484 matches
-
ale vieții lui Isus, el vede viața pur contemplativă (calea pustiului), detașată de lume pentru a se dedica rugăciunii și penitenței; viața apostolică (lucrarea de evanghelizare), care exprimă zelul și iubirea lui Dumnezeu față de orice om prin intermediul tuturor lucrărilor de evanghelizare specifice preoților și consacraților; viața de la Nazaret, apropiată de viața de zi cu zi a tuturor oamenilor, exprimată prin muncă și relații familiare, caracterizate de iubirea lui Isus, prietenul tuturor. Aceasta îl ajută să adopte o fidelitate creativă, ajungând să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mantalei este urmată în povestire de apariția în visul lui Martin a lui Hristos purtînd jumătatea de hlamidă dată săracului. Doi ani mai tîrziu, Martin primește botezul, apoi părăsește armata romană în 356 pentru a se consacra misiunii sale de evanghelizare. 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea) Timp de trei sute de ani, teritoriul Galiei cunoaște o imensă mutație. Prăbușirea Imperiului Roman, odată cu invaziile barbare, face să apară puteri noi, din care se desprinde puterea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să acapareze partea esențială a puterii, în detrimentul civililor. Pe de altă parte, Imperiul s-a creștinat, începînd cu orașele. Episcopii devin personaje de prim plan, viața monastică și-a făcut apariția în Galia și, sub impulsul Sfîntului Martin, a început evanghelizarea satelor. Dar fragilul echilibru dintre romani și barbari este definitiv rupt la începutul secolului al V-lea. Marile invazii. Galia a cunoscut atunci trei mari acțiuni succesive și foarte diferite ale popoarelor barbare. La începutul secolului, un grup de popoare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în basilici ridicate în apropierea cimitirelor sau pe mormintele sfinților care îi atrag pe pelerini: Sfîntul Martin la Tours; Sfîntul Denis în apropiere de Paris, al cărui cult este încurajat de Dagobert; Sfîntul Hilaire la Poitiers... Începută în timpul sfîntului Martin, evanghelizarea satelor progresează profitînd de fondarea parohiilor rurale de către episcopi și mai mult de fondarea de biserici private construite de nobili pe domeniile lor. Acestui creștinism încă rudimentar și adesea aproape de păgînism, sufletele de elită îi preferă perfecțiunea vieții monastice, care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea strînsă de dioceze, ai căror episcopi sînt ajutați de colegii de *canonici, *consiliile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Hristos: „Mergând învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28,19). Marele ierarh misionar din Remesiana era ancorat în realitățile ecumenice din vremea sa, dedicându-se cu toată ființa sa lucrării de evanghelizare. Opera misionară, de o largă respirație ecumenică, pe care o conducea Sfântul Ioan Gură de Aur de la Constantinopol, susținută de Sfântul Teotim I de Tomis pe malurile Dunării de Jos și în străvechea Dacie Pontică, era împlinită cu mare râvnă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
misionară, câștigată în condiții grele, experiență pe care urma să o confrunte cu practica bisericească din Italia. Dialogul său ecumenic cu Paulin este benefic pentru amândoi. Paulin este informat că pe malurile Istrului (Dunării) se desfășoară o intensă activitate de evanghelizare, împletită cu o rodnică acțiune de romanizare a „populațiilor barbare” aflate printre dacoromani. Misionarismul Sfântului Niceta l-a impresionat pe Paulin, iar personalitatea patristică a misionarului dunărean i-a stârnit admirația, exprimată în cuvinte de laudă. La rândul său, Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prezentând femeile ca pe niște ucenice autentice ale lui Isus: îi slujeau la masă (este sensul restrâns al termenului diakoneo) și erau preocupate ca nimic să nu-i lipsească (este sensul mai larg al termenului diakoneo) în timpul vieții sale de evanghelizare itinerantă. În ceea ce îi privește pe cei doisprezece, evanghelia nu folosește niciodată expresia „slujeau” lui Isus. Conform evanghelistului Lc 8,1-2, împreună cu Isus stau cei doisprezece apostoli și femeile. Unul din scopurile lui Isus în alegerea celor doisprezece era acela
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ecclesiae și, nu întâmplător, istoricul Luca amintește diverse case împreună cu numele patroanelor lor. Misionarii evangheliei datorează mult unor femei ca Lidia, o comerciantă bogată de purpură, care insistă să-i primească pe Paul și Barnaba: casa ei devine loc de evanghelizare și centru de referință pentru Biserica din Filipi (Fap 16,14-40). 2.3 Surori și frați în noutatea creștină În textul din 1Cor 9, 5, Paul relevă prezența femeilor în mijlocul apostolilor. Ne spune cu claritate că „ceilalți apostoli, frații Domnului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este un semn că erau așa de importanți încât, pentru istoria misiunii creștine, Luca nu ar fi putut să-i neglijeze. Studioșii pun accentul pe faptul că cei doi soți desfășurau o slujire semnificativă, cea a învățării, ca operă a evanghelizării. În ceea ce privește ordinea internă a adunării, principiul pus în 1Cor 11,3 („capul oricărui bărbat este Cristos, și capul femeii este bărbatul, și capul lui Cristos este Dumnezeu”) este în mod indubitabil suficient pentru a ne imagina o adunare prezidată de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1Cor 11,3 („capul oricărui bărbat este Cristos, și capul femeii este bărbatul, și capul lui Cristos este Dumnezeu”) este în mod indubitabil suficient pentru a ne imagina o adunare prezidată de o femeie, chiar dacă era asociată soțului în vederea scopului evanghelizării și responsabilității față de biserica locală, asemenea Priscilei și lui Acvila. Acest fapt arată, probabil, că nu e necesar să facem multe studii pentru a înțelege cine prezida (proistamenos: 1Tes 5,12) reuniunea adunării (1Cor 11,20), când biserica locală se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a se îmbrăca, precum și felul lor de mânca și de a bea. I. Sub semnul viței de vie Începând cu secolul al XV-lea, Europa creștină, în special creștinătatea mediteraneană, pornește la descoperirea, apoi la cucerirea noii lumi. Colonizarea, evanghelizarea și plantarea viței de vie mergeau mână în mână: "Oricare dintre călugării cuceritori avea în desagă breviarul și legătura de butași 111". Misionarii portughezi au adus vinul în Japonia și în Brazilia. Călugării spanioli au făcut la fel în restul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
rol aparte în această evoluție istorică îl consacrăm documentului adoptat în urma Conciliului Vatican I: Syllabus și Conciliul Vatican I, care a repoziționat Biserica în societatea contemporană și în care se acorda o atenție deosebită presei, ce devenea un mijloc de evanghelizare și răspândire a mesajului creștin. În ultima parte Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a secolului al XX-leaprezentăm rezultatele și situația evoluției în timp a concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare socială, în perioada propusă spre cercetare. Deși la prima vedere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se petreceau în acele locuri, ci erau preoți misionari sau persoane consacrate ori laice, plecați în misiuni de evanghelizare sau caritabile, în diferite locații (din America Latină, Africa, Asia). Uneori, erau preoți sau studenți plecați în Occident pentru studii (în Germania, Italia, Franța, Spania etc.) care trimiteau informații despre locurile unde se aflau și despre faptele mai importante care se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acordării unei importanțe sporite mass-mediei, opiniei publice și comunicării; s-a creat un cadru, niște specialiști și un aparat capabil să "transmită" populației din întreaga lume mesajul și poziția sa, filosofia și valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului creștin. Biserica a organizat și dezvoltat un sistem educațional, a creat numeroase centre de binefacere și a inițiat opere de caritate prin organismele sale clericale sau laice (prezente și pe teritoriul României), care au promovat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții: de informare, de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important în transmiterea și aplicarea viziunii și politicii promovate de Vatican, lucru demonstrat de numeroasele documente oficiale referitoare la mijloacele de comunicare în masă. I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din occident asupra Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diversele organisme internaționale; principalul obiectiv era menținerea unității, a puterii spirituale și a prestigiului. Reorganizarea Bisericii în perioada modernă s-a făcut ținându-se cont de câteva constante, precum centralizarea și ierarhizarea acesteia în jurul Papei (infailibilitatea papală), continuarea operei de evanghelizare, apărarea Bisericii de atacuri din ce în ce mai directe, menținerea esenței mesajului și a învățăturilor creștine etc. Mijloacele prin care s-a realizat această repoziționare în noul cadru politico-social (al statelor moderne) au fost și ele specifice modernității și transformărilor tehnologice și culturale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii față de această realitate a modernității (prin exemplificarea practică ce constă în crearea unei altfel de mass-media de către Biserică) și a doua de transmitere efectivă și de comunicare în cadrul comunităților catolice din întreaga lume; era ca o nouă formă de "evanghelizare", dar și ca o manieră de contracarare a atacurilor întreptate împotriva sa indiferent din ce colț al lumii, sub ce regim politic, sau ce situație etnică sau confesională exista. Existența numeroaselor documente păstrate au demonstrat preocuparea Bisericii de a răspunde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care pot contribui la progres prin informare, circulația ideilor, formarea opiniei publice toate stipulate în Drepturile omului și ale cetățeanului 161. Biserica vedea ca o datorie a sa dar și ca pe un drept folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor corectă de către instituțiile publice și private 162. Grație influenței pe care acestea o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Mijloacele media au venit în ajutorul Bisericii încă de la început; de exemplu, inventarea tiparului a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. Preoții și persoanele consacrate trimise în misiune de evanghelizare în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii (Africa, Asia, America Latină, Rusia etc.) au devenit un fel de "corespondenți" ai Bisericii, oferind informații din acele locuri, deseori scriind numeroase articole în revistele catolice de la Roma, sau din alte centre de presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au reprezentat o formă nouă de transmitere a mesajului, prin care cuvântul Bisericii ajungea direct la toți creștinii și în întreaga societate. Presa a fost privită și folosită și ca o modalitate modernă de desfășurare a operei de misionariat, evanghelizare și de exprimare a poziției și a punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut față de mass-media în general și pentru presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost "asimilată" și dacă autoritatea ecleziastică nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații a fost Buletin paroissial 405, apărut în anul 1916 la București în limba franceză, aparținând Catedralei "Sf. Iosif" din același oraș. Tipărirea în limba franceză a exprimat modul de gândire a episcopului de București, Raymund Netzhammer, care considera că evanghelizarea trebuie făcută în limba de origine a enoriașilor; ca o consecință, pentru credincioșii din România de origine franceză dar mai cu seamă germană, trebuiau să existe și publicații în aceste limbi 406. În România, din cauza numărului redus de credincioși catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]