6,312 matches
-
împăcare a nevoilor ideologice cu starea de fapt (coexistența necesară, de exemplu, dintre scriitorii proletari, scriitorii țărani și "tovarășii de drum"). Realismul socialist se dovedește astfel un instrument util pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul în care au fost aduse la un numitor comun pe tărîm ideologic realismul artistic și imperativul politic al societății fără clase; asta însă numai dacă cititorul poate depăși impedimentul creat de aparent totala ignoranță a traducătoarei în ceea ce privește
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
traducere la Editura Univers, ale lui Vianu și G. Călinescu, dl Marino constată cu secretă (și nu prea) satisfacție că "acești oameni erau complet necunoscuți în străinătate", că "sistemul lor de idei, de referințe, era depășit": În cazul lui Vianu, estetica pe care o făcea el (Spitzer, Vossler) era deja depășită, iar în cazul Călinescu, un vag crocianism, estetizant, edulcorat... nimănui nu putea să îi placă". Chiar atît de "depășiți" sînt? Dar unde este în acest caz simțul istoriei, cum de
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a propriei sale gîndiri și printr-un proces continuu de negare a anecdoticului. II. Alexandru Trifu Fiul unui profesor de pedagogie și de estetică, se naște la București, în anul 1942. După absolvirea, în 1966, a Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu", clasa prof. Petre Dumitrescu, este prezent în țară cu expoziții personale și de grup, apoi se stabilește în Elveția, la Geneva. Aici
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
Vrea să le reintegreze într-un complex de semnificații ce a devenit între timp opac ochiului neexersat. De aici structura aparent haotică, ruperile de ritm, dezordinea specifică realului care se păstrează în prozele lui Vasile Andru. Firește că și o estetică postmodernă a construirii textului poate fi invocată, scriitorul nu e nicidecum străin de montajul complex al prozei scurte optzeciste, dar insist să cred că nu preocupările de acest tip au întîietate în cazul acestui scriitor, ci ele sînt cumva subordonate
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
la gît, în schimbul publicării, aceea dîndu-i-o pe loc, de la gît. Dețin aceasta, de la o personalitate a literaturii, în viață. Îi voi spune, dacă e contra, renunț. Deși ține strict de istoria literară a vremii. Față de acest cinic înzestrat provenind din estetică, ceilalți doi, Nichita și Sorescu păreau niște copii. Afacerist însă, și arghirofil, fusese și Arghezi, în definitiv; nu mai spun de Mircea Dinescu, păstrînd proporțiile. Despre Tudor Arghezi se povestesc atîtea... Adaug o scenă văzută cu ochii mei. Mai spusei
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
ferm - cel al valorii, al universalului și transcendentalului -cruțîndu-l astfel de vremelnicie, de arbitrar și zadarnic. Rostul unor scriitori ca Dante sau Paul Celan, așa cum îl vede Steiner, este de adevărați salvatori ai omenirii. Poezia întrupează setea de absolut; tărîmul esteticii îl vindecă pe om de neputințele istorice și biologice inerente constituirii sale. Arta, într-un cuvînt, e izbăvitoare. Argumentele oferite de Șklovski în sprijinul ideii sale provin din analize la diverse opere literare celebre. La fel procedează și Steiner, oprindu
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
sînt capabil: mi-ar lua o viață ca s-o scriu și dumneavoastră, o viață s-o citiți. Am să procedez sinecdotic: partea pentru întreg. Și am să las imaginația fiecăruia să lucreze mai departe. într-un studiu recent de estetică, tradus și la noi, Gérard Genette consacră mai multe pagini sclipind de inteligență ruinării faimoasei teze a lui Kant despre frumosul natural. Genette e de părere că artisticul nu e natural. Nu poate fi. Este pur și simplu artistic. Mi
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
nașterii ei"? Sau această observație, reluînd pe cea dintîi: "Recapitulînd rezultatul dobîndit din cercetarea teoretică de pîn-acum, afirmăm din nou adevărul cu care am început: ideea sau obiectul poeziei nu poate fi decît un simțimînt sau o pasiune". Sau: "...niciodată estetica nu a creat frumosul, precum niciodată logica nu a creat adevărul. Dar scopul lor este de a ne feri de mediocritățile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl poate ajunge estetica. Căci asemenea discipline
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
pasiune". Sau: "...niciodată estetica nu a creat frumosul, precum niciodată logica nu a creat adevărul. Dar scopul lor este de a ne feri de mediocritățile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl poate ajunge estetica. Căci asemenea discipline au două mari foloase. Ele îndeamnă, întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
fi percepută coerent și convingător. Dincolo de momentul expozițional, mai mult sau mai puțin aleatoriu, chiar dacă el are loc chiar în mediul ,,natural" în care trăiește artistul, catalogul raționalizează traseele creației, citește evoluția unei concepții despre formă care traversează interese și estetici diferite, spre a oferi, în final, spectacolul unei profunde angajări existențiale și tenacitatea unei lupte cu materia care trece dincolo de cadrele unor convenții de natură artistică. Proiectul major al lui George Lecca, acela de a oferi artistului atît posibilitatea unei
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
Catrinel Popa Apariția la Editura Humanitas a celebrului eseu al lui Ortega y Gasset, Dezumanizarea artei, alături de alte cîteva articole și studii de estetică ale autorului, nu poate să treacă neobservată. Chiar dacă astăzi, în epoca permisivității și a performativității, cînd granițele dintre diversele discipline se efasează, iar studiile culturale se află în plină ofensivă, lectura unor eseuri de estetică poate părea o îndeletnicire desuetă
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
cîteva articole și studii de estetică ale autorului, nu poate să treacă neobservată. Chiar dacă astăzi, în epoca permisivității și a performativității, cînd granițele dintre diversele discipline se efasează, iar studiile culturale se află în plină ofensivă, lectura unor eseuri de estetică poate părea o îndeletnicire desuetă, totuși cititorul care se va încumeta într-o astfel de "aventură", cu siguranță că nu va regreta. Căci metoda eseistului spaniol ni se înfățișează înainte de orice ca narație dramatică, peripeție. Această vocație a dramaticului, grefată
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
siguranță că nu va regreta. Căci metoda eseistului spaniol ni se înfățișează înainte de orice ca narație dramatică, peripeție. Această vocație a dramaticului, grefată pe intuiția autorului că orice temă (fie ea din sfera filozofiei, a științei, a istoriei sau a esteticii) este în fond o interogație, exemplele memorabile, de multe ori de domeniul anecdoticului, transformă eseurile lui Ortega y Gasset în demonstrații pasionante la capătul cărora lucrurile se înfățișează într-o lumină inedită, o nouă perspectivă se deschide, ca într-un
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
eseul din 1925 (Dezumanizarea artei), toate aceste particularități de stil și metodă, conferă argumentației, excelent conduse, acel charm aparte ce ține de catifelarea vocii, de opțiunea pentru sensul real, viu al lucrurilor, dezmorțind articulațiile rigide ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc, pentru că Ortega încearcă aici să traducă în termeni filozofici postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
conduse, acel charm aparte ce ține de catifelarea vocii, de opțiunea pentru sensul real, viu al lucrurilor, dezmorțind articulațiile rigide ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc, pentru că Ortega încearcă aici să traducă în termeni filozofici postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare și nici cu o "carieră" ulterioară la fel de copleșitoare ca Dezumanizarea artei, și celelalte eseuri de estetică ale lui Ortega y Gasset oferă o lectură pasionantă, mai ales cu cît aici devine mai
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare și nici cu o "carieră" ulterioară la fel de copleșitoare ca Dezumanizarea artei, și celelalte eseuri de estetică ale lui Ortega y Gasset oferă o lectură pasionantă, mai ales cu cît aici devine mai transparentă vocația scriitorului de a așeza totul (chiar și teoria ), sub semnul spectacolului și al voluptății, pe scurt, al vieții. De pildă, Adam în
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
spectacolului și al voluptății, pe scurt, al vieții. De pildă, Adam în paradis (1910) propune o metaforă a trăirii totale, primordiale, recuperabilă doar prin artă. În grădina zoologică din Leibzig, autorul discută cu prietenul său heteronimic, metafizicianul german Vulpius, despre estetică, despre condiția adamică a artei, despre lumină, despre Spania... Dar rezumate, toate lucrurile acestea își pierd din savoare, căci, mai mult ca în alte eseuri, Ortega este aici în primul rînd scriitor: "Obișnuiam să ne plimbăm în fiecare după-amiază prin
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
feminin și a biografiei lui Leonardo, iar Arta lumii acesteia și a celeilalte confruntă pathos-ul materialist al sudului cu cel transcedental al nordului. Și ce altă concluzie ar fi fost mai nimerită pentru un volum de articole și studii de estetică, decît eseul intitulat Adevărul nu e simplu? José Ortega y Gasset - Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, Traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2000, 227 de pag., preț neprecizat.
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
cu cel transcedental al nordului. Și ce altă concluzie ar fi fost mai nimerită pentru un volum de articole și studii de estetică, decît eseul intitulat Adevărul nu e simplu? José Ortega y Gasset - Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, Traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2000, 227 de pag., preț neprecizat.
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
interesantă analiza asupra a doua teorii ale simbolului și alegoriei cu mare impact în perioada sfîrșitului de secol XVIII și început de secol XIX, cele ale lui J.W. Goethe și Friedrich Schlegel. Formularea distincției dintre simbol și alegorie în estetică lui Goethe va influența "nu numai estetică și filozofia, teoria literaturii și a artei, ci și psihologia lui C. G. Jung sau chiar istoria religiilor" (p. 7). Procedând la o analiză comparată minuțioasa a celor două teorii, Ana-Stanca Tăbărași găsește
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
unul în "facultatea de judecare intuitivă", celălalt în "paradoxul ironic". Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul, terestrul, vizibilul - deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de religie și natura, una din căile de expresie a ceea ce nu
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
o "realitate" care să poată fi descrisă dând credibilitate meditațiilor sale". (p.114) Sfera culorilor (1810) al lui Phillipp Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și formă
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
și al domnului Virgil Ierunca drept "perimat", cîțiva comentatori se declară, aparent, gata a se întoarce la poziția lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală o reprezintă valoarea estetică. Dar între cele două poziții nu e nici o contradicție! Estetica (alt concept luat în derîdere balcanică) nu e decît aplicarea consecventă a ideii estetice într-un mediu istoric mistificator, impurificat de ideologizare și de ceea ce am numit postideologizare, în rîndul manevrelor celei din urmă înregistrîndu-se chiar această campanie împotriva eticului
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]