2,623 matches
-
traducătoare engleză, română, rusă, fondatoare și moderatoare a Cenaclului “Grigore Vieru” din Toronto, Canada). Lansarea va reuni personalități importante ale vieții literare și culturale din țară și din diaspora, printre care se regăsesc: Dr. VARVARA BUZILĂ - director științific al Muzeului Etnografic al Moldovei din Chișinău, ziaristul moldovean OCTAVIAN SCUTELNICU (medic osteopat Ploiești), PAVEL DAVIDOV (Canada), colecționar de artă (porțelan) și deținătorul unei impresionante colecții de cactuși, jurist MIHAI COSTIN (eminescolog, Fondatorul Salonului Internațional Eminescu - Palatul Parlamentului), pictorul bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ (ilustratorul
INVITAŢIE LANSARE DE CARTE: RELIEF STELAR/ STELLAR RELIEF de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374062_a_375391]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații serii. Primul a luat cuvântul domnul Dr. Albinel Firescu, Directorul Muzeului Etnografic Gorj, care a susținut o prezentare despre covoarele oltenești. Au urcat pe scenă elevii Școlii Românești din Larnaca, alături de prof. Luminița Ionel, care au prezentat o adaptare după povestea lui Ion Creangă - „Prostia omenească”. A urmat mult așteptatul concert de
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații serii. Primul a luat cuvântul domnul Dr. Albinel Firescu, Directorul Muzeului Etnografic Gorj, care a ... Citește mai mult 29 mai 2017: ComunicatIeri seară, Sala Casteliotissa din Nicosia, care a găzduit pentru al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
Școlii Românești din Nicosia și Pafos.Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații serii.Primul a luat cuvântul domnul Dr. Albinel Firescu, Directorul Muzeului Etnografic Gorj, care a ... VII. VERONICA IVANOV - O SEARĂ CU STIL LA NICOSIA - RAMONA FILIP FASHION, de Veronica Ivanov, publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. 12 mai 2016, Nicosia: Deschiderea oficială a showroom-ului designerului român Ramona Filip
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare românești. O mărturie personală, privind aceste menifestări culturale, o vom întâlni în revista Timpul, din 8 aprilie 1882, în care publica un articol, intitulat Materiale etnografice, unde Eminescu mărturisea o realitate biografică: „întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș, și-n curmeziș, pân-în Tisa și-n Dunăre." Augustin Z.N. Pop întărește această mărturie
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Expoziția Generală Română, București, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco tătara la Muzeul Regiunii Porților de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeș. Ceramică pictorului Ion Marinescu Vâlsan, în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în(Porțile de Fier , ăn XIII, nr.19, 2011, număr special consacrat a 190 de ani de la Revoluția de la 1821. p.32-37.); Mite Măneanu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Tr Severin, 1982, p.125-129) 2. Varvară Magdalena Măneanu, O institutie culturală națională din trecutul Severinului: Muzeul Dr.C.I.Istrati,(Porțile de Fier, Revista Societății Naționale de Stiinte Istorice din România, ăn I, nr.1, 1996, p.2);Idem, Colecția istorico etnografica Maria Istrati Capșa, la Tr Severin.(Porțile de Fier, Revista Societății Naționale de Stiinte Istorice din România, ăn I, nr.4, 1996, p.11); Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, Tipografia Datina, Tr Severin, 1932, p. 32. 3. Pompiliu Costescu, Palatul Cultural
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
-I LIMBĂ SFÂNTĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 824 din 03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
Lucrari > LIMBA NOASTRĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
acesta într-o lume care nu cunoaște imobilitatea, în care - după Wolf din "Iarba roșie" - nu există, niciodată și nicăieri, o ordine ideală. Și știe mai multe decît spune.Iar scenariul continuă într-un amestec de paradoxuri tradiționaliste și zel etnografic, între oglinzi care multiplică imaginea lui nea Mitică - la infinit - prin "relatarea evenimentelor trecutului său" cu variațiuni ludice dar și "subiecte delicate, sensibile, încărcate de semnificații, care te înalță, îți aduc un plus de cunoaștere, din punct de vedere cultural
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
mit”, revista PERISCOP Premiul al II-lea pentru presă on-line MIRCEA MITROFAN Chișinău, pentru interviul ,,Am fost împușcat cu gloanțe de cauciuc” Premiul al III-lea pentru presă scrisă MĂDĂLINA CORINA DIACONU, pentru reportajul ,,ZLATNA - gazda festivalului internațional de film etnografic din România, FIFE 2013” revista Miorița - SUA Premiul special al juriului pentru presa on-line OVIDIU M. CUREA pentru articolul: ”Culoarea Roșiei Montană”, Revista ART- EMIS Mențiunea specială a juriului pentru presă scrisă ROXANA ISTUDOR pentru tableta-medalion ,,Spirit și bronz”, Revista
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocșorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircovița (adică în câmpia înaltă a Bălăciței n.n.), Oprișor, Drincea, Cetate (. ..) 1 Zonele și subzonele etnografice nu coincid însă cu delimitările administrative ale actualelor județe, iar în cazul nostru așezări din Valea Motrului care au făcut parte din Mehedințiul istoric se află acum în județul Gorj, căci în anul 1966, mai 24, făcându-se începutul exploatării
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Motru, intrat după împărțirea administrativă din 1968 în județul Gorj. Pe parcurs s-au ridicat aici blocuri pentru muncitori minieri și pentru personalul administrativ, școli, unități comerciale etc.2Această situație a dus la instalarea unor goluri, pete gri în ceea ce privește cercetarea etnografică, socioumană ca și în colectarea de artefacte privind civilizația românească din aceste zone de interferență administrativă. În perioada 1975-1982, când un prestigios colectiv de cercetători a lucrat la documentarea și achiziționarea de obiecte în vederea organizării Secției de Artă Populară a
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, și o descrie ca fiind diferită nu
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, și o descrie ca fiind diferită nu numai ca alcătuire geografică, ci înfățișând și caractere
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Arta Populară în Mehedinți în 1982, cercetătorul amintit subliniază în articolul său din Dicționarul de Artă Populară, Editura Enciclopedică, București, 1997 faptul că, din cauza cercetării insuficient adâncite până acum, nu toate zonele se pot prezenta la același nivel de cunoaștere etnografică.7 De aceea reluarea cercetărilor de teren cât și a artefactelor, documentelor din subzona Dealurile Motrului aflate în colecțiile de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, Episcopia Severinului și Strehaiei, Arhivele Naționale Mehedinți,vor aduce cu siguranță date inedite privind civilizația
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
alte surse documentare și bibliografice. O privire asupra colecțiilor Secției de Artă populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier arată în mod nefericit că în perioada când s-au făcut cercetări și achiziții în vederea organizării Secției de Artă populară, unitatea etnografică Dealurile Motrului, s-a aflat în zona cenușie, nu numai din punct de vedere al cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de Fier arată în mod nefericit că în perioada când s-au făcut cercetări și achiziții în vederea organizării Secției de Artă populară, unitatea etnografică Dealurile Motrului, s-a aflat în zona cenușie, nu numai din punct de vedere al cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone substanțial reprezentate așezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal și
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
cercetări și achiziții în vederea organizării Secției de Artă populară, unitatea etnografică Dealurile Motrului, s-a aflat în zona cenușie, nu numai din punct de vedere al cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone substanțial reprezentate așezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal și neechilibrat din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
compoziție pe mai multe registre orizontale, compoziții diptic sau cu un element decorativ central. 14 Din această perspectivă, a numărului mic de obiecte ce ilustrează viața oamenilor din această subzona Dealurile Motrului, nu putem să nu amintim donația de obiecte etnografice, unelte, obiecte de uz gospodăresc, piese de port popular oferită cu generozitate de un fiu al acestor locuri, Mihai Cojman15din Căzănești, interpret de muzică populară mulțumindu-i pe această cale, care îmbogățește astfel reprezentarea zonei. În ansamblu, reconstituirea modului de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de Fier. Catalog III. Ciupage din Zona Centrală. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Pentru studiul mai cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în jos, Valea Hușniței, Valea Motrului de la Broșteni în jos, dar cuprinde și o parte din Câmpia înaltă a Bălăcitei de la Vânju Mare până la hotarul dinspre Dolj. Artefactele etnografice de port popular- ciupagele cuprinse în catalogul anexat, organizat în ordinea alfabetică a satelor, vor fi analizate în funcție de subunitățile geografice- microzonele din care provin după cum urmează: Valea Coșuștea : Șișești, Căzănești, Corcova, Ciovârnășani, Crăguiești, Cernaia; Valea Motrului: Florești, Broșteni, Lupșa, Meriș
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
permite să ne facem deocamdată o imagine generală asupra aspectului ciupagului dintr-o localitate sau alta. Dintre toate satele din Zona Centrală, ca număr de piese și proveniență, cel mai bine reprezentat este satul Greci(10 ciupage). Că micro zona etnografica cel mai bine reprezentată este Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]