KorAP: Find »[drukola/base=etnologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...38 >

926 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

între ele. Avem, pe de o parte, emergența persoanei, cu statutul, rolul, poziția ei în grupul familial sau în clasele de vârstă, iar pe de altă parte, reglementarea relațiilor între persoane. Nu vom insista asupra acestor fenomene care țin de etnologie (dar care, în mare parte, i-au scăpat acesteia din cauza unei prea mari preocupări pentru sistematizare). Individul care se contopește cu personajul său este, înainte de toate, o mistificare: într-adevăr, singura miză posibilă în acest context de contacte directe este

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
du don, Fayard, Paris. GRANOVETTER M., 1985 "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91:3, 481-510. GUELTON T., 2000 Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, disertație de masterat în etnologie, Universitatea Lille 3. HARDT M. și NEGRI A., 2000 Empire, Exils, Paris. HERNANDEZ V., 2001 "La mondialisation dans la sphère académique", Histoire et anthropologie, 22, 195-212. HEUZE G. și SELIM M. (coord.), 1998 Politique et religion dans l'Asie du

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr. 20, martie-aprilie 1998. 92 De fapt, această prezentare ține mai degrabă de o neînțelegere între sociologi și etnologi. În Franța, etnologia nu și-a luat ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of Organizations, Routledge, Londra, 1994); demersul nu are

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
économique, Albin Michel, Paris, 2000. 114 A. Archimbaud, "Economie solidaire: sortir de l'expérimentation est possible", Mouvements, 9-10 (Penser à gauche), 2000, pp. 78-81. 115 T. Guelton, Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, lucrare de licență în etnologie, Universitatea Lille 3, oct. 2000. 116 B. Hours, L'idéologie humanitaire ou le spectacle de l'altérité perdue, L'Harmattan, Paris, 1998. 117 A se vedea de exemplu A. Bertho, La crise de la politique. Du désarroi militant à la politique

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310

pe zile, săptămîni, anotimpuri), asigură bunul mers al stînii, al oamenilor. El trebuie să fie curat în vestimentație, ca și în cuget, să se mențină, cu perseverență, la distanță față de obiceiurile lumești. Romulus Vulcănescu supune comentariului pertinent și credibil, în Etnologie juridică, un bogat material de viață păstorească privind statutul sever de viață de stînă. Orice nesocotire se pedepsește aspru chiar în interiorul breslei. În mod paradoxal, oaia pare a fi stăpîna locului, nu păstorul. Laptele, se pare, era elementul magic destinat

Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE (2010) [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
La prima vedere, altele erau comandamentele științei, la care se angaja generația lui Van Gennep, la distanță doar de două-trei decenii. Pentru autorul francez, documentul era un fapt subsumat, semnalarea și descriptivismul aparținînd unei etape depășite. Se face teorie, adică etnologie, într-o manieră dorită de cei care nu mai sunt dispuși să guste rusticitatea în funcționalitatea ei vie și creatoare. Dar cine are lectura și a unuia și a celuilalt dintre autorii citați, deopotrivă, înțelege cît de mult și benefic

Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE (2010) [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
ridicolă retorica răutăcioasă și complet necredibilă a adversarilor. Ca ilustrare, am selectat trei cronici, dintr-un număr mai mare, consacrate unor cărți recent apărute pe tema în discuție și publicate la rubrica mea din revista „Convorbiri literare”, intitulată „Cartea de etnologie”. Este conținutul paginilor ce urmează. A. O nouă exegeză a Mioriței Mioriței i se consacră mereu studii de valoare, împotriva tendinței de ultimă oră de a se acorda culturilor prealfabete consultație minoră, chiar depreciativă. Se dovedește că, în „conflictul civilizațiilor

Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE (2010) [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
concepte, siguranță în discurs, fermitate în aplicarea principiilor metodologice. Se reține, iarăși, efortul celor doi autori de a pune în circulație un limbaj tehnic specializat, însușit din domenii diverse ale culturii, pentru a da coloratură și chip modern studiilor de etnologie. Este o tendință mai generală ce se constată cu precădere la tînăra generație, realitate întîmpinată totdeauna de mine cu bucurie, îndeosebi în cadrul acestei rubrici. A devenit de multă vreme cunoscut faptul că fenomenele oralității nu trebuie abordate pe fragmente și

Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE (2010) [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755

care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de sticlă (în care este moartă) și Dorina din insula apoteozei solare, unde și-a lepădat veșmintele și aparține luminii. În studiile sale de etnologie și mitologie, Eliade arată că, pentru a intra în insula transcendentală de tip Svetadvâpa - "insula albă" - Insula Șerpilor, Insula lui Euthanasius, este necesară depășirea condiției umane, reîntoarcerea în starea adamică, paradisiacă; insula transcendentă este un simbol al realității absolute, imutabile

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Mântuleasa este un loc sacru, privilegiat, într-o geografie mitică din care face parte și Insula Șerpilor unde dispare Darvari, simbol al unei realități absolute, populată de ființe-arhetip, care nu devin (despre simbolismul insulei vorbește Eliade în studiile sale de etnologie și mitologie 489). 4.8.2. Șanțurile Mitologia comorilor se prelungește în nuvela Șanțurile, în proiect inițial, Bătălia de la Oglindești. Titlul proiectului, menit să păcălească pe cititor, exprima intenția autorului "de a arăta cum "românii au sabotat istoria"", deoarece bătălia

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. Eliade, Mircea, "Arhetipuri și repetare", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, Europa, Asia, America...Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
I, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnalul portughez și alte scrieri, volumul I, Humanitas, București, 2006. Eliade, Mircea, Memorii (1907-1960), Humanitas, București, 1991, 1997. Eliade, Mircea, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, " Mitul eternei reîntoarceri", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Morfologia religiilor. Prolegomene, Editura Jurnalul Literar, București, 1993. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, Humanitas, București, 1994. Eliade

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
și profanul, Editura Humanitas, București, 2000, p. 109. 3 Ibidem, p. 99. 4 Ibidem, p. 118. 5 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 166. 6 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 137-138. 7 Idem, Jurnal, vol. I, Humanitas, București, 1993, p. 459. 8 Florin Țurcanu, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2005, p. 272. 9 Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență, vol. III

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Toma Pavel, op. cit, pp. 54-55. 16 Ibidem, p. 61. 17 Constantin Noica, op. cit., p. 176. 18 Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1991, 1997, pp. 114-115. 19 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 31. 20 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 11. 21 Florin Țurcanu, op. cit., p. 32. 22 Interviul a fost acordat de către Alain Paruit, Martei Petreu și lui Ion Vartic în mai

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
p. 91. 66 Florin Țurcanu, op. cit., pp. 125-126. 67 Matei Călinescu, op. cit., pp. 165-166 (nota 14). 68 Ștefan Borbély, op. cit., p. 45. 69 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 225. 70 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 157. 71 Ibidem, p. 189. 72 Ibidem, p. 190. 73 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 139. Într-o scrisoare adresată lui Stig Wikander, din 22 iulie 1951, Mircea

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Acest eșec explică semnificația pe care autoarea o dă patronimului personajului a cărui semnificație este pragmatismul (haznă < magh. haszon= folos) și nicidecum profunzimea (tc. hazyne=bazin subteran) și intră în relație cu ceea ce Eliade afirmă în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 266: eroul, ca și sfântul, trebuie să realizeze ceea ce se numește phalatrishna vairagya, "renunțarea la fructul acțiunilor sale". 46 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, pp. 33-34. 47 Sabina Fânaru

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
319 Ștefan Borbély, op. cit., p. 132. 320 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 172. 321 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 200. 322 Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 119. 323 Idem, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 190. 324 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 202. 325 Nicolae Baltă, Labirintul interpretării, în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
216. 359 Idem, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 267-268. 360 Ibidem, p. 269. 361 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 52. 362 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 224. 363 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 210, despre numele epifanic al personajului: "nume care conține ascuns numele lui Dumnezeu". 364 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
despre posibila identificare a lui Lixandru cu anchetatorul Dumitrescu, fără a avea în vedere și etimologiile, vorbește și Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 145. 422 Mircea Eliade, op. cit., p. 161. 423 Ibidem, p. 104. 424 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 177-178: Eliade își exprima convingerea că la baza credințelor populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
115. 428 Eugen Simion, op. cit., p. 265. 429 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 475. 430 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 96. 431 Ibidem, p. 99. 432 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 48. 433 cf. Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 434 Z. Panțu, Plantele cunoscute de poporul român, p. 96, apud Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 435 Mircea Eliade, op. cit., p. 241. 436 Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Mircea Eliade, op. cit., pp. 140-141. 483 Matei Călinescu, op. cit., p. 168. 484 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 133. 485 Ibidem, pp. 131-132. 486 Ibidem, p. 128. 487 Ibidem, p. 132. 488 Ibidem, p. 139. 489 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 321-322. 490 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 460. 491 Tudor Pamfile, op. cit., pp. 325-328. 492 Ibidem, p. 391. 493 Ibidem, p. 409. 494 Ibidem, p. 412. 495 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
în lume. 535 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 166. 536 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. 537 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 225. 538 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 313. 539 Ibidem, p. 313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
1992, p. 28. 599 Ibidem, p. 30. 600 Ștefan Borbély, op. cit., p. 200. 601 Mircea Eliade, op. cit., p. 9. 602 Ibidem, p. 30. 603 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 209. 604 Ibidem, p. 129. 605 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 321. 606 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 32. 607 Ibidem. 608 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 609 Mircea Eliade, op. cit., p. 16. 610 Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]