479 matches
-
doilea rînd; utilizarea limbajului pentru asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit (prin natura "mistificatoare" a limbajului însuși) o doză de ocultare pe care cu nici un chip nu o putem evita; din acest punct de vedere, orice demers etnologic sau etnografic, hermeneutic sau semiotic este, în esență, o minciună, iar cel care își propune să o valorifice este un ficționar; căci, cum ne spune Scheibe, "o minciună care se numește singură minciună nu mai este acest lucru, ci devine
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă” din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
la altul, legate de populație, infrastructură, izolare, sunt reflectate, determinate și influențate în ultimă instanță de aspectul economic. Interdisciplinaritatea este caracteristica principală a studiului de față. Cele două mari perspective de abordare ale temei au fost cea sociologică și cea etnologică. Acolo unde problematica a cerut-o, am apelat și la moduri de analiză specifice unor domenii interdisciplinare sau conexe celor două: istorie, psihologie socială, sociologie economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
existenței materiale. * Realizarea unor comparații între cele două comunități abordate prin studiu de caz și ruralul românesc în general. Metodologia utilizată a fost una triangulată, fiind axată pe trei mari metode specifice sociologiei și pe o abordare metodologică specifică analizei etnologice. Astfel, am utilizat analiza secundară pentru pe bazele de date naționale disponibile în scopul explorării ruralului românesc în general și analiza pe bază de chestionar și pe bază de interviu semistructurat, pentru studiul de caz pe cele două sate. Valorificarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Steven. 2001. Gemeinschaft Revisited: A Critique and Reconstruction of the Community Concept, în Sociological Theory, vol 19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
culturale și mentalitățile aferente. Autoarea trece în revistă, sprijinindu-se pe opinii dintre cele mai autorizate în domeniile respective, toate abordările posibile ale acestei problematici, de la cea mai aridă, strict medicală, trecînd prin cea artistică, imprecisă și schimbătoare, prin cea etnologică, prima care analizează sistematic existența socială a corpului și studiază corpul celuilalt ca revelator al propriului corp (aici, noțiunea de "tehnică a corpului" introdusă de Marcel Mauss pare să fi reținut în mod deosebit atenția autoarei, alături de cea de "imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de un frumos viitor. Asta dă un anume optimism, însă nu e mai puțin prilejul unui aer protector din partea popoarelor vechi, ba chiar a unor pretenții de superioritate a cutărei nații foarte de curând imigrate. Nici datele istoriei, nici examenul etnologic nu confirmă tinerețea noastră. Noi suntem în fond geți, și geții reprezintă unul din cele mai vechi popoare autohtone ale Europei, contemporane cu grecii, cu celții, cu grupurile italice anterioare imperiului roman. Acest imperiu roman găsea aici un stat vechi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luat în seamă, toți fiind izbiți de aspectul umoristic al operei. Naturalismul lui Caragiale e radical, cu preferința pentru patologie și sociologie, cu preocuparea de explicație și metode exacte. O făclie de Paști, nuvelă pretins psihologică, e mai mult fiziologică, etnologică, dintr-un câmp de relații depășind cu mult conștiința. Cum e cu putință ca slabul Leiba să facă teribila faptă a arderii mâinii lui Gheorghe? Explicația de ordin psihologic e frica, știindu-se că spaima are adesea efectele curajului. Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cărui apariție cotizau financiar"217. Majoritatea articolelor publicate de Eminescu în Timpul nu sunt semnate, practică curentă de altfel în presa vremii, iar puținele texte semnate apar sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro". Poetul semnează cu numele său un singur articol, "Materialuri etnologice", din aprilie 1882218. De regulă, asumarea materialelor se face de către întreaga redacție, iar atunci când opiniile jurnaliștilor nu coincid cu politica editorială a gazetei, articolele apar sub semnătură. Numele lui Eminescu apare pentru prima oară în paginile Timpului în septembrie 1877
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această perspectivă, limbajul politic eminescian se definește printr-un dublu proces de semantizare denotativă (Războiul de Independență, luptele politice interne, situația precară a țărănimii, Congresul de la Berlin, chestiunea evreiască etc.), respectiv de resemantizare conotativă, prin apelul la conotații naționale, mitologice, etnologice ș.a. Deplasarea interesului de pe aspectele informative pe dimensiunea analitică este evidentă în apelul jurnalistului la metafore și simboluri evaluative, la analogii și comparații, menite să accesibilizeze conținuturile abstracte, să le confere "substanță" și "vizibilitate" pentru percepția cititorului. Apelul la simboluri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și altul în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrație. În 2002 devine preparator asociat la Catedra de antropologie culturală a facultății pe care o terminase. În paralel, este un timp cercetător la Muzeul Țăranului Român, secția Programe etnologice și acțiune culturală. Colaborează cu proză și reportaj la „Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul atu”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
a milostivit dându-ne nouă, oamenilor, pe Fiul Său Preaiubit, Iisus Hristos. Patriarhul are perfectă dreptate atunci când se referă la tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv de Nașterea Mântuitorului. Însă afirmația sa poate fi completată cu o întreagă literatură etnologică, antropologică și de istorie a religiilor privind Crăciunul. De aici aflăm că celebrul personaj era o divinitate în panteonul indo-european, celebrată și de strămoșii noștri geto-daci (Ion Ghinoiu). Peste ea s-au suprapus elemente din Saturnaliile romane și din cultura
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
culturii sau spre aspectele teoretice ale lexicografiei literare. Cartea din 1983, Lucian Blaga și cultura populară românească, dezvoltă și adâncește concluziile din teza de doctorat și constituie o documentată și convingător argumentată incursiune în analiza operei scriitorului, dintr-o perspectivă etnologică, având în vedere rolul creației folclorice, socotită unul din factorii principali în formarea concepției filosofice și în structurarea poeziei și a dramaturgiei lui Blaga. Se refac, pornind de la o informație variată și adecvată, împrejurările sociale, datele culturale și premisele literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
În primul rând, În cadrul unui demers demografic sau statistic, care presupune repere precise, măsurabile, termenul generație sau cohortă acoperă ansamblul indivizilor născuți la aceeași dată sau În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării sociale, definiția generației este limitată la sensul de filiație și la o funcție clasificatoare. În al treilea rând, În sociologie, folosirea noțiunii de generație este imprecisă, exprimând, cel mai adesea, o comunitate care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de altă parte, uzul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a preluat de la W. Wundt și K. Bucher teza conform căreia prin cercetarea „manifestărilor” concrete ale psihologiei popoarelor trăind în „viață socială”, respectiv prin studierea limbii, a obiceiurilor, religiei, dreptului, artei, se poate depista viața psihosocială a popoarelor respective, studiile etnologice putând înlocui cu succes testele de laborator care erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cazul instituției „vecinătății” care „...a fost preluată de la sași și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de gândire și acțiune specifice, care constituie matricea fundamentală a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004). Trilogie sociologică, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bucur, Corneliu. (1977). Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al poporului român, Repere sibiene, Sibiu. Cancian, Francesca. (1975). What are Norms?. Cambridge: Cambridge University Press. Chelcea, Ion; Chelcea Septimiu. (1990). Tovărășiile tinerilor - forme tradiționale de cooperare în viața poporului român. În Septimiu Chelcea (coord.). Psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, revista care apare la Baia Mare, trimestrial, din decembrie 2001. Colegiul redacțional este alcătuit din Dumitru Iuga (coordonator), Ștefan Mariș, Nicolae Păuna Scheianu și Anamaria Iuga. Într-o Întâmpinare, se precizează că această publicație „de patrimoniu etnologic și memorie culturală” este „o încercare de a relua o tradiție și, în același timp, de a elabora un corpus al tradițiilor, al memoriei culturale, care să confere zonei identitate culturală nu numai în spațiul românesc, ci și în lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Serre, Nice Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual Between Tradition and Post-Modernity”, În Elizondo, Virgilio; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Pouchelle, Marie Christine, 1983, „Sentiment réligieux et show business: Claude François, objet de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sursă de conflicte, de rivalități, gelozii și trădări. Dat fiind importanța sexualității în geneza și perpetuarea lumii vii, această componentă esențială a vieții a fost modelată social și cultural, a intrat în tipare comportamentale individuale și comunitare prin mituri, tradiții etnologice, prin expresii artistice în literatură, pictură, sculptură, arhitectură, muzică. O cuprinzătoare imagine a sexualității, cu variate semnificații, cu mari influențe asupra modelării comportamentelor umane, este oferită de mituri, acestea fiind realități culturale complexe, după cum precizează Mircea Eliade, ce relatează ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]