977 matches
-
sau construite de alții și le utilizați la clasa dumneavoastră. 9. Emiteți judecăți de valoare și apreciați elevii chiar și atunci (mai ales atunci) când predați. 10. Nu puneți etichete definitive în legătură cu progresele elevilor dumneavoastră, pornind doar de la câteva exerciții evaluative. 11. Acordați tuturor elevilor o șansă de realizare și afirmare, indiferent de posibilități și circumstanțe. 12. Argumentați în fața tuturor elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin aprecieri sau note; ei își interiorizează cu acest prilej exigențe, criterii, praguri ale reușitei. 13. Nu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000). Aceasta a dus la crearea unei încrederi oarbe în instrumentele psihodiagnostice, la fetișizarea lor și la exprimarea în formă categorică a concluziilor și judecăților evaluative. Într-o astfel de situație, psihologul își arogă o competență dincolo de limita superioară a posibilității sale reale de evaluare-predicție, expunându-se riscului de a nu fi confirmat întotdeauna de realitate. Dacă în planul psihologiei generale putem accepta teza statisticii că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
monotonă; să fie foarte bine pregătit; să cunoască toate metodele de investigație a psihicului și personalității umane; să aibă capacitatea de empatie, de comunicare verbală și nonverbală, capacitatea de a se apropia de cel din fața lui; trebuie să nu fie evaluativ, să manifeste încredere, disponibilitate la ascultare, deschidere către altul. 3. Utilitatea și actualitatea temei În actualitatea structurării domeniilor de activitate profesională stă tendința de transformare rapidă și de reconfigurare a psihologiei în raport cu conținutul și cu forma de manifestare. În conglomeratul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din care rezultă: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în șase părți și structurile orizontale. Pentru a asigura eficientă acestor structuri organizatorice este necesara evaluarea lor, evaluare ce se realizează în baza unor criterii. Autorul propune un numar de nouă criterii evaluative, fiecare conceput într-o manieră polara. Din necesitatea de a lua în considerare și problemele umane se constituie structurile informale, neoficiale, psihologice, prezentate în subcapitolul 3.7 cu referire la factorii care facilitează apariția lor și rolul lor în organizație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
caracter local sau general. Structură cognitivă - ansamblul conținutului informațional și al procesului informațional care îl determină. În funcție de acestea, poate avea caracter local sau general și implică componente specifice (conținutul informațional) și nespecifice (procesul informațional). Cogniții iraționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): nu au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de disfuncționale/dezadaptative/nesănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de iraționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
specifice (conținutul informațional) și nespecifice (procesul informațional). Cogniții iraționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): nu au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de disfuncționale/dezadaptative/nesănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de iraționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognitons) (vezi infra). Cognitiții raționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): au susținere emprică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pragmatică; se mai utilizează și termenii de disfuncționale/dezadaptative/nesănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de iraționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognitons) (vezi infra). Cognitiții raționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): au susținere emprică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de funcționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de raționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognitons) (vezi infra). Cognitiții raționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): au susținere emprică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de funcționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de raționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognition) (vezi infra). Cogniții disfuncționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): nu au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale (cogniții
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale (cogniții centrale, intermediare și evaluative generale). Comportament
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la structurile cognitive generale (cogniții centrale, intermediare și evaluative generale). Comportament - orice reacție/răspuns observabil și măsurabil al organismului ca întreg. Comportament exteriorizat - orice reacție/răspuns al organismului ca întreg observabilă și măsurabilă, direct sau cu aparatură specifică, independent de cel care îl produce. Comportament interiorizat - orice reacție/răspuns
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
14 Pur și simplu nu merită 1 2 3 4 5 15 Nu pot face nimic până la capăt 1 2 3 4 5 I. Ce măsoară ATQ? ATQ măsoară gândurile automate disfuncționale și iraționale (cogniții descriptive și inferențiale și cogniții evaluative specifice). În instrucțiune, perioda de „patru săptămâni” poate fi modificată pentru a reliefa interesul clinicianului (de exemplu, ultimele două săptămăni); nu se utilizează însă un interval peste patru săptămîni, căci pot apărea erori de memorie. II. Administrare Scala se administrează
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
nu suport faptul că ei nu mă plac 1 2 3 4 5 26. Dacă ceilalți nu mă respectă, acest lucru spune despre ei că sunt persoane rele 1 2 3 4 5 I. Ce măsoară GABS? GABS măsoară cognițiile evaluative raționale și iraționale cu caracter general. Repartiția pe subscale a celor 26 de itemi este următoarea: 1. Raționalitate 4, 9, 19, 24 2. Evaluarea globală a propriei valori 7, 10, 13, 22 3. Nevoia de realizare 1, 11, 18, 20
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a acestei problematici are în vedere răspunsul la următoarele întrebări: Cine sunt evaluatorii activității instructiv-educative desfășurate de profesor la clasă? Ce evaluează aceștia? Cu ce instrumente/proceduri? Cu ce scop? Care este locul și rolul managerului școlar în contextul actului evaluativ? În linii generale, acestor întrebări li se poate răspunde prin ceea ce urmează: • cei mai importanți evaluatori sunt elevii înșiși - deși ei nu au suficientă competență pentru a evalua nivelul de pregătire profesională a profesorului, în special pregătirea în domeniul de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vizual. Există aici o dublă evaluare, o simțită coexistență a ironiei auctoriale și a maliției personajului. Accentul fiind prea puternic, efectul devine unul specular, ca și cînd discursul interior al personajului s-ar folosi de privilegiul distanțării, pentru a oglindi evaluativ istoria de pînă aici a propriului său "rol". Prea plastic în expresia imaginii despre sine, personajul reflectează neverosimil. Dar acesta este stilul romanului, prețios și voit excesiv. Armătura sa argumentativă nu justifică personajul, ci îl copleșește cu o sarcină vizionară
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
poate exploata, tocmai datorită aparenței lor neutre, "sertarele"apar desigur, ca semne exterioare, materiale, pentru pliuri ascunse, inavuabile, ale sufletului personajului. O tematică a ascunsului întunecat, a subteranei și a adîncului (imaginat ...arhitectural) se constituie în imaginile romanești ale discursului evaluativ, dirijat de vocea naratorială . Ele sînt spații simbolic transparente ale subconștientului. Gîndul morții, Lenora îl simte ridicîndu-se din "regiuni" materiale ale ființei, încă nedeslușit și totuși acaparator: "Lenora se întristă, din regiuni obscure i se urca o intuiție sinistră asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
explicită, în chiar discursul naratorial: "Scoborînd astfel în subteranele conștiinței, (Rim) găsise gîndul mîntuitor de a se sluji de minciună." Obsesia arhitecturală își urmează cursul. Nu este de mirare, așadar, să o regăsim în formula specifică, (semi)explicită, intens conotată evaluativ, în desemnarea unor personaje conduse de porniri "subterane", precum gemenii Hallipa. Scriind despre "domiciliul" lor pasager, romanul îi înscrie într-un cod repetabil, cu ușurință perceptibil: "Ei se mulțumeau deocamdată drept laborator cu o odaie din subsolul facultății. (...) Viermuși subterani
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea “Metode de strategii evaluative” propune o abordare a studiului matematicii în ciclul primar din perspectiva evaluarii. Autoarea se oprește asupra aspectelor metodice pe care le impune organizarea și desfășurarea unui proces coerent de evaluare, oprindu-se asupra clasei a IV-a și prezintă strategii
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
în carte repere ale propriei activități didactice. Pe parcursul lucrării sunt prezentate și argumentate pertinent soluții metodice experimentate la clasă. Oferă alternative pentru evaluare în relație cu proiectarea pe unități de învățare și lectura personalizată a programei și organizarea unor acțiuni evaluative care se constituie într-un demers coerent care să permită aprecierea nivelului de formare a deprinderilor cerute de programă și nivelul de cunoștințe cerute prin curriculum. Bine strucurată, utilizând un aparat critic pertinent, exemple relevante și argumentări corecte, cartea autoarei
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
care o impune. Prof.dr.Mihaela Neagu ARGUMENT În primele clase se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecații matematice la elevi. Acum se însușesc noțiunile de bază, „instrumentele”cu care elevul va „opera” pe parcursul vieții. Lucrarea „Modele de strategii evaluative”își propune să demonstreze că elevii învață eficient atunci când sunt „supuși unei evaluări constante, ale cărei noțiuni o înțeleg, o acceptă și o consideră benefică pentru pregătirea lor”. Cartea vine în sprijinul cadrelor didactice și elevilor pentru realizarea momentelor de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pregătirea lor”. Cartea vine în sprijinul cadrelor didactice și elevilor pentru realizarea momentelor de activitate independentă și evaluare a cunoștințelor dobândite de școlarii clasei a IV-a, pe parcursul unităților de învățare, la disciplina Matematică. Cartea oferă cititorului modele de strategii evaluative cu aplicativitate pe unitățile de învățare. Pentru fiecare unitate de învățare propusă de planificarea calendaristică am dat exemple de activități de învățare reprezentative comentând rolul acestora în procesul instructiv-educativ și finalitatea urmărită, având în vedere realizarea obiectivelor de referință înscrise
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
didactic prin metode și probe de evaluare variate și în număr suficient. Am dat exemple de probe orale, probe scrise-fișe de lucru, activități practice, teme în clasă activități individuale sau colective, pe grade diferite de nivel. Lucrarea „Modele de strategii evaluative”este o ilustrare a modului cum am înțeles reforma curriculară - drept cunoaștere, aplicare și aplicativitate . REPERE METODOLOGICE PENTRU EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII LA MATEMATICĂ Proiectarea activității didactice include un ansamblu de operații de elaborare și organizare anticipativă a obiectivelor, conținutului, strategiilor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]