947 matches
-
ocupațiile și mijloacele de capacitare În sfera publică și, astfel, participarea la competiția cu bărbații pentru resursele publice. Poziționarea sa față de acest subiect avea implicații profunde: deși doreau să mențină separația dintre sfera publică și cea privată În ceea ce privește acțiunea socială, eugeniștii Încercau, În același timp să politizeze ambele domenii și să transfere aceste procese sub controlul statului. Abordarea lui Moldovan față de extinderea sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au câștigat, practic, egalitatea În drepturi civice cu bărbații, mai puțin dreptul la vot33. Din acest motiv, eugeniștii considerau că obținerea sufragiului este un obiectiv frivol, pentru care nu merită să se aloce energie, atâta timp cât alte probleme, precum cantitatea și calitatea nașterilor, trebuiau avute În vedere mult mai urgent. În paralel, susținerile formulate În legătură cu drepturile femeilor și rolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul sistemului de justiție, care până atunci judecase infracțiuni, și nu infractori și tratase toți oamenii ca egali În fața legii. Eugeniștii considerau că o astfel de filosofie a sistemului juridic este fundamental eronată, pentru că ignora diferențe biologice definitorii și ierarhiile sociale naturale. Cu toate acestea, cetățenii „superiori” nu beneficiau În noul sistem de mai puțină supraveghere decât populația considerată „inferioară”. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
supraveghere decât populația considerată „inferioară”. De fapt, Moldovan avea În vedere un sistem juridic care urma să controleze existența și acțiunile populației superioare din punct de vedere eugenic, În aceeași măsură ca și pe cele ale populației „disgenice”39. Concepția eugenistă despre justiție transforma indivizii În obiecte ale restricțiilor legale și oferea statului și reprezentanților săi puteri disproporționate În raport cu cetățenii săi, Într-o manieră totalitară. Medicina și ordinea politicătc "Medicina și ordinea politică" În centrul procesului de reorganizare se afla Ministerul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca și acești arhitecți francezi, era un adept al modernizării. Cu toate acestea, existau puncte de divergență Între obiectivele sale de maximizare a capitalului biologic al națiunii și ideile contemporanilor săi francezi. În același timp, nici unul dintre autorii cu viziuni eugeniste din străinătate nu a pus atâta accent pe legătura dintre raționalizarea planificării urbane și asigurarea sănătății genetice. În particular, eugeniștii de orientare mendeliană au descurajat chiar astfel de abordări lamarckiene ale reformei mediului. Moldovan a creat un nou cadru În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de maximizare a capitalului biologic al națiunii și ideile contemporanilor săi francezi. În același timp, nici unul dintre autorii cu viziuni eugeniste din străinătate nu a pus atâta accent pe legătura dintre raționalizarea planificării urbane și asigurarea sănătății genetice. În particular, eugeniștii de orientare mendeliană au descurajat chiar astfel de abordări lamarckiene ale reformei mediului. Moldovan a creat un nou cadru În care puteau fi discutate preocupările pentru bunăstarea socială, insistând asupra importanței acestora pentru sănătatea comunității viitoare. Ca o ironie, regimul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
muncii și să adopte măsuri legislative destinate menținerii „echilibrului biologic ș...ț dintre om și mediul său exterior”. Limitarea muncii copiilor și participarea redusă a femeilor la forța de muncă erau două astfel de reglementări, ce trebuiau implementate, din perspectivă eugenistă. În aceeași perioadă, mișcarea socialistă lupta pentru revendicări legislative similare. Cu toate acestea, limbajul lui Moldovan era mult mai puțin radical și mai puțin amenințător, În atmosfera antibolșevică din România. Principiul călăuzitor al Ministerului Muncii urma să fie maximizarea „capacităților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor economice naționale, Moldovan urmează În acest sens propriile principii de definire a „națiunii”. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sume imense de la populația de evrei, pe care le-a utilizat apoi pentru finanțarea războiului și pentru a crea un fond de ajutor social, destinat exclusiv populației de etnie română 51. Consiliul de Patronaj, ale cărui activități erau admirate de eugeniștii români, era unul dintre beneficiarii importanți ai acestor fonduri, deși programele sale umanitare nu au fost niciodată extinse pentru a include și populația de altă etnie decât românii. Moldovan nu a participat la elaborarea acestor politici antisemite. Totuși, Într-o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perspectivă diferită față de abordarea ce Își propunea să le ofere indivizilor o serie de alternative potențiale, din care aceștia puteau să aleagă În funcție de obiective personale. Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autorului Într-o secțiune ulterioară despre aplicarea legii reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui Moldovan față de problema
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult mai stricte, care Îl plasau mai degrabă În rolul de gardian suprem al viitorului națiunii decât În cel de părinte binevoitor. Încrederea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt. Deja În 1941 Însă, Manoilescu devenise mai interesat de perspectiva eugenistă propusă de Iordache Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lucrările sale de la sfârșitul anilor ’20. Constrângerile financiare reale ce au afectat România În timpul Marii Depresii l-au convins că ar fi fost lipsit de simț practic să aștepte să fie aplicate sau chiar concepute programe de reformă pe principii eugeniste care să aibă șansa de a determina schimbări imediate și profunde. În intervențiile sale publice din acea perioadă, este remarcabilă Însă absența retoricii crizei, a imaginilor negative, care să descrie amenințările la adresa României. În acea perioadă, atât politicienii, cât și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un model demn de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un model demn de urmat. Cu toate acestea, În 1934, autorul român a subliniat diferențele esențiale de viziune dintre mișcarea eugenistă din România și cea din Germania, pentru care rasismul avea un rol important: Doctrina rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor făceau apologia lipsită de orice comentariu critic a acelorași teorii. În 1943 Însă, Moldovan avusese deja suficient timp și era În posesia unor informații suficiente pentru a propune o perspectivă mai bine articulată și mai fermă asupra antisemitismului mișcării eugeniste germane, deși autorul român considera În continuare că politicile germane ilustrează un standard de eficiență. Comentariile sale conținute Într-o notă publică pe marginea „statului etnic” par mai mult o Încercare de a scuza ideologia rasistă decât un efort de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În continuare că politicile germane ilustrează un standard de eficiență. Comentariile sale conținute Într-o notă publică pe marginea „statului etnic” par mai mult o Încercare de a scuza ideologia rasistă decât un efort de a distanța mai clar mișcarea eugenistă din România de cea similară din Germania: „Era nevoie de un atare ideal șde puritate rasialăț pentru a scoate Germania din decăderea și rușinea În care ajunsese din vina unei conduceri acuzată de Înstrăinare”. Moldovan continuă să ofere argumente de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui - cu alte cuvinte, pe baza identității lor rasiale. La momentul când Moldovan scria despre subcurentul rasist din cadrul mișcării eugeniste germane, nu exista În România nici o voce puternică, demnă de luat În seamă, care să se opună antisemitismului din viața publică românească. Evaluarea precaută pe care Moldovan o face rasismului german era, probabil, motivată de propriul efort de a demonstra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
termen lung, la nivel național. Făcăoaru descrie, de asemenea, modul În care ar putea fi concepută o reformă completă a educației, În termeni de creare a unor școli adaptate diferitelor niveluri de inteligență și diferitelor talente ereditare 79. Din perspectivă eugenistă, o asemenea reformă educațională ar fi generat schimbări mai profunde, În asumarea de către stat a unui rol activ În procesele de selecție socială, În toate domeniile vieții publice și profesionale 80. Selecția la care se referă Făcăoaru era nu doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Universitatea din München, În 1929, considera că cel de-al Treilea Reich reprezenta cel mai de succes model pentru implementarea a ceea ce el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel de idei la particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan. Făcăoaru era interesat doar de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai eficiente de a promova interesele statului și a asigura viitorul eugenic al națiunii. În 1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obține Îmbunătățiri eugenice era folosirea coerciției de către stat. În 1940, Făcăoaru s-a alăturat mișcării legionare, găsind, astfel, În cele din urmă contextul În care putea să ofere o tonalitate și mai agresivă ideilor sale. El a identificat viziunea sa eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii de Fier, și a asumat, astfel, prioritățile fundamentale ale statului legionar către care aspira mișcarea 87. În realitate, este dificil să găsim legături directe Între lucrările lui Corneliu Zelea Codreanu și ideile eugeniste. Liderul radical
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viziunea sa eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii de Fier, și a asumat, astfel, prioritățile fundamentale ale statului legionar către care aspira mișcarea 87. În realitate, este dificil să găsim legături directe Între lucrările lui Corneliu Zelea Codreanu și ideile eugeniste. Liderul radical de extremă dreaptă și-a construit argumentele care demonstrează necesitatea de a regenera societatea și politica românească pe baza tradițiilor culturale ortodoxe foarte vag definite și a ceea ce el Însuși considera că este misiunea mistică a națiunii române
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]