706 matches
-
sens, în contextul formulat pe baza principiilor etice acceptate, putem considera că există mai degrabă o datorie profund umană de a nu face rău, de a nu permite continuarea suferinței și de a accepta decesul, care, ca și în cazul eutanasiei, poate reprezenta o adevărată eliberare. Terapia intensivă în cazul unui astfel de nou-născut care nu ar supraviețui în nici un caz în absența tratamentului adecvat și care, în baza unui raționament prin substituție, ar alege cu certitudine să nu trăiască, reprezintă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
G. se deteriorează progresiv, dar acest fapt este pus pe seama vârstei înaintate... Un subiect delicat și care a dat întotdeauna naștere la polemici, în privința căruia poate fi vorba și despre o acțiune intenționată a unui cadru medical, se referă la eutanasie. Dată fiind însă importanța și complexitatea aspectelor ce pot fi dezbătute în această privință, părerile pro și contra eutanasie apar prezentate nu din perspectiva vreunei forme de vinovăție, ci în cadrul rezervat noțiunilor și cerințelor specifice eticii medicale. Mai numeroase sunt
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
întotdeauna naștere la polemici, în privința căruia poate fi vorba și despre o acțiune intenționată a unui cadru medical, se referă la eutanasie. Dată fiind însă importanța și complexitatea aspectelor ce pot fi dezbătute în această privință, părerile pro și contra eutanasie apar prezentate nu din perspectiva vreunei forme de vinovăție, ci în cadrul rezervat noțiunilor și cerințelor specifice eticii medicale. Mai numeroase sunt cazurile în care se constată intenția indirectă ca formă de vinovăție. Literatura juridică 1 și practica judiciară consideră că
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului“. Din această dublă perspectivă, orice medic sau pacient aflat la capătul puterilor poate fi bulversat. Se pare că, discret, legea drepturilor pacientului permite eutanasia, pentru că altfel nu vedem în ce ar putea consta îngrijirile acordate în apropierea decesului, mai ales prin prisma obligației morale a medicului de a nu renunța, de a nu abandona speranța că pacientul se va însănătoși, configurată de același Cod
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
comod, categorial-concret (noțional). Propuneți-le o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizați apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Aveți astfel un diagnostic de etapă care vă permite reveniri ulterioare comparative. 3.3. Etapa de vârstă 16-18 anitc "3
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar fi copiii, bătrânii, handicapații. Viața modernă nu poate feri întotdeauna omul de abuz și oprimare. Avem oameni care, din diverse rațiuni, normale sau patologice, găsesc că viața este inutilă și doresc să și-o curme sau cer dreptul la eutanasie. Imperfecțiunile lumii noastre necesită ca oamenii să fie ajutați. Și, întrucât viața socială se complică tot mai mult, este nevoie de o persoană care se pricepe să acorde ajutor calificat, profesionist Acesta este asistentul social" (Prelici, 2001, pp. 7-8.). După ce
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nici o alternativă în relația cu posesia. Cinstea este o abstracție a cărei funcționare începe de la un anume plafon. Concepem viața ca un antrenament, ca o continuă stare de luptă și disprețuim suferința. O circulară emisă recent recomandă "suicidul asistat" și eutanasia pentru considerente economice și schimbarea atitudinii hipocratice de respect al bolnavului într-o atitudine de respectare a interesului economic al societății. Am putea spune că este un nazism inversat. * Realitatea este totuși amestecată. Mai există domni și doamne care cultivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este cea religioasă. Deci, educația morală și dezbaterea morală este numai cea făcută de către reprezentanții Bisericii sau educată în facultăți de teologie. Chiar dacă în anume universități se predă etică, în varii forme, inclusiv etică aplicată privind dreptul la viață, avortul, eutanasia, prostituția, reproducerea asistată, în spațiul mediatic nu auzim nimic despre asta. Rămâne o poveste sub clopot de sticlă într-o seră academică. Așa se face că trăim într-o lume schizofrenică: morala este ori religioasă ori nu este deloc. Acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
excludș ideea de Moarte (ar fi absurd !), ci doar teama de ea : cred că îți poți rândui foarte frumos viața fără să te temi de momentul scadenței. Pledez pentru un long good-bye zen : a pleca din această lume eventual prin eutanasie elegant, pregătit, cu zâmbetul pe buze (grecilor și romanilor le reușea bine chestia asta). Niciodată n am înțeles de ce oamenii religioși se tem de moarte... Ar putea fi momentul întâlnirii cu Dumnezeu, nu ? Alexandru Budac : Ca să readuc discuția pe tărâm
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unei relansări a interogației morale legate de reculul influenței politicului și al marilor sisteme ale sensului. Pe măsură ce puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra căsătoriilor gay și a adoptării unor copii de către homosexuali, asupra portului vălului islamic și a hărțuirii morale. Nu asistăm la o dispariție catastrofică a valorilor, ci la avântul moralelor în conflict, la înmulțirea sistemelor de valori, la diversitatea concepțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
54% în 1994, 54% în 1995, 52% în 1997) (K. Ka-Lok Chan, op. cit., p. 183) 20 PGSS din 1997 a arătat că 71% dintre cei chestionați erau de acord cu pedeapsa capitală, în timp ce doar 17% erau împotrivă; 49% considerau că eutanasia voluntară ar trebui permisă, în timp ce 34% o condamnau; 57% considerau că relațiile sexuale înaintea căsătoriei nu sunt deloc condamnabile și doar 8% susțineau interdicția definitivă a avortului (K. Ka-Lok Chan, op. cit., pp. 177-178). 21 Biserica a organizat chiar o coaliție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
condiții decât cele medicale, iar acum este incriminată și fapta de vătămare corporală a fătului. 7. Apar noi infracțiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifică conținutul constitutiv. Printre noile infracțiuni nou apărute în noul Cod penal se disting: eutanasia (uciderea la cererea victimei), abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înșelăciunea privind asigurările, deturnarea licitațiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru declarațiile date, presiuni asupra justiției etc. În toată literatura juridică penală, în întreaga doctrina
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fost folosiți pentru a Înfățișa Întregii specii măsura ticăloșiei omenești. - Li se spune oamenilor că va Începe o fericită eră nouă dacă va fi desființată clasa conducătoare sau burghezia, dacă se vor raționaliza mijloacele de producție, dacă se va aplica eutanasia la bolnavii incurabili. Și În fața unor minți astfel preparate, vii și le propui exterminarea evreilor. Și se produce un start substanțial. Sunt uciși peste jumătate din evreii Europei. Iar tu și cu mine, Chick, ne numărăm printre supraviețuitori. Cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
probleme și în permanentă schimbare, igiena mintală continuă să fie subiectul unor dispute. Acestea nu vizează însă principiile și structura sa teoretică, ci modalitatea de „utilizare practică” a igienei mintale în viața socială. Apariția unor probleme noi de tipul „bioeticii”, „eutanasiei”, „experimentului terapeutic uman” etc., ce revin ca responsabilitate științifică igienei mintale, fac ca aceste probleme să interfereze cu doctrinele politice și cu mentalitatea socio-culturală, cu sistemul de valori care normează viața socială. Față de toate aceste aspecte igiena mintală se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru a putea găsi chiar în această situație un sens al vieții, o speranță dincolo de moartea fizică. Ea are nevoie ca să simtă că este iubită și că i se oferă în continuare sprijin, că nu este abandonată. Apelul bolnavului la eutanasie este determinat de următorii factori: suferințe fizice majore; dureri insuportabile; depresii grave, melancoliforme; stări de angoasă; dorințe marcate de suicid; sentimentul de izolare; incomunicabilitatea; abandonarea și lipsa de securitate a persoanei; pierderea sentimentului vieții ca necesitate. Eutanasia pare a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Apelul bolnavului la eutanasie este determinat de următorii factori: suferințe fizice majore; dureri insuportabile; depresii grave, melancoliforme; stări de angoasă; dorințe marcate de suicid; sentimentul de izolare; incomunicabilitatea; abandonarea și lipsa de securitate a persoanei; pierderea sentimentului vieții ca necesitate. Eutanasia pare a fi conformă cu sentimentele de libertate și de liberă opțiune ale persoanei. De fapt, ea este masca unei disperări în fața unor „situații-limită”, o formă de suicid. Ea este expresia unei incapacități de a se mai suporta pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicid. Ea este expresia unei incapacități de a se mai suporta pe sine însuși într-o asemenea situație. Este conștiința sfâșiată a propriei degradări biologice, psihologice și sociale. Dar ea este și sentimentul unui abandon moral și spiritual. În cazul eutanasiei, omul se erijează în „principiul absolutului”, în cel care „face legea” vieții. În creștinism, îndurarea suferinței este condiția și promisiunea garantării mântuirii. Speranța și credința sunt legile care exprimă absolutul și care fac ca, în cazul „persoanei-limită”, conștiința să se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip autoritar. În cazul societăților individualiste, autorul exemplificând cu Atena, sunt cultivate valorile morale și virtuțile perfecționate prin cultura spiritului. În cazul societăților autoritare, exemplificate prin Sparta, accentul cade pe aspectele formale exterioare, operându-se o selecție socială de tipul eutanasiei. Interesant este faptul că, deși A. Chavigny face referință la modelele Antichității clasice eline, aceste aspecte pot fi regăsite și în societățile de tip modern. Astfel, așa cum am mai menționat și în alte situații, societățile moderne prezintă tipuri diferențiate de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții bolnavului sau al morții acestuia. Astăzi, responsabilitatea a luat un caracter pur pragmatic, utilitarist. Bolnavul este liber să decidă asupra vieții sale în cazul unei afecțiuni fatale, cu un pronostic sumbru. Aceasta introduce și justifică aplicarea în medicină a eutanasiei. Se pune însă întrebarea: ce trebuie, totuși, făcut pentru aceste cazuri care amenință direct echilibrul psihic și moral al bolnavilor, indiferent de afecțiunea acestora? Răspunsul l-a dat E. Kübler-Ross, care a instituit forme adecvate de psihoterapie cu bolnavii cronici
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi cu ușurință înlocuită de recenta intrare în istorie a sănătății mintale. Societățile moderne de tipul mai sus menționat au introdus sub masca unui fals umanism vechile procedee de „rezolvare” a cazurilor incurabile sau a afecțiunilor cronice. Este vorba de eutanasie (Ph. Ehrenström, P. Rentschnick, P.V. Admiraal). Revenind la consecințele acțiunii de igienă mintală legate de atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal, menționăm două direcții de utilizare a psihoigienei: a) utilizarea negativă, în cazul societăților închise sau cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunii de igienă mintală legate de atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal, menționăm două direcții de utilizare a psihoigienei: a) utilizarea negativă, în cazul societăților închise sau cu un exces de reglementare socială, în care sunt admise eugenia, eutanasia sau alte metode, adesea fără a fi numite direct, ci exprimate prin refuzul de asistență medicală sau alte forme indirecte; b) utilizarea pozitivă, în cazul societăților deschise, de tip liberal, în care sunt promovate următoarele: psihoprofilaxia și recuperarea bolnavilor psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care sunt promovate următoarele: psihoprofilaxia și recuperarea bolnavilor psihic, asistența muribunzilor, resocializarea bolnavilor psihic, fapte care implică respectul și demnitatea omului aflat în stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este un tip de moarte accelerată
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este un tip de moarte accelerată datorită unor tehnici de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]