620 matches
-
Opera lui Eminescu, 5 vol., București, 1935-1936, și Istoria literaturii române (cap. despre Goga, între multe altele, unde se analizează cu finețe "transformarea" unor idei politice în mituri naționale si general umane). Capitolul 11 (*) p. 178. înainte de Birkhoff (1933), doi esteticieni români au publicat la Paris mai multe volume, prea puțin cunoscute chiar si astăzi. Pius Servien-Coculescu publică, începînd din 1925, următoarele volume mai importante : Essai sur Ies rythmes toniques au Francais, Paris, 1925 ; Lyrisme et structures sonores. Nouvelle methode d
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
jormulc breve Ies trots elements fondamentaux de Vesthetique mathematique, on pent dire que le rythme naît de l'action de la proportion sur la cadence" (Essai sur le rythme, p. 178). Într-adevăr, admirația și prețuirea lui Valery pentru cei doi esteticieni de origine română este pe deplin justificată. (b) p. ISI. Pornind de la studiile de morfologie a culturii, de la lucrările lui WBlffin, Spengler, Worringer sau Frobenius, Lucian Blaga a dezvoltat o estetică proprie, sinteză de teorie a cunoașterii și înaltă poezie
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un punct convingătoare, mai ales pentru spațiul cultural românesc, dar destul de arbitrară, pentru spațiile mai îndepărtate. Ea are, însă, aceeași doză de arbitrar și grandios ca și clasificările esteticienilor germani discutați de Wellek și Warren, fiindu-le un demn egal. (c) p. 183. Greu de clasificat printre teoriile discutate în acest capitol (de aceea o semnalez abia alei), este, prin vastitatea dar și echilibrul ei" armonios, Estetica (2 vol
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
separă de muritorii de rând de „ceilalți”, care nu sunt „altfel” decât pentru că sunt apți de această concentrare pe durată lungă - ca o rază „laser”, o vibrație ordinară de fotoni, concentrată, Însă, pe un singur punct. „Evantaiul care se Închide”. (Esteticienii germani, ca și Vianu În magistrala sa Estetică, observă un lucru paradoxal, acela că diferența Între omul „de rând” și marii creatori e doar de ordin cantitativ. Dar „cantitativ” vrea să Însemne În acest caz, cred eu, tocmai această nefirească
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Marele Alfa (Arghezi) și cei trei mari B (Blaga, Barbu, Bacovia), dar ceva nu se potrivea în ierarhia imaginată de critica literară. Poezia cu aspect exterior de Cenușăreasă exercita o fascinație ascunsă, nu lăsa absolut pe nimeni indiferent, pe nici un estetician, pe nici un teoretician și istorie literară pe nici un critic. Mulți dintre toți, mai curajoși, recunoșteau existența unui "fenomen Bacovia", precum Vladimir Streinu, care, încă în 1936, scria negru pe alb: "nimic în literatura noastră și, dacă nu ne-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în mod special de raporturile dintre subiectivitate și obiectivitate. Problema subiectivității creatoare este centrală în estetica romantică. Fragmentarismul asociat îndeosebi cu un subiectivism filozofic radical apare în opera lui Friedrich Karl Wilhelm von Schlegel, poet, lingvist, critic și istoric literar, estetician, considerat spiritus rector al romantismului german, teoretician al individualismului, al geniului creator solitar și al intuiției artistice, în care partea revelează întregul; în scrierile poetului, dramaturgului și filozofului neokantian Friedrich von Schiller, practicant al metodei transcendentale și teoretician al relației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care scriitorul se poate mândri, în materie de gândire artistică și estetică. Nu există domeniu, din sfera creației artistice, care să fi scăpat observației autorului. Artă, literatură, poezie, proză, eseu, act critic, istorie literară, teatru, regie, actorie, poet, prozator, dramaturg, estetician, critic literar, mit, stil etc., iată, în mare, cam cum arată câmpul de investigație al lucrării de față. Toate observațiile tind către marele pol: adevărul rostirii artistice. Este chiar punctul de referință în care se postează Lamparia. De aici se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care am avut bucuria să-l comentăm tot în paginile revistei "Argeș"), Cezar Ivănescu și Grigore Vieru. Înțelegem că dl Theodor Codreanu practică o critică simpatetică, bazată pe afinități elective, care, indirect, îl așază pe romancierul, istoricul literar și esteticianul Mihail Diaconescu într-o mare familie de spirite ce cuprind, cu toată varietatea, ca să nu zic divergența ei, atât pe Eminescu și pe Bacovia, cât și pe Caragiale, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu sau Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Despre domnul Theodor Codreanu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se adaugă un nesfârșit șir de nume de scriitori români din toate epocile literare, de la cei din epoca umanismului, până la cei din literatura actuală, unii aflați doar la debut. Fiecare găsește un loc în universul literar al viitorului critic și estetician literar. Este evidentă o concepție estetică, o atitudine critică obiectivă, ia poziție față de critica fără reper, face comparații, evaluează realizările literare în raport cu literatura universală. Exemple sunt multe. Dacă poezia Anei Blandiana îl "impresionează" (2402), "E poeta nr. 1 a momentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-ului nu s-a făcut foarte mare tapaj, pentru că nu știu să fi fost implicați studenți. S. B.: Erau foarte mulți cercetători și niște lideri de opinie. De la Academie era Alexandru Surdu, care a fost agățat, și Andrei Pleșu, tânăr estetician, cunoscut în presa culturală. Erau oameni cu o anumită vizibilitate și de aceea vă întreb: nu v-au prelucrat? Într-o ședință, Leonard Constantin atenționa: "Ați văzut ce s-a întâmplat cu transcendentalii!". D. T.: Într-un comitet executiv, dar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Petre Comarnescu", incluzând peste 6000 de volume de cărți și reviste, circa 2000 de programe, cataloage de expoziții de artă plastică, sute de dosare cu manuscrise, referate, studii și articole, cărți etc. ale acestui mare cărturar de formație anglo-saxonă, eseist, estetician, istoric și critic de artă din epoca interbelică, stins în 1970 și care, înainte de a-și alege locul odihnei de veci, la Voroneț, a dorit ca avuția sa culturală biblioteca și cu tot ce avea, să rămână Bucovinei! În 1973
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 157 2 Pagini de critică literară, vol. V, p. 297 67 grevează gândirea estetică, Mihail Dragomirescu mânuia așadar un grup de idei a căror modernitate și dată de formulare îl așază printre esteticienii europeni.” 1 La moartea lui E. Lovinescu, Vladimir Streinu putea scrie cu seninătate admirativă aceste fraze: „El a fost în ultimii douăzeci de ani factorul principal de progres al literaturii române, prin orientarea sa nedezmințită către formele literare noi, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
depășit contemporanii prin intuiție, gust, profunzime, studiile sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: „Abia în zilele noastre avea să se vadă că nu Sainte Beuve, nu Taine și nici cu atât mai puțin Brunetière fusese esteticianul și criticul secolului XIX francez ci „publicistul” Baudelaire.” 3 Cel de-al doilea studiu, Baudelaire în literatura română, reprezintă una din cele mai pertinente contribuții pe marginea acestei teme deosebit de fertile și de incitante. Primul care s-a oprit asupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a doua lucrare monografică dedicată lui Vladimir Streinu poartă semnătura lui Emil Vasilescu: Vladimir Streinu, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2002, volum apărut - fericită coincidență - în chiar anul centenarului nașterii criticului. Emil Vasilescu procedează metodic, 1 Serafim Duicu-Vladimir Streinu,Critic,istoric literar, estetician al poeziei și poet, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1977, p. 244 116 arhitectura cărții fiind edificatoare din acest punct de vedere: Un „caz biografic”, În jurul unui sistem critic, (Izvoare. Afinități, Delimitări, Tradiție și modernitate, Despre arta criticii - între intuiție și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
203-216 Dimitriu, Daniel - Singurătatea lecturii, București, Editura Cartea Românească, 1980, pp. 98-102 Dimisianu, Gabriel - Opinii literare, București, Editura Cartea Românească, 1978, pp. 184-188 Drăgan, Mihai - Reacții critice, Iași, Editura Junimea, 1973, pp. 157160 Duicu, Serafim - Vladimir Streinu, Critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1977 Grigurcu, Gheorghe - Idei și forme critice, București, Editura Cartea Românească, 1973, pp. 27-36 Grigurcu, Gheorghe - Între critici, ClujNapoca, Editura Dacia, 1983, pp. 95-102 Lovinescu, E. - Scrieri, vol. VIII, (Titu Maiorescu și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cuvinte și să cultivăm cu grijă limba și cultura pe care le moștenim ca pe o zestre prețioasă de la înaintași și să le cultivăm continuu. Aceste fapt se și realizează în lume de un număr apreciabil de teoreticieni (filosofi, lingviști, esteticieni etc.) grupați în diferite școli, curente și tendințe în care își consacră energia și cunoștințele studierii limbii. Printre aceștia îi amintim pe Ferdinand de Saussure, Roman Jakobson, Jean Piaget, Émil Benveniste, Jacques Claret, R. Rosetti, Tatiana Slama Cazacu, U. Șchiopu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la Iașul literar. De neuitat îmi sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
anorganica și lumea organică (vegetală, animală și umanăă. Frumosul natural „pare a fi un element dat în comparație cu frumosul artistic care este un produs, o operă ” (T.Vianu, reproducere a ediției din 1945, p. 9). Frumusețea naturală, în concepția mai multor esteticieni, este condiționată de actul experienței estetice, de factorii mintali și afectivi, de dispoziții sufletești. Fără îndoială că și frumusețea naturii presupune conștiința umană, care să o valorifice; în lipsa acesteia ea n-ar mai fi frumusețe, ci un oarecare obiect indiferent
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
profunde, deprinderi de lucru specifice domeniului de artă. Acest moment implică participarea acelei aptitudini speciale numită „sensibilitate la probleme” care înseamnă a vedea probleme acolo unde alții nu le observa. „Un artist vede sau aude mai fin, scria odată un estetician psiholog, pentru că toate exercițiile organelor corespunzătoare pătrund mai adânc în viața sa emoțională. Un pictor nu are o trăire sentimentală mai potențata cu ocazia impresiilor sale de culoare, pentru că ar avea ochi mai buni, ci din pricina că toate impresiile sale
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
lui Ceaușescu, degradarea creației și publicisticii literare, protocronism, naționalism primitiv etc. Dacă în culegerile din clasicii ideologiei concepute în prima jumătate a anilor 1970 Ion Ianoși a evitat includerea lui N. Ceaușescu, spre finele deceniului secretarul general este creditat de estetician drept continuator al teoreticienilor marxiști: "În spiritul lor dialectic [al lui Marx, Engels și Lenin, n.n.] ne-a avertizat tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Consfătuirea cadrelor din domeniul științelor sociale și învățământului politic din 1976: "Nu trebuie să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un creștin fără confesiune, un filosof fără sistemă și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, (...) un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un mini Socrate ce nu a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de clasă, seria a V-a, anul XXXIX, nr. 11, noiembrie 1959. 22 Szántó Miklós A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii '60), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1998, pp. 21-51. 23 Mihai Ralea (1896-1964), sociolog, psiholog, estetician, eseist și om politic, profesor universitar la Iași și București. Director al revistei Viața românească (din 1933). A susținut concepția unei democrații "sociale" ca sinteză a libertăților individuale și solidarității sociale. Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri și articole de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-le în urmă, subiectivitatea se poate înstrăina și separa de crimă și de Holocaust. Criticul Edmund Wilson adoptă același punct de vedere în Castelul lui Axel apărut în anul 1931. Acesta l-a pedepsit aspru pe Elliot, pe lângă alți moderniști esteticieni, pentru promovarea "unei păreri despre poezie, conform căreia poezia este văzută ca o esență estetică pură și rară, fără a fi legată de valorile umane concrete de care numai tehnica prozei este apropiată, dintr-un motiv inexplicabil" (119). Pretenția lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita" [Friedrich, p.32, subl.n.]. Baudelaire are înțelegerea să asupra frumosului, el este nu numai "poeticianul modernității", ci și "esteticianul modernității". Baudelaire consideră că epoca noastră nu este mai puțin fecunda în motive sublime decât cele trecute. Se poate afirma că "de vreme ce toate secolele și toate popoarele și-au avut frumusețea lor, o avem și noi, în chip inevitabil, pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]