutațiilor suferite de scrisul Magdei Cârneci în douăzeci de ani de carieră. Comparînd textele în succesiunea lor cronologică este evident faptul că, dincolo de fluctuația conjuncturală a ideilor, eseistica autoarei parcurge un foarte vizibil proces de maturizare, inclusiv la nivel stilistic. În textele de început tonul este ușor exaltat și se simte o certă prolixitate dublată de o anumită prețiozitate științifică (poate că aceasta a și fost cauza reală
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
viața literară, voită sau nevoită, nu este prielnică operei. Să vedem și cazul altui scriitor emigrat, Alexandru Sever, căruia i-au apărut, după plecare, un mare roman, Cartea morților, și, mai de curând, un substanțial, în toate chipurile, volum de eseistică: Inventarul obsesiilor circulare. Romanul l-a interesat, ce e drept, pe Valeriu Cristea, care a apucat să-i consacre un comentariu întins, dar nu și pe alți critici, după câte știu. Eseurile în schimb, cu toată materia lor incitantă, și
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
Simona Cioculescu Volumul Testamentele trădate (Gallimard, 1993) este a doua carte de eseistică publicată de Milan Kundera în Franța, după Arta romanului (1986). Scrise direct în franceză, cele trei sute douăzeci și două de pagini, împărțite în nouă părți, abordează diverse aspecte ale "artei născută din râsul lui Dumnezeu": spiritul umorului, înrudirea cu muzica
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
-lea, împreună (sau nu, în funcție de proiectul ediției, pe care Ion Bogdan Lefter nu l-a dezvăluit în întregime) cu poemele și ciclurile nepublicate în volum. După cum ne anunță criticul, ediția va restitui opera dimoviană în integralitatea ei, nu doar poezia: eseistică, publicistică, interviuri, scrisori, fragmente, ba chiar și dedicații pe volume. În ansamblul acestui proiect, volumul al II-lea ocupă locul central, nu neapărat pentru că acoperă perioada cea mai fertilă din viața poetului, ci mai ales pentru că în volumele dintre 1969
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
din conferințe nerostite, volumul Calomnii mitologice cuprinde 17 studii cu ancore în cărțile anterioare. Redescoperim o voce narativă calibrată pentru speculație - disponibilitate ce traversează întreaga operă a lui Octavian Paler. Sub cupola unor conferințe, citim texte hibride de autoficțiune și eseistică. O particularitate a scrisului său este jonglarea cu genurile biograficului, trecând, deseori cu subtilitate, în ficțiune. „Omul de răspântie”, cum se autointitula în Viața ca o coridă, îmbracă în Calomnii mitologice mantaua scepticului temător de gratuități sentimentale. Prins între orgoliu
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
replică responsabilă de datarea multor romane din anii ’60 -, Norman Manea își conturează imaginea unui prozator reflexiv și nuanțat, imposibil de redus la o formulă. De altfel, marea calitate a operei lui, fie că e vorba de ficțiune sau de eseistică, i se pare lui Turcuș „preocuparea de a nu fi recuperat de sistem”, rezistența la generalizări și interpretări schematizante. Ceea ce nu-l împiedică totuși pe tânărul exeget să construiască o interesantă tipologie a subversiunii pornind de la opera lui Norman Manea
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
debutat editorial în 2000, cu poezie, Tractir fiind acum, probabil, doar un „păcat” al primei juneți) s-a îndepărtat de cercetarea literară propriuzisă. Mormântul comunismului românesc. „Romantismul revoluționar” înainte și după 1989 (IBU Publishing, 2011) înmormântează oficial direcția criticii literare. Eseistica autorului, în care se îmbină teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
în forme apropiate, dintr-un manuscris românesc, în primele sale cărți franceze. Cele două volume editate acum ne oferă o pistă de cercetare. În orice caz, ambele sunt pline de fragmente, expresii și formule la fel de pregnante ca și cele din eseistica sa franceză. Aceeași jactanță a ideilor, aceeași brevilocvență - ecou, are dreptate editorul în prefața la Îndreptar pătimaș II, al conceptului latin de brevitas -, aceeași temperatură spirituală. Când scrie, de pildă, „Desenul lucrurilor rănește nevoia mea de beție abstractă, după ce am
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]