582 matches
-
în ultimele decenii ale secolului trecut retorica a fost reabilitată, dar ca o nouă retorică, printr-o restructurare teoretică și prin conferirea unor extinse valențe analitice. Situația a devenit posibilă datorită celor trei efecte perlocutorii constatate în discursul oratorului: plăcerea (etosul sau propria imaginea proiectată), informarea și convingerea (logosul sau logica relatării și a argumentării), emoționarea (patosul). Actele vizînd producerea acestor efecte sînt concentrate în introducere, dar sînt prezente și în narațiune și argumentare, precum și în concluzie. Astfel, retorica a codificat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a lumii, conformitatea lor cu partidele Europei Occidentale care se traduce prin ceea ce noi am numit mișcare paradoxală. Într-adevăr, ca "agenți ai conflictului și instrumente ale integrării lui", aceștia vehiculează deseori realități noi și aparențe singulare legate de etosul național. În timp ce, pe de altă parte, au o aviditate considerabilă pentru conformitate și "normalitate", care îi împinge să caute referințe occidentale și, ca supremă împlinire a banalității valorizante, să își asigure o cât mai bună primire în cadrul unei internaționale de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clară, așa cum cea mai mare parte a reprezentanților săi afirmă astăzi. Primo, elitele în discuție aveau, în mare parte afinități intelectuale de stânga. Cel puțin până la începutul anilor șaizeci, mulți dintre reprezentanții lor au făcut proba identității lor sociale. Secundo, etosul tradițional al intelectualilor secolului al XIX-lea substituia de obicei sensibilitatea justiției sociale și atitudinii critice a capitalismului radical al pieții libere. Astfel, fără surpriză, reprezentanții intelectualității, chiar după căderea vechiului sistem, au întreprins acțiuni individuale și colective, pentru a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ancheta scandalul "Rywingate", că nu avusese dreptate considerând naționaliștii ca principală amenințare pentru Polonia în tranziție. În 2003, în Gazeta Wielowieyska, unul dintre cei mai importanți ziariști economici, Dominicka Wielowieyska, sugera că o problemă serioasă pentru economia poloneză este absența etosului național, care ar fi putut determina oamenii de afaceri polonezi să fie mai atenți la alegerea partenerilor lor. Ar fi preferabil, bineînțeles, ca ei să fie polonezi 10. Printre alte rațiuni care militează în favoare consolidării diviziunii elitei naționale, putem
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exemplară, se oglindea o practică a moralei interioare de o frumusețe rară. Avea un temperament tolerant până la extrem și era o ființă de o bunătate generoasă parcă fără limite, iar însușirile sale, derivate din personalitatea ei devotată principiilor directoare ale etosului evreiesc, i-au asigurat respectul și admirația multora. Ea a crescut șapte copii cu truda frunții sale și chiar când tata reușea să rețină, din venitul său modest, un salariu pentru o servitoare, și atunci mama era cea care trudea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
bășcălie. Știu: nu poți surâde abstras, când ai buzunarele goale (deși unii au darul de a face și asta). Dar poți, măcar din când în când, să faci celor din jur cadoul disponibilității tale, să cauți „orchestrația“, „locul comun“ salvator, etosul destinderii. Îmi place să citesc, în acest spirit, ultima replică din O scrisoare pierdută, replica lui Ghiță Pristanda, care încununează toată comédia: „Muzica! Muzica!“ Până și tribulațiile minore ale unui târg de provincie pot fi anulate printr-o „cântare“ conciliantă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Împreună cu Directoarea Centrului de British and Commonwealth Studies de la Lodz, profesoara Krystyna Kujawinska Courtney am inițiat și un proiect pe această tematică, de mare interes pentru noi fiind tocmai analiza dimensiunii de gen a violenței simbolice sau actualizate exercitate de etosul iluminist și de cel al modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ele de predarea la clasă; asigurarea calității în școli; dezvoltarea și revizuirea personalului didactic; lucrul consiliilor de administrație a școlilor cu părinții 3.3. demonstreze cunoașterea responsabilităților sale contractuale, pastorale și legale 3.4. demonstreze conștiința responsabilităților sale la contribuția etosului școlii, de exemplu, prin promovarea relațiilor pozitive între cadrele didactice, elevi și părinți 3.5. fie capabili să raporteze părinților despre progresul copiilor lor și să discute probleme legate de dezvoltarea personală, socială și emoțională a copiilor, într-o manieră
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Atlantic. Majoritatea americanilor nu au o idee clară despre Uniunea Europeană sau despre ce urmărește aceasta să realizeze. Întreaga idee a deschiderii granițelor naționale, a adoptării unei monede multinaționale și a cedării puterii privind elaborarea legilor unei entități supranaționale este străină etosului nostru ceva care ar fi putut fi înțeles în coloniile americane acum două secole și un sfert, dar astăzi ar fi anatemă. De câte ori în timpul campaniei ați fost întrebat măcar de presa noastră națională în legătură cu subiecte precum controversata candidatură a Turciei
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
sarcinii probei. * Angajatorii trebuie să furnizeze amenajări rezonabile pentru a permite persoanelor cu handicap care sunt calificate să participe la activități de formare profesională sau muncă remunerată. * Exceptări limitate de la principiul egalității de tratament, în cazul în care trebuie păstrat etosul unei organizații religioase sau în cazul în care un angajator are nevoie de un angajat dintr-o anumită categorie de vârstă. Propunerea de directivă COM(2008) 426 de combatere a discriminării pe motive de vârstă, handicap, orientare sexuală și religie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lui Warhol ca antonimul eliberării, anume ca fugă de autodistrugere și de vid interior. Filmele lui Warhol dezvăluie, așa cum e de părere Koch, apetitul reciproc pentru distrugere, existent în lupta dintre sexe și ura față de masculinitate, înrădăcinată și ascunsă în etosul puritan. Pe 3 iunie 1968, activista și feminista lesbiană Valerie Solanas a tras în Warhol, care a supraviețuit atentatului. E o anumită ironie în asta, că Solanas voia să-l ucidă tocmai pe asexuatul Warhol. Că e vorba de protagoniștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
operei este Dan Graham, care introduce termenul de "in-formație" pentru a accentua caracterul invizibil al procedurilor formale și al conținutului material al procesului propunerii unei lucrări de artă. Graham analizează critic moștenirea formală și materială a esteticii minimale care, perpetuând etosul măiestriei constructiviste, restaurează statutul de marfă al operei, condiționată astfel de valoarea de schimb. Intervențiile realizate de Graham în diferite reviste surprind atitudinea sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus ca un comentariu asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
detașată. Conștiința își evidențiază dubla ei funcție: "ea este, pe de o parte, un factor catalizator de creștere și de modelare autointegrare dinamică a personalității morale; pe de altă parte, este un factor reglator de optimă integrare... în sfera unui etos colectiv pe care îl alimentează, și la optimizarea căruia contribuie"56. Prin mijlocirea unui proces adaptativ care presupune o lectură interpretativă a unei ecuații obiective, ea urmează acest dublu sens de evoluție și alternează cele două ramuri în funcție de o prescripție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a devenit foarte limpede după ce eu însămi am stat două zile în Piața Universității și am văzut ce se întâmpla acolo, am ascultat discursurile, am îngenuncheat în amurg, pentru rugăciunea finală, am cântat șlagărele „golanilor”. Acolo am înțeles consistența unui etos creat ca dublu al revoluției române. Ca studenții mei să înțeleagă cât de cât fenomenul „Piața Universității 1990” era (este) necesar să le proiectez întotdeauna filmul documentar realizat de Stere Gulea, Vivi Drăgan-Vasile și Sorin Ilieșiu. Altfel nu înțelegeau mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de ani, un teatru cu loje din lemn de trandafir. Aici e un soare demn de fluturele alb. BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Taxi (II) Pe cât de asemănătoare sunt ideile directoare ale taximetriștilor noștri, pe cât de unificat și omogen este etosul breslei (mai toți au nostalgia lui Ceaușescu, de fapt a tinereții lor, și vorbe urâte despre patronii de azi, de la care totuși își câștigă pâinea), pe atât de mare le este varietatea temperamentală.Nu doar ce-ți explică omul de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și în cazul examenului de capacitate. Aceasta a făcut necesară aprecierea performanțelor elevilor pe baza unor criterii comune și în aceleași condiții pentru toți elevii. Din perspectiva reformei instituționale, trebuie să precizăm că schimbarea politicilor a generat simultan și schimbarea etosului școlii, definirea acesteia ca organizație capabilă de dezvoltare, a impus reconsiderarea managementului educațional, managerii școlari fiind nevoiți să răspundă și altor cerințe, decât cele uzuale. Organizația școlară și-a redefinit misiunea și obiectivele, accentul căzând foarte mult pe strategiile de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
1978, p. 46) "caracteristicile relațiilor psihosociale din școală, tipul de autoritate, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau insatisfacție, gradul de coeziune din comunitatea școlară". Acesta descrie ceea ce E. Păun (1999, p. 117) numește etosul organizației școlare, definindu-l ca "atașamentul managerilor, al cadrelor didactice și elevilor față de școala lor, dar un atașament în care climatul joacă un rol esențial". Probabil tocmai acest atașament face ca, în situațiile în care climatul școlii nu este propice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe termen lung a școlii; * oferă colectivului școlar posibilitatea pro-acției și nu a reacției la schimbare; * favorizează creșterea încrederii în capabilitățile, capacitățile și forțele proprii; * asigură dezvoltarea personală și profesională; * întărește parteneriatele din interiorul și exteriorul unității școlare; * stimulează dezvoltarea etosului școlar. Putem completa lista calităților, subliniind faptul că proiectul instituțional are marele merit de a promova lucrul în echipă, nefiind efortul unui singur individ, motivând și responsabilizând membrii acesteia, obligându-i să-și asume roluri și inițiative, să se implice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
următoarele: înțelegerea reală și recunoașterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a șanselor persoanelor cu cerințe speciale, și nu ca o simplă plasare a copiilor împreună; recunoașterea legăturilor dintre educația incluzivă și valorizarea diversității umane, prin promovarea unui etos școlar care valorizează toți copiii și familiile lor; favorizarea unui climat de sprijin flexibil și oferirea unor răspunsuri adecvate cerințelor individuale prin oferta educațională a școlii; susținerea implicării comunității locale în dezvoltarea programelor și a ofertelor educaționale pentru toate categoriile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ceva impus, ci capătă o serie de semnificații noi, datorită posibilităților de selecție și "negociere" a tipurilor de învățare adaptate cerințelor și posibilităților fiecărui elev în parte. într-o școală incluzivă, regulile, recompensele și sancțiunile se dezvoltă în cadrul culturii și etosului școlii respective și pot constitui pârghii importante în abordarea eficientă a procesului didactic și a interacțiunilor dintre elevi și educatori. în general, copiii și tinerii acceptă destul de ușor sancțiunile, atât timp cât le cunosc, înțeleg că nu le-au fost aplicate pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
-și stabilească singură regulile, formele de recompensă și sancțiune, respectând câteva principii de bază: regulile și așteptările ar trebui să fie clare și ușor de înțeles/inteligibile, să aibă un substrat pozitiv și să ofere oportunități pentru recompense, să reflecte etosul și cultura școlii, să fie corecte și acceptabile pentru profesori, elevi și părinți/tutori, să fie coerente, realizabile și să fie elaborate în urma unei consultări cu elevii, educatorii și părinții/tutorii; sancțiunile ar trebui să fie imediate și să ofere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
gravitatea faptei, să fie aplicate cu consecvență, dar să țină cont de circumstanțele individuale și să evite umilirea elevilor; recompensele trebuie să aprobe, să recunoască și să încurajeze comportamentul corect și rezultatele reale, să reflecte și să contribuie la consolidarea etosului școlii, să răsplătească și să motiveze elevii, să încurajeze asumarea responsabilității elevilor pentru propriile comportamente și realizări, să ofere oportunități de implicare a părinților. Conducerea școlii incluzive este răspunzătoare, pe lângă gestionarea bugetului și a resurselor școlii, de: promovarea unei politici
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
corespunzătoare despre tipurile de sprijin disponibil și care să îndrume familiile în procesul de obținere a respectivului serviciu; insuficienta pregătire a școlilor, coroborată cu lipsa de înțelegere a culturii, caracteristicilor și nevoilor individuale ale elevilor, ce duce la formarea unui etos școlar care nu acceptă diversitatea și nici nu o valorizează; implicarea necorespunzătoare a părinților și a comunităților determină formarea unor atitudini și a unui sistem educațional care nu se bazează în primul rând pe nevoile comunității, pe dorințele părinților sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
este deloc întâmplător faptul că, în modernitate, absența sensului a fost exprimată în special de ideologiile egalitariste, pentru că sensul nu poate exista fără diferență. Comunitățile tradiționale care erau odinioară sursă de sens erau comunități în diferență, fiecare având propriul ei etos; în schimb, modernitatea este o "eră a maselor". Așa cum a arătat René Guénon, "când ne aflăm în prezența unei idei cum e cea de egalitate sau cea de progres sau toate celelalte dogme laice acceptate orbește de aproape toți contemporanii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]