1,985 matches
-
numim obicei. Aici, am putea da exemplu datina sărbătorii de Dragobete cu intervenția spontană a sărbătorii americane Valentin days. O suprapunere și, totodată, o diferențiere de manifestări. Sărbătoarea Dragobetelui este pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia ca materializare a unei stări de fapt foarte vechi), materializată prin trainica conservare a dorinței de iubire. Biserica, vatra satului, poiana înverzită, veselia tinerilor doritori de apropiere unul de celălalt, după o iarnă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-o hibernare conștientă, ci în viață, pentru că iarna treburile lor erau oprite
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
trimis departe, care străbate drumurile pe jos și desculț. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 2. Micul dicționar academic atestă folosirea cuvântului Dragobete din anul 1774: E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prin i.e. *ksu „ace de pin“, prin mong. hui „teaca“, prin lat. huic „pentru asta“, ucr. khovati „a ascunde“, scrise de oameni de știință care au dat în mintea copiilor. Tot în rusă mai e kher [her] care nu are etimologie și pe care noi îl comparăm cu denumirea prăjinii, părului > suliței și care provin, în ultimă instanță, din soarele garri în ngadjon (Australia) din care germanicul gar, ger, „sulița“ cu varianta *ker, *her. Vezi și Paul Bala, Oct. Chețan, Mitul
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
În domeniul bancar, doamna Laura Țupea a subliniat că este foarte importantă încrederea în bani și în bănci, deoarece nimeni nu și-ar depune economiile într-o bancă care nu inspiră încredere, care nu este destul de puternică pe piață. Despre etimologia leului și despre cum sunt bătute la fabricile englezești primele monede, au mai aflat, cu interes, elevii movileni din clasele gimnaziale. Un alt subiect, care a stârnit interesul auditoriului, a fost prezentarea unui material despre elementele de siguranță incorporate în
,,SĂ VORBIM DESPRE BANI ȘI BĂNCI” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354471_a_355800]
-
Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald iar sara-apă). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat după cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare. Important este că ei au avut ce sistematiza, nu? O cetate renumită, pe
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la bază un verb“ (I. Coteanu, M. Sala, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
Română, care trebuia dovedit prin prezența până la sfârșitul evenimentului. Într-un expozeu impresionant, dr. Mircea Duțu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, s-a referit la raportul dintre justiție și voința socială, la rolul judecătorilor și etimologia cuvântului „justiție”: „Justiția se realizează prin Î.C.C.J. și celelalte instanțe, iar sarcina judecătorului nu se limitează la interpretarea legii, ci presupune realizarea justiției. România este un stat de drept, iar infăptuirea justiției se supune nu numai legii, ci și
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
Valahia de pe la 1560 și-apoi din secolele următoare (întocmite de cărturari sau pur și simplu călători străini) menționează deopotrivă râurile, munții, văile afluenților, așezările și bogățiile acestui areal geografic al Cheilor Dâmboviței. Români sau străini, toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a poporului și limbii noastre, iar limba română literară își are nucleul de obârșie (și) în acest spațiu ... Aproape
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
gazelul clasic nu rimează. În lămuririle pe care le adduce cititorului de la bun început, poetul explică: „Volumul de față, care cuprinde gazeluri de factură românească, adică melodioase ca limba română și pe care le-am numit ROGODELE (ROGODEL), cuvânt cu etimologie necunoscută (deci poate fi și dacic) și care înseamnă «fructe mărunte, poame de tot felul», în limbaj poetic: poezii scurte și variate, ca temă și ritm, o nouă formă fixă pe care o propun literaturii române”. În momentul lecturării, nu
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
mai toate mitologiile. Descoperirea planetei Uranus, noua ne poate spune mai multe, revenirea lui Ouranos acasă, secondat de Saturn.Iar întâlnirea celor doi este aici, la Geea.... Zamolxis are ca si corespondent astrologic pe Saturn, acest lucru derivând atât din etimologia cuvântului (zal=zeu, mox=moș, bătrân), cât și din filosofia de viață simplă și naturală, ascetica uneori, pe care a predat-o getodacilor. O confirmare a acestei legături spirituale inițiatice între Zamolxis și Vestă (Hestia) o găsim în astrograma natală
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
de la Orheiu Vechi, situat la circa 43-45 de km. de Chișinău. În drumul nostru am trecut prin localitățile Peresecina și Donici, satul cunoscutului fabulist Alexandru Donici. Ghidul nostru căruia i se spunea simplu domnul Andrei ne-a dat explicații despre etimologia localității Peresecina care se trage din sintagma „peri seci”, deoarece localnicii au tăiat peri seci pentru a construi case, despre viața și opera fabulistului Alexandru Donici care a fost înmormântat la Piatra-Neamț, despre muzeul existent în sat în memoria acestuia
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
cu stema Moldovei istorice, din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția a II-a, Cernăuți, 2012) e numele cărții, iar substanța ei e, în partea majoră, un tratat de lingvistică privind "etimologia toponimelor, hidronimelor și antroponimelor din Nordul Bucovinei", iar în partea secundară (repet, cantitativ catalogată), o sumă de texte, de o mare frumusețe epico-lirică, extrase dintr-o carte a autorului intitulată "Oul pascal sau Mahna lui Mahnă" (Timișoara, 1999), o odă
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
noastre, Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română, și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte cuvinte, suntem avertizați să nu punem bază pe etimologia cuvintelor specificate în DEX, întrucât domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
lucrări să fi stabilit toate explicațiile din DEX. • Alexandru Philipide: a depus un volum de activitate enorm, dar nu a publicat nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate. Care este adevărul? Ce să cred? Să încerc o incursiune în etimologia cuvintelor „explicate” în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate. Care este adevărul? Ce să cred? Să încerc o incursiune în etimologia cuvintelor „explicate” în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au ținut cont de această teorie. Adică, ei au preluat etimologiile din vechile dicționare, fără alte comentarii. Mai există o categorie de cuvinte destul de mare (probabil peste o mie) care au ORIGINE NECUNOSCUTĂ. Cum, adică, necunoscută? Este posibil ca autorii să le fi căutat în toate limbile pământului. Dacă nu le-
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > ROMA, LATIUM - DOUA ETIMOLOGII. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Proveniența toponimului Roma nu este pe deplin elucidată. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Roma, lucrurile sunt foarte complicate
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]