473 matches
-
trebuiau să existe circa 300.000 de băștinași pe continent și 4000 În Tasmania. După o sută de ani numărul lor se micșorase din cauza bolilor și a actelor de violență, Încât se credea că vor dispare total. Un grup de etnografi, care au poposit printre ei, a rămas surprins de bogăția spirituală a băștinașilor, mai ales că mulți cercetători emisese ipoteză rămânerii lor În urmă din toate punctele de vedere. Marele interes al savanților a fost urmat de interesul misiunilor creștine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trimiși la Grădina Zoologică din Hobart, unde nu au supraviețuit În captivitate și ultimul a murit În 1936. Căutam de zor ornitorincul, creatură bizară a naturi, dar mi-am amintit că de obicei aceștia nu trăiesc În grădini zoologice. Cunoscutul etnograf și istoric B.Danielsson făcea o interesantă descriere acestui bizar animal: „Este una dintre creaturile cele mai fanteziste ale naturii, și dacă n-aș fi auzit niciodată vorbindu-se despre el, și dacă n-aș fi văzut mai Înainte un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-lea (The Strand 1891, Queen Victoria Building 1898, zona schipping-ului rafinat, Sydney Town Hall -1869, St.James Church, opera arhitectului Francis Greerway, respirând grandoare clasică și eleganță). Istoricul și etnograful B.Danielsson nu s-a arătat deloc entuziasmat de arhitectura orașului Sydney, pe care l-a vizitat În deceniul al șaselea al secolului trecut. Pe un ton tăios și categoric, ilustrul specialist considera că „arhitectura este surprinzător de depășită” pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din populația Noii Zeelande, cultura lor recâștigând teren, În școli se Învață limba maori, iar arta tradițională (tatuajele Ta Moko) este readusă la viață. Un mare răsunet l-a avut expediția pe pluta „Kon-Tiki”(28 aprilie-7 august 1947), inițiată de etnograful și navigatorul norvegian Thor Heyerdahl, Împreună cu cinci Însoțitori, care a pornit din Callao (Peru), până În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care a pornit din Callao (Peru), până În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477. 476 Ibidem, p. 168-169. 477 Thor Heyerdahl, antropolog, etnograf, arheolog, călător și explorator norvegian, realizează cercetări antropologice asupra polinezienilor din 304 „Lumea Întreagă a rămas un moment cu gura căscată, demonstrația vikingului Thor a fost cu adevărat spectaculoasă, savanții au tăcut pentru moment, apoi s-au năpustit asupra proaspetei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Istoria artei, Univers Enciclopedic, 1995, p. 965; vezi și A. Bernet Kempers, Ancient Indonesian Art, Harvard University Press, Cambridge, Mass..., 1959. 384 SOCIETATE ȘI RELIGIE În studierea etnografiei populațiilor din regiunea pacifică, un rol important l-a avut publicarea lucrării etnografului german Hans Damm, Kanaka-oamenii mărilor sudului (1960), despre viața și obiceiurile băștinașilor din Melanezia, Micronezia și Polinezia 581. Lucruri interesante se dezvăluie despre aceste populații ce trăiesc mai izolate În mici insule ale Pacificului, și care și-au păstrat mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de doctorat, profesorul G. Ivănescu - „numeroase contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
ani: e vorba, undeva, de legionari, apoi de vremea în care existau „domnu’ Prim de la județ” și „președintele de CAP”, dar e vorba și de anii de după 1989. Scriitorul nu face însă operă de cronicar, nici de sociolog ori de etnograf. Iar timpul istorisit e mai degrabă unul circular, sugestie a eternei întoarceri. Oricum, importantă e „istoria mică”, privind familia, comunitatea, sinele, faptele de viață așa-zis neînsemnate și comune, cărora le este descoperit și restituit caracterul esențial. Există în această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943), Liceul de băieți din Iași (1944-1951), Școala de literatură și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
la Marea Neagră. Pontul Euxin apare în literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții săi. El îi prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
război să nu se apuce de treabă înainte de a bea din Istru o gură de apă, ca pe un vin sacru, și înainte de a jura că nu se vor întoarce la lăcașurile lor părintești decât după ce vor ucide toți dușmanii". Etnografii români au găsit că în Hațeg se află pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft, Berlin, 1932; Ausdrucksformen, Wort und Idee; Die Deutsche Volkskunde, 1934, sau ale etnografului Arnold van Gennep: Le Folklore, Paris, 1984. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântece până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
îngust, a studiului literaturilor naționale. Totuși în cursul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sub influența evoluționismului, idealul unei istorii literare universale a fost re înviat. 80 Primii care au practicat "literatura comparată" au fost folcloriști, etnografi care, în mare măsură sub influența lui Herbert Spencer, au studiat originile literaturii, diferențierea acesteia în forme literare orale și închegarea ei în creațiile epice, dramatice și lirice timpurii.*12 Evoluționismul a lăsat însă puține urme asupra istoriei literaturilor moderne
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]