731 matches
-
nu este nici rezultatul necesar al istoriei, ci unul la care au existat alternative atât teoretice cât și practice. Aceste alternative sunt importante pentru filosofia politică, chiar dacă și acestea pot servi procesului fundamental al creșterii autorității statale în sensul principiului eterogenității scopurilor. Creșterea autorității statale, această formulă desemnează și ea un proces direcționat, dar nu și unul al cărui rezultat este deja stabilit. În primul rând este vorba de faptul că din diversitatea de forme de conducere caracteristice pentru evul mediu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a acesteia în timp. Faptul devine cu deosebire evident dacă se ține seama de criticile aduse, începând cu anii ’80 ai secolului trecut, de „revizionismul” antropologic (cf. Kusimba 2005; Stiles 1992) arhetipului vânătorului și culegătorului, și care au evidențiat tocmai eterogenitatea realităților sociale ce se ascund în spatele presupusului „sindrom”. Faptul este clar exprimat de numeroasele tipologii ale societăților de vânători-culegători apărute ulterior, în general, dar nu cu necesitate bipartite (ex. Bettinger & Baumhoff 1982; Binford 1980; Rowley-Conwy 2001; Woodburn 1982). Astfel, demografia
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei istorii lungi, punctată de reculuri, acumulări gradate sau reveniri ciclice la economia de timp prădător (Kusimba 2005; Sassaman 2004; Stiles 1992). Nu este greu de remarcat că „modelul mediu” de societate paleolitică nu ia în calcul decât în parte eterogenitatea sugerată mai sus, și că tinde să ignore limitele analogiilor etnografice. Corupt de prezența mitică a vânătorului culegătorului „etern” și încurajat de slaba rezoluția documentară, el apare inevitabil tentat să amalgameze societățile paleolitice la umbra „modului de producție” prădător. Aceasta
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
banul devine mai funcțional: stabilește relații, unește oamenii prin fluxul de bunuri și servicii. Prețul unui produs într-un astfel de schimb este raportul dintre acel produs și totalitatea produselor existente (Simmel, 1989 apud Deflem, 2003). Banii reprezintă legăturile și eterogenitatea obiectelor: „banii exprimă elementul general conținut de toate obiectele inteschimbabile, dar este incapabil să releve elementele individuale din acestea” (Simmel, 1964 apud Deflem, 2003), Este importand de știut că ideea de bani în sine nu mai joacă un rol în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
o distribuție total inegală între diferitele regiuni ale lumii în ceea ce privește incidența și prevalența accidentelor vasculare cerebrale. Astfel, se pare că în America de Nord mortalitatea prin AVC este mult mai scăzută decât în Europa, existând însă și în SUA o foarte mare eterogenitate între diferitele regiuni și state [2-4]. În țările Europei de Est și în fostele țări ale Uniunii Sovietice, după 1990 s-a înregistrat o adevărată „explozie” atât a incidenței, cât și a mortalității prin AVC [5, 6]. Într-o analiză
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
acea comunitate și nu statului. Principalul raționament al Curții folosit în procesul de a decide că autoritățile de stat nu au dreptul de a interveni este luat din contextul istoric al Bisericii Ortodoxe Vechi: aceasta este o religie cunoscută pentru "eterogenitatea structurală" și a fost afectată de-a lungul istoriei sale de scindări și schisme. Acestea au fost la originea unui număr de ascultări care au fost considerate, de asemenea, ca părți ale Bisericii Ortodoxe Vechi. Direcția pentru Culte a acționat
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
caracteristice clasei formate de aceste unități. În cele câteva studii românești care fac referire la clasa verbelor de percepție se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție abstractă, pe care le vom discuta mai jos. Gradul ridicat de eterogenitate a unităților incluse în clasa verbelor de percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție în limba română actuală, din dublă perspectivă - semantică și sintactică. Fără a susține că am epuizat problemele legate de această temă, care poate fi extinsă și aprofundată în multe alte direcții, ne-am oprit asupra fenomenelor regulate, observând eterogenitatea unităților incluse în clasa delimitată. Această trăsătură, a eterogenității, a făcut ca uneori să nu putem formula concluzii ferme valabile în egală măsură pentru toate unitățile clasei în discuție. Varietatea aspectelor prezentate în lucrează semnalează utilitatea realizării unor cercetări viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantică și sintactică. Fără a susține că am epuizat problemele legate de această temă, care poate fi extinsă și aprofundată în multe alte direcții, ne-am oprit asupra fenomenelor regulate, observând eterogenitatea unităților incluse în clasa delimitată. Această trăsătură, a eterogenității, a făcut ca uneori să nu putem formula concluzii ferme valabile în egală măsură pentru toate unitățile clasei în discuție. Varietatea aspectelor prezentate în lucrează semnalează utilitatea realizării unor cercetări viitoare care pot folosi intuițiile sau sugestiile din analiza de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a picturii sunt pânza, petele de culoare și creionarea. Imaginea lor este redarea unei părți a vieții, a unei idei sau exprimări ale esenței ideilor (în cazul picturii abstracte). Arta complexă, în cazul de față, o reprezintă pictura în cadrul căreia eterogenitatea straturilor este maximă. Ceea ce transmite o pictură este o perspectivă obiectivă ce rămâne încadrată în obiectul vederii. Înrămarea duce la transformarea picturii în tablou. Cuprinsul taboului poate fi interpretat ca "spațiul tabloului" ce aparține în totalitate apariției. Pictura și desenul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
denaturare a operei de artă și lipsa relațiilor elementelor constituente, aflându-se în stare de diferență față de joc. Jocul este intern operei de artă și o executare bună a unei opere - Hamlet -, va fi diferită de drama scrisă, ducând la eterogenitatea artei. Traducerea operei literare presupune, de asemenea, o stare neutră a operei în timpul executării ei, o diferență dată de modul de reprezentare a obiectivităților, în situațiile date, dar și de modul în care ele apar. La fel se întâmplă și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
activitățile pentru a profita de ocaziile de specializare care apar. Faptul că întreprinderea nu-și poate utiliza într-un mod specific factorii (obținând de la ei servicii de valoare mare) din cauza dimensiunii reduse o incită să caute diverse modalități de creștere. Eterogenitatea mijloacelor de producție antrenează eterogenitatea seviciilor pe care acestea le pot furniza. Din rațiuni de comoditate practică, serviciile furnizate de diverșii factori suferă o omogenizare (ore-mașină, ore-om, tone de oțel etc.). Dar serviciile reale sunt mult mai complexe, nu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ocaziile de specializare care apar. Faptul că întreprinderea nu-și poate utiliza într-un mod specific factorii (obținând de la ei servicii de valoare mare) din cauza dimensiunii reduse o incită să caute diverse modalități de creștere. Eterogenitatea mijloacelor de producție antrenează eterogenitatea seviciilor pe care acestea le pot furniza. Din rațiuni de comoditate practică, serviciile furnizate de diverșii factori suferă o omogenizare (ore-mașină, ore-om, tone de oțel etc.). Dar serviciile reale sunt mult mai complexe, nu doar în ceea ce privește oamenii, ci și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
etc.). Dar serviciile reale sunt mult mai complexe, nu doar în ceea ce privește oamenii, ci și în ceea ce privește mijloacele de producție și materiile prime. În teoria producției sau pentru calculul costurilor omogenizarea este acceptabilă, dar pentru a explica nevoia de creștere a întreprinderii eterogenitatea este esențială. Exemplul cel mai clar al multitudinii de servicii oferite de un factor este întreprinzătorul. Activitățile acestuia sunt atât de complexe, încât economiștii nu îndrăznesc să le clasifice. Este imposibil a desemna o unitate de input oarecare, măsurabilă. Există
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
găsi oportunități de creștere atât în exteriorul cât și în interiorul ei. Oportunitățile interne provin în esență din faptul că resursele existente în întreprindere - sau, mai corect, serviciile pe care aceste resurse le furnizează - nu sunt niciodată utilizate complet. Complexitatea și eterogenitatea factorilor de producție pe care firma îi procură de pe piață face imposibilă utilizarea lor la întreaga capacitate și valoare. Acest lucru este adevărat cu deosebire în cazul unei firme mici: ea va utiliza într-o măsură limitată serviciile disponibile în interiorul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
altă parte, camarazii de odinioară Îi indispun, poate, iar plăcerile cele mai simple le scapă printre degete. Coexistența mai multor subculturi creează așadar probleme, cu atât mai mult cu cât sistemele de reglementare puse la punct nu sunt neapărat compatibile, eterogenitatea comportamentelor (sau, pentru a relua titlul uneia dintre lucrările lui Pierre Bourdieu, „distincția”) fiind perceptibilă În discurs, la nivelul condițiilor de locuit și În modurile de petrecere a timpului liber. Confruntarea Între universuri diferite se poate traduce, de altfel, printr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu cel al adevărului În domeniul filosofiei cunoașterii. Nu vom putea oferi așadar decât o prezentare generală și, În cadrul lucrării de față, ni s-a părut preferabil să ne concentrăm asupra problemelor cu care se confruntă statul modern În fața creșterii eterogenității culturale. Într-adevăr, dreptatea socială este acum confruntată cu cereri de tip nou care, În esență, privesc recunoașterea diferențelor identitare (etnice, religioase, sexuale etc.). ν Sub influența dezbaterilor privind pertinența răspunsului liberal la provocările pluralismului culturilor și valorilor, filosofia politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre acestea urmăresc doar modificarea cadrului neoclasic, În vreme ce altele doresc completa sa Înlocuire. Vom evoca În continuare cinci curente sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
până acum categoric diferite” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 27). Mai mult, s-a văzut În etnicitate o nouă paradigmă pentru științele sociale, care permite să se insiste pe supraviețuirea fidelităților comunitare În cadrul societăților moderne și, În același timp, pe eterogenitatea societăților tradiționale. Această dublă constatare a permis reconsiderarea noțiunii de cultură În termeni mai puțin esențialiști și, prin urmare, „substituirea viziunilor tradiționale asupra omogenității culturale cu o perspectivă constructivistă și dinamică” (ibidem, p. 30). Ea constituie, de asemenea, o repunere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul colonizărilor), apoi În timpul primelor valuri de imigrație. O regăsim În științele sociale, unde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.) ă adică eterogenitatea, pe baze etnice și culturale, a spațiului național ă devine un fenomen generalizat În majoritatea statelor-națiuni cu tradiție din Europa. Dacă la Început s-a considerat că diversitatea etno-culturală este un fenomen tranzitoriu, fie din cauza statutului temporar al „lucrătorilor străini
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
străini”, fie pentru că populația de imigranți era Îndemnatăă prin mecanismele de reglementare ale statului-providență ă să se integreze rapid În cetățenia republicană, până la urmă s-a ajuns la concluzia, așa cum s-a Întâmplat și În SUA În anii ’60, că eterogenitatea este de acum o caracteristică permanentă a societăților moderne avansate. Societatea salarială era zdruncinată din temelii. Noua problemă socială. Această zdruncinare se poate Înțelege prin intermediul a două tipuri de interpretări a dinamicii contemporane. Prima, de natură economică, pune accentul pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oricărei revendicări a dreptului la diferență. Pornind de la dorința foarte legitimă de recunoaștere, inversându-se premisele cu concluzia, deși ținta este egalitatea, se ajunge la constituirea de ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au constituit și s-au definit primele state-națiune europene. Mistica „poporului” nu apare decât o dată cu romantismul, iar obsesia etnică, În sensul ideologic al termenului, nu a devastat națiunile decât În secolul XX. Dată fiind vechimea modelelor cetății și imperiului, apoi eterogenitatea culturală a monarhiilor și a dinastiilor lor, numai națiunea culturală pare să posede rădăcini antice pe deplin constituite. Nici măcar criteriul lingvistic nu era foarte puternic: el nu corespundea frontierelor lingvistice actuale. Înainte de apariția statelor-națiune, o koiné continentală (greaca, apoi latina
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]