1,763 matches
-
tema mai sus menționată, reprezentând un reportaj turistic sau cultural, articol despre locuri, oameni și fapte, evocări culturale și istorice, evocări ale unor mari personalități românești (din țară sau de peste hotare), povestire, amintiri despre locurile natale, eseu despre tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, etc. Se pune condiția ca lucrările să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului sau a jurizării. Textele care nu îndeplinesc condițiile de mai
CONCURS INTERNAŢIONAL DE PROZĂ SCURTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347950_a_349279]
-
ȘTIINȚIFICĂ. Geologia, Mineralogie, Paleontologie . Grupa a II-a ARTISTICĂ.Sculptura. Pictură Caricatură . Desen. Grupa a III-a Preistorie, Arheologie clasică, Istorie . Secția a III-a, Istorică, Relicve Regale și fotografii, Numismatica, Secția a IV-a Fotografică, Grupa a IV-a Etnografie.Textile, unelte, ceramică, instrumente muzicale, Grupa -V-a Bisericească. Icoane și obiecte bisericești. La secțiunea Istorie în vitrina 24 erau expuse obiecte personale ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar la secțiunea Etnografie în vitrina 19 se expuneau măsuri etalonate din epoca
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Secția a IV-a Fotografică, Grupa a IV-a Etnografie.Textile, unelte, ceramică, instrumente muzicale, Grupa -V-a Bisericească. Icoane și obiecte bisericești. La secțiunea Istorie în vitrina 24 erau expuse obiecte personale ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar la secțiunea Etnografie în vitrina 19 se expuneau măsuri etalonate din epoca lui Cuza. Patrimoniul Muzeului Dr.C.I.Istrati după 1950 a fost integrat în Muzeul Regiunii Porților de Fier, iar mai tarziu redistribuit pe secții pe masura înființării acestora. Astfel artefacte interesante privind
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
lucrării reușește să adune între “două coperți” o parte din valorile scrisului românesc ca sub cupola imensă a unei catedrale, unde au posibilitatea să-și elibereze sufletul, indiferent de vârstă sau zonă a țării din care provin cu tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, care diferă de la un ținut la altul și care tocmai prin această diversitate se conferă unicitatea acestui popor harnic, ospitalier și vesel prin natura firii sale. Și sub aceeași cupolă, alături de cei 36 de scriitori prezentați în volumul
MANIFESTARE VALORICĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI .EXEGEZA. ION NĂLBITORU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348888_a_350217]
-
din Palermo (Sicilia), cu tema ‚,Între trecut și prezent: tradiții europene, ca ocazia dialogului intercultural și mijloace de combatere a rasismului și xenofobiei”. Cu sprijinul ANFDUR și al elevilor a colecționat obiecte de artă și a înființat un muzeu de etnografie locală. A ieșit la pensie începând cu 1 septembrie 2008. Viorel Mălăcea (1950) S-a născut în Rucăr la 6 iulie 1950, unde a urmat cursurile școlii generale și ale liceului din localitate. În anul 1975 a absolvit Facultatea de
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Philippide”, Ediția a XII-a, cu titlul „Integrare europeană/ identitate națională; plurilingvism/ multiculturalitate - limba și cultura română: evaluări, perspective”, Iași, 25-27 septembrie 2013. Având în vedere că lucrările simpozionului se vor desfășura pe trei secțiuni: lingvistică, istorie și critică literară, etnografie și folclor, vom supune atenției participanților dezbaterea unor aspecte de actualitate în abordarea complexă, interdisciplinară a temei propuse, cum ar fi: Multiculturalitate vs. identitate culturală: Identitatea limbii și culturii române în contextul globalizării; Multiculturalitate și identitate culturală din perspectivă românească
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
Brădești reprezintă un act de recuperare definitorie pentru clădirea profilului economic, moral și cultural al comunei noastre. Avem nevoie ca astfel de demersuri științifice să se reediteze, atât pentru generațiile viitoare [...], cât și pentru ca locuitorii satelor noastre să cunoască istoria, etnografia și cultura comunei Brădești» (p. 5 sq.). În Prefața semnată de conf. univ. dr., Constanțiu Dinulescu, istoric de la Universitatea din Craiova, se evidențiază cu veridicitate și profesionalism: „...Monografia comunei Brădești din județul Dolj își găsește astăzi locul în panoplia contribuțiilor
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
ar interesa cu precădere.” (p 9 sq.). Materia din Monografia comunei Brădești (2013), de Rodica Florescu și Gh. Luță, se structurează judicios, „atotcuprinzător“, în patru „macrosecțiuni“ / „capitole“: I) Geografia comunei, II) Trepte în evoluția istorică, III) Viața spirituală și IV) Etnografie și folclor. Li se adaugă absolut-necesarele Anexe (pp. 197 - 258; între cele 56 de anexe ce nu ar fi „îngreunat“ prea tare cartea, de-ar fi fost trecute în cuprins, evidențiem: anexa nr. 1, D. Berciu, «Arta traco-getică», București, 1969
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
și aproape inexpugnabile turnuri-locuință prin cuvântul cula. (III) Macrosecțiunea Viața spirituală surprinde în mare măsură arhitectura religioasă și viața spirituală brădiștean-tatomireșteană, în două capitole despre Biserică - monumente istorice din Brădești (1) și despre învățământ/ școli, activitate culturală (2). (IV) Macrosecțiunea Etnografie și folclor „se cardinalizează“ în cele patru capitole despre elemente de habitat (1), despre tradiții / obiceiuri (2), despre folclorul muzical / poetic (3) și despre „particularități ale limbajului local“ (4). Troița de la Fântâna lui Berbece din Tatomireștii de Jos, de la autostrada
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Locuitorii arealului între Dunăre, Marea Neagră, Nistru și Tisa, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, au un spirit creștin aparte, cu folclor, etnografie, tradiții, datini și obiceiuri, ce diferă de la o zonă la alta, dar care în esență transmit același mesaj al gliei strămoșești. Tocmai această diversitate a obiceiurilor și tradițiilor marchează unicitatea poporului român. Acestea se întâlnesc în fiecare an pe cuprinsul
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
obiceiurilor s-a restrâns uimitor și din cauză că lumea este prea săracă să-și permită primirea colindătorilor. Cu toate aceste vicisitudini pe parcursul scurgerii anilor, războaie, sărăcie, revolte, subjugări, ideologie impusă de un anumit regim, în multe zone ale țării obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul au reușit să supraviețuiască, făcând astfel ca datina strămoșească și ritualurile specifice acestui neam să rămână nemuritoare în sufletul și spiritul românului creștin din cele mai vechi timpuri. Una dintre aceste zone mirifice atât din punct de vedere
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
cu participarea delegaților din cele 10 țări riverane fluviului, la care au luat parte și scriitorii Titina Nica Țene și Al Florin Țene. Această filială a mai fost evidențiată și pentru Anuarul Filialei nr.5, care conține studii de istorie, etnografie și folclor despre orașul de pe Bega. Au fost subliniate activitățile cenaclurilor: „Artur Silvestri “și „Radu Stanca”, din Cluj-Napoca, conduse de Antonia Bodea și Al Florin Țene, „Ion Itu”, al Filialei Brașov, condus de Viorica Popescu, „Cetatea lui Bucur”, condus de
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
însoțită și de un CD cu imagini și piese muzicale, care o îmbogățește în informație, lucrarea este modernă, surprinde și te îndeamnă la o clipă de reflecție. Ca într-o rugăciune. Am citit, de-a lungul vremii destule cărți de etnografie și folclor, unele chiar volume impresionanate prin transcendența pe care o făceau cu lumea care a fost și ... Citește mai mult Cultura Tradițională Imaterială Românească din Bistrița Năsăud, volumul I, cu subtitlul de referință RITURILE DE TRECERE, actul nostru secret
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
însoțită și de un CD cu imagini și piese muzicale, care o îmbogățește în informație, lucrarea este modernă, surprinde și te îndeamnă la o clipă de reflecție. Ca într-o rugăciune.Am citit, de-a lungul vremii destule cărți de etnografie și folclor, unele chiar volume impresionanate prin transcendența pe care o făceau cu lumea care a fost și ... XVIII. CRONICA, LA PICATURA DE INFINIT, AUTOR IOAN BARB, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. Ioan
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum și durerile lor. Astfel, descoperind frumusețile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural) în toate manifestările acestuia, cum ar fi: muzica, etnografia, plasticieni valoroși de pe ambele Maluri ale Prutului, potrivit unui concept prestabilit, cultivă motive atât de înduioșătoare pentru noi, cei cu simțire românească, în picturi sau sculpturi create aici, în cele două săptămâni de tabără, pe parcursul a 14 veri consecutiv. Artiștii
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Editura Enciclopedică, București, 1998. 2. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. 3. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. 4. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea lumii, Editura Sigma, București, 2000. Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, București, 1993. Referință Bibliografică: Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
s-a comportat la volan. Ireproșabil! Atentă și volubilă. Am mers direct la pensiune. Se aflase de undeva că masa este gata. Era și timpul. Depășisem ora destul de bine și stomacul dăduse alarma... CAPITOLUL VII O ZI LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE „IOAN GRĂMADĂ” Motto: Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi..." (Nicolae Iorga) Așteptam ziua această cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
înălțarea, împreună cu câțiva tineri bucovineni, a unei frumoase biserici pentru o comunitate românească de lângă orașul Rokhefort din Belgia, precum și a mănăstirii Orata din comuna Fundu Moldovei”. Anterior, acest sculptor, făuritor de icoane în lemn, prapuri și cruci, donase muzeului de etnografie, la manifestarea „Sfintele Paști în Bucovina”, o icoană pictată cu chipul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, pe care am admirat-o puțin mai târziu în incintă. Am insistat să evidențiez aceste amănunte referitoare la troiță pentru că ea este foarte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-a adăugat placa ce „vorbește” privitorului despre destinația incintei: ”MUZEU”, cu înscrisul pe verticală. Firesc, este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Victor Munteanu - șeful Muzeului Etnografic de la Iași. Cu toții, strânși la umbră pe scaune și pe bănci în fața casei din dreapta, adică cea nouă și mai mare, construită în anul 1987, în care locuiește familia Ioan Grămadă, am ascultat „povestea expoziției de etnografie” expusă de chiar ctitorul ei, de la începuturi și până la zi, urmând ca după aceea să vizităm întregul muzeu. Amfitrionul nostru s-a dovedit a fi un povestitor demn urmaș al lui Ion Creangă, așa de ușor, de frumos și de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
și spirituală” . Omul de știință sublinia în lucrările sale că „indiferent cine le-ar fi stăpânit cu silnicie în decursul istoriei, destinul acestor părți ale aceluiași întreg este de a se contopi”, dată fiind identitatea lor de civilizație, limbă și etnografie, dezvoltarea culturală și ideologia națională, comunitatea tradițiilor, stărilor de spirit, idealurilor și aspirațiilor politice ale tuturor românilor. De altfel, N. Iorga inițiază la Universitatea din București un curs intitulat în mod semnificativ Dezvoltarea ideii unității politice a românilor. În mai
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
ale cărei generozitate și căldură sunt modelate de studiul academic, este această realizare numită „În poiană la Olteț”. Creatorul și interpreta conferă albumului o armonie de care se poate bucura ascultătorul. Prof. univ. dr. Sabina Ispas Director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” - București. *** „În acest C. D. “DIN CUVINTE-AM SĂDIT FLORI”- care cuprinde douăzeci de melodii, Rodica Anghelescu - cu vocea sa clară, cristalină, impregnată de fiorul adevăratei arte, le oferă interpretare personală și cuceritoare, amintind de neuitatele
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
sute de ani și n-o să mai trăim pare că se făcuse gaură-n ceri dac-am primit noi câte ceva de la ei, ei de la noi. În vremea noastră s-au făcut încercări de-a întemeia o nouă știință: psicologia etnică. Etnografia are de obiect descrierea, împărțeala și spița de înrudire a popoarelor. Ca atare, se ține de-o parte de istorie și geografie, de alta de anatomie și fiziologie. În partea geografică studiază distribuția popoarelor pe glob, natura locuitorilor oricărei țări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între ele și filiațiunea, le urmărește în migrațiunile lor cele mai depărtate și în încrucișările și corcirile lor. În partea anatomică și fiziologică în sfârșit hotărăște caracterele deosebite pe cari se-ntemeiază clasificarea raselor omenești. Dar, precum lesne se vede, etnografia nu are a face decât cu lucruri esterioare: distribuție, descendență, migrațiune, datini; ea nu se ocupă cu rezultatul lăsat în spiritul poporului prin toate schimbările acestea, cu substratul psicologic. Neapărat că și zona-n care locuiește, și natura părinților din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]