699 matches
-
opreliștilor menite să blocheze revelarea adevărurilor neconvenabile. El evită să vadă viața în culori trandafirii, izbutește să restituie adevăruri și să suscite meditații valide pe teme sociale și umane de interes real, neconvenționale în contextul epocii. Publicistica de atitudine și eseistica din perioada postdecembristă - dar și texte din perioada disidenței deschise - sunt antologate în volumul, de răsunet, Kakistocrația (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor). Cuvântul din titlu reprezintă adaptarea unui termen de politologie anglo-saxon format, în chip savant, din elemente de compunere din
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca redactorului de editură, culisele politicii literare
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra actului artistic (modernitate, logică poetică, viziunea scriitorului asupra realității obiective și interpretarea subiectivă a
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
îl înfățișează pe Góngora, Ion Anestin pe Gauguin, Menilek „omul de la Adua”, Nicolas Fouquet, pe „cetățeana” Tallien ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce vor forma volumele Fragmentarium și Oceanografie, precum și intervenții în favoarea lui Mihail Sebastian și a lui Nae Ionescu (Judaism și antisemitism, Creștinătatea
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cuprindă un articol prevăzând suprimarea adjectivelor. În toate sferele existențiale sentimentalismul dispare, triumfă cerebralitatea. Însă V. este el însuși un incorigibil sentimental deghizat. Afectivitatea nu umple scrisul său de adjective, dar se exprimă în profuziuni de imagini chiar și în eseistica sa. Nu există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea, emblematice atât pentru literatura vremii, cât și pentru destinul poetului
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
caracterul paradoxal - șocant pentru simțul comun - al unui univers liric contradictoriu, impregnat de o ironie amară, uneori cu iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.: „Shakespeare a creat lumea în șapte zile/ În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești./ În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele/ Și celelalte sentimente -/ Și le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Neagu, Traian Coșovei, Ion Băieșu, Petru Dumitriu și Mircea Zaciu (pagini de român), două fragmente din Groapa de Eugen Barbu, două texte aparținând lui Mihail Sadoveanu. Colaborează cu teatru Ștefan Gligorea, Maria Zoe Ionescu, Adrian Cernescu, Ion Niculescu, Eusebiu Cămilar. Eseistica promovată în T.s. are un aspect inegal. Primele numere sunt aproape în exclusivitate ocupate de articole și comentarii „normative”. Publicația își ia în serios misiunea ideologică și „formativa”, tipărind un lung șir de texte ce stabilesc, dogmatic, necesitatea că literatura
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de parabole din anii ’60-’70), portrete (Telefonul, Redactorul), pagini de sociologie a literaturii. Eseistica lui V. se distinge prin aceeași discreție elegantă, de un lirism tandru când e vorba de evocarea copilăriei (Sticla de lampă), sau de o ironie destinsă în textele despre moravurile mai vechi ori mai noi ale scriitorului român. Profunzimea reflecției
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută de Perpessicius, la rubrica „În tinda unei registraturi”, și de F. Aderca, iar eseistica de B. Fundoianu, F. Aderca, Perpessicius, în timp ce cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa Act venețian. Se fac transpuneri din Giovanni Pascoli (traducător: G. Cifarelli), Giosuè Carducci, Théodore de Banville, Gabriele D
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
160-170; Constantin Cubleșan, Senzațional și fantastic, ST, 1995, 4-5; Dicț. analitic, I, 65-67, II, 75-76, III, 95-97, IV, 159-160, 406-408; Mănucă, Perspective, 101-106; Dicț. esențial, 657-661; Popa, Ist. lit., II, 362-368; Alex. Ștefănescu, Alexandru Philippide, RL, 2002, 37; Ioana Lipovanu, Eseistica lui Alexandru A. Philippide, București, 2002. A.G.
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
este, în genul prozei mitice, unul dintre scriitorii contemporani cei mai dotați. Ar fi fost oportună o mai mare importanță acordată prozei lui Augustin Buzura. În fine, la critică, sunt introduse câteva nume noi și este înregistrată prezența în câmpul eseisticii filosofice a lui Constantin Noica. P. continuă să rămână reticent față de Valeriu Cristea, unul dintre cei mai importanți critici români de după război. Penetrante, în schimb, sunt capitolele despre Marin Preda, Eugen Jebeleanu, Nicolae Breban, Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Popescu. După
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Echinox”, „România literară”, „Contrapunct”, „Interval”, „Euphorion” ș.a. Este căsătorită cu scriitorul Ion Bogdan Lefter. În ciuda formulelor variate pe care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul acelorași nuclee semantice (refuzul literaturii instituționalizate, supremația poeziei ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
anunțat în 1943 ca fiind sub tipar, nu a mai apărut, iar volumul Ceasul minunilor, ce ar fi reunit ultimele poeme din timpul războiului, a rămas tot în stadiul de manuscris. O activitate mai bogată a desfășurat P. în spațiul eseisticii literar-filosofice, prin intermediul căreia încearcă să-și contureze crezul existențialist. De fapt, independent de Nae Ionescu - ale cărui cursuri nu le-a audiat - și în bună măsură pe un drum paralel cu D.D. Roșca, el se definește drept cel mai fervent
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism și de la Gaston Bachelard la Jean Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de numeroasele cărți de critică și eseistică traduse din franceză (Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Paul Ricoeur ș.a.), de studiile minuțioase din Lecturi fragmentare (1983) - sunt comentați aici, între alții, Albert Béguin, Marcel Raymond, Georges Poulet, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Paul Zumthor ș.a. -, dar
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
propune să nareze, fracturează unitatea romanului în capitole independente, sporind senzația de dezorientare epică. De altfel, nu puține capitole au fost publicate independent, ca nuvele, majoritatea în revista „Vers”. În fine, extrem de variată se dovedește a fi publicistica literar-culturală și eseistica din exil a lui P. Risipite într-o mulțime de publicații, textele transpun, în bună măsură, episoade memorialistice, reconstituite în lumina adevărului și a obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu, Rabbi Haies Reful de Petru Manoliu, Cara-Su de I. Valerian, are o „cronică dramatică” și o „cronică plastică” datorate lui Mihail N. Georgescu. Sectorul de eseistică este remarcabil ilustrat de Mircea Eliade (Câți din d-voastră?, Studentul de ieri, studentul de azi), Anton Holban (comentarii referitoare la Marcel Proust), C. Rădulescu-Motru, Al. Talex. Poezia este semnată de C. Crețeanu, D.G. Luca, V. Scupra, Constantin Barcaroiu, George
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din eseistica SF a lui R. Cartea conține cronici și recenzii la scrieri autohtone sau traduse (semnate de Sebastian A. Corn, Voicu Bugariu, Michael Haulică, Liviu Radu, Cristian Tudor Popescu, Ona Frantz ș.a.), studii de caz (Philip K. Dick; volumul colectiv - cu
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a. Ulterior se înregistrează și alte nume prestigioase: Al.A. Philippide, Traian Herseni, Edmond Nicolau. De la început revista vrea să cultive o gamă largă de genuri, cu accent pe poezia locală, reportaj, eseistică. În primii ani Miron Radu Paraschivescu este titularul rubricii „Corespondență”, pe care o transformă, începând cu aprilie 1966, într-un supliment literar intitulat „Povestea vorbii”, inclus în corpul revistei și apărut până în mai 1969. Aici au fost prezentați și li
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în monarhie și în democrație. Deși modest și cu ecou restrâns, M. își menține poziția până când existența să nu mai este posibilă. Militează pentru deschiderea spre civilizația universală, îndeosebi prin contribuția eseistica a lui Ovidiu Drimba, ca și pentru valorificarea tradiției din zona Mureșului prin articole și recenzii semnate de autori locali și prin folclor. Apare și o traducere din François Villon, realizată de Francisc Păcurariu. Mai colaborează Traian Dragoș, Emanuil Precup
MURESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
său început (accidentul de vânătoare), dar prozatorul izbutește între timp să construiască tabloul destul de veridic - chiar dacă marcat de convenționalism - unor medii sociale și al unor realități ale epocii, sub semnul eticismului și al pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
cu ficțiuni fantastice, în volumul colectiv Proze. Colaborează cu traduceri, eseuri, cronici literare, note, proze la „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echinox”, „Viața românească”, „Vatra”, „Astra”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Neue Literatur”, „Dialogue” (Montpellier), „Libération”, „La Nouvelle alternative”, „Agora”, „Timpul”, „Național” ș.a. Eseistica lui P. este produsul unui spirit care a optat în deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
Panorama criticii literare românești. 1950-2000 (2001), ca și de „inventarierea” critică a peisajului literar contemporan: Cărțile deceniului 10 (2003), Fabrica de literatură (2003). Partea cea mai interesantă a exercițiului de lectură și interpretare pe care îl practică P. este însă eseistica: Știința morții (I-II, 1995-2001), Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române (1999) și Feminitatea limbii române. Genosanalize (2002). Primul eseu, rezultat al unei maturități asumate energic, se derulează când cu detașare, când cu accente mai personale, străluminând prin
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
de mediocritatea lui -, care nu acceptă complicitățile (mari, infernale) ale lumii în care destinul l-a aruncat fără să îl întrebe. Romanul, scris la persoana întâi, este tot o parabolă neagră, dominată de simboluri rău prevestitoare și dublată de o eseistică morală și filosofică de bună calitate. Daniel Petric trăiește într-o veșnică stare de criză, este, ca și naratorul, „un fanatic al nesupunerii”, „un bigot al nesăbuinței”, în conflict cu toate sistemele (familie, societate etc.). Tatăl - pictor de succes - este
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
fiind George Vulturescu, iar în numărul 12/1992 este anunțat alt colegiu de redacție: George Achim, Alexandru Pintescu și Paul Emanuel Silvan, modificat din nou în l993: Daniel Corbu, Alexandru Pintescu și Grigore Scarlat. Publicația, ale cărei subtitluri sunt, succesiv, „Eseistică, poezie, cultură”, „Revistă de poezie”, nu are un articol-program. Rubricile obișnuite sunt „Accente”, „Puncte de vedere”, „Stele fixe”, „Radiografii”, „Biblioteca «Poesis»”, „Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri. Dacă debutanților ori
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]