KorAP: Find »[drukola/base=evoluționist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...36 >

880 matches

Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449

însă dacă aceste structuri înnăscute sunt specifice sau generale. Altfel spus, există o structură cognitivă specifică pentru învățarea limbajului sau o structură cognitivă generală de învățare, indiferent de conținut (de exemplu, lingvistic, perceptiv etc.), cum sugerează modelul social standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul social standard. Dar ce este plasticitatea? Este un

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
generală de învățare, indiferent de conținut (de exemplu, lingvistic, perceptiv etc.), cum sugerează modelul social standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul social standard. Dar ce este plasticitatea? Este un termen care descrie flexibilitatea răspunsurilor subiectului uman, și anume că acesta se schimbă ca reacție la condițiile de mediu. Odată înțeles acest lucru

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
flexibilitatea răspunsurilor subiectului uman, și anume că acesta se schimbă ca reacție la condițiile de mediu. Odată înțeles acest lucru, este clar că ceea ce trebuie explicat este relația dintre schimbarea comportamentului și schimbarea condițiilor de mediu, explicație care în psihologia evoluționistă angajează structurile cognitive, ca rezultat al procesului de evoluție. Mitul III. Psihologia evoluționistă nu lasă loc pentru liberul arbitru. Astfel ea răstoarnă tot eșafodajul social Așadar, dacă structurile cognitive determinate genetic îmi generează răspunsurile, mai sunt eu responsabil pentru ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
condițiile de mediu. Odată înțeles acest lucru, este clar că ceea ce trebuie explicat este relația dintre schimbarea comportamentului și schimbarea condițiilor de mediu, explicație care în psihologia evoluționistă angajează structurile cognitive, ca rezultat al procesului de evoluție. Mitul III. Psihologia evoluționistă nu lasă loc pentru liberul arbitru. Astfel ea răstoarnă tot eșafodajul social Așadar, dacă structurile cognitive determinate genetic îmi generează răspunsurile, mai sunt eu responsabil pentru ceea ce fac? Avem două vești la această întrebare, ambele rele. Prima veste este că

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
pentru liberul arbitru. Astfel ea răstoarnă tot eșafodajul social Așadar, dacă structurile cognitive determinate genetic îmi generează răspunsurile, mai sunt eu responsabil pentru ceea ce fac? Avem două vești la această întrebare, ambele rele. Prima veste este că, într-adevăr, psihologia evoluționistă, ca și cercetările recente din științele cognitive și neuroștiințe, arată că liberul-arbitru este o iluzie, fără a avea rol determinant în răspunsurile noastre. A doua veste rea este că, deși nu avem liber-arbitru, suntem responsabili pentru ceea ce facem. Legile sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
costă pe alții. Numai pentru că există în natura noastră tendința de a fura, nu înseamnă că este în regulă să o și facem. Fiecare dintre noi are structurile cognitive care asigură respectarea legilor și violarea lor. Mitul IV. Abordarea psihologiei evoluționiste este politic incorectă (politically incorrect). Unii oameni consideră că modelul social standard este politic-corect deoarece, mizând pe componenta de învățare generală, toți oamenii au șanse egale. Altfel spus, fiecare poate deveni orice. Înțelegând greșit psihologia evoluționistă, unii consideră că, prin

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Mitul IV. Abordarea psihologiei evoluționiste este politic incorectă (politically incorrect). Unii oameni consideră că modelul social standard este politic-corect deoarece, mizând pe componenta de învățare generală, toți oamenii au șanse egale. Altfel spus, fiecare poate deveni orice. Înțelegând greșit psihologia evoluționistă, unii consideră că, prin angajamentul ei genetic, aceasta este discriminatorie și rasistă. Psihologia evoluționistă este însă la fel de corectă politic ca și modelul social standard. Ceea ce spune ea este că mintea umană nu constă din mecanisme generale de învățare, ci dintr-

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
modelul social standard este politic-corect deoarece, mizând pe componenta de învățare generală, toți oamenii au șanse egale. Altfel spus, fiecare poate deveni orice. Înțelegând greșit psihologia evoluționistă, unii consideră că, prin angajamentul ei genetic, aceasta este discriminatorie și rasistă. Psihologia evoluționistă este însă la fel de corectă politic ca și modelul social standard. Ceea ce spune ea este că mintea umană nu constă din mecanisme generale de învățare, ci dintr-un număr mare de structuri cognitive specifice, care formează arhitectura acesteia! Așadar, toți oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
modelul social standard. Ceea ce spune ea este că mintea umană nu constă din mecanisme generale de învățare, ci dintr-un număr mare de structuri cognitive specifice, care formează arhitectura acesteia! Așadar, toți oamenii pot învățat limbajul, doar că, în timp ce psihologia evoluționistă spune că acest lucru se realizează printr-o structură cognitivă specifică, modelul social standard consideră că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
toți oamenii pot învățat limbajul, doar că, în timp ce psihologia evoluționistă spune că acest lucru se realizează printr-o structură cognitivă specifică, modelul social standard consideră că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o de discriminare și de sexism. Răspunsurile psihologiei evoluționiste sunt științifice. Diferențele sexuale se exprimă în strategii reproductive diferite, lucru susținut de date științifice, fără ca aceasta să însemne discriminare. Nu orice diferență

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
în timp ce psihologia evoluționistă spune că acest lucru se realizează printr-o structură cognitivă specifică, modelul social standard consideră că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o de discriminare și de sexism. Răspunsurile psihologiei evoluționiste sunt științifice. Diferențele sexuale se exprimă în strategii reproductive diferite, lucru susținut de date științifice, fără ca aceasta să însemne discriminare. Nu orice diferență semnalizată este discriminare! Mitul V. Dacă ceva

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
o structură cognitivă specifică, modelul social standard consideră că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o de discriminare și de sexism. Răspunsurile psihologiei evoluționiste sunt științifice. Diferențele sexuale se exprimă în strategii reproductive diferite, lucru susținut de date științifice, fără ca aceasta să însemne discriminare. Nu orice diferență semnalizată este discriminare! Mitul V. Dacă ceva este rezultat al procesului de evoluție, trebuie să fie prezent

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
0, atunci individul nu există! Mitul VII. Structurile cognitive ale procesului de evoluție sunt panglosiste Termenul de panglosist provine de la numele lui Panglos din opera lui Voltarire, care a susținut că tot ceea ce există reflectă cea mai bună structură. Psihologia evoluționistă nu este panglosistă (de exemplu, nu avem urechi pentru a putea să purtăm ochelari), asupra designului structurilor cognitive existând o serie de constrângeri. Să le analizăm pe cele mai importante: (1) Evoluția este adesea un proces lent, astfel că structura

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
existat probleme cu sarcina. Invers, lărgirea excesivă a bazinului, pentru a favoriza sarcina, ar fi dus la dificultăți în alergare, scăzând șansa de supraviețuire. Așadar, cele două structuri biologice au trebuit coroborate una cu alta. 2.6. Principii ale psihologiei evoluționiste. Să analizăm în continuare mai detaliat principalele asumpții ale psihologiei evoluționiste (pentru detalii vezi Buss, 2001; Cosmides și Tooby, 2006; Hagen, 2006). 2.6.1. Rolul structurilor cognitive Mintea umană (creierul uman) are structuri cognitive (circuite cerebrale) construite pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
favoriza sarcina, ar fi dus la dificultăți în alergare, scăzând șansa de supraviețuire. Așadar, cele două structuri biologice au trebuit coroborate una cu alta. 2.6. Principii ale psihologiei evoluționiste. Să analizăm în continuare mai detaliat principalele asumpții ale psihologiei evoluționiste (pentru detalii vezi Buss, 2001; Cosmides și Tooby, 2006; Hagen, 2006). 2.6.1. Rolul structurilor cognitive Mintea umană (creierul uman) are structuri cognitive (circuite cerebrale) construite pentru a genera comportamente adecvate condițiilor de mediu (EEA). Structurile cognitive au fost

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
unele organisme care se mișcă și au creier, atunci când se fixează, renunțând la mișcare, creierul este resorbit (de exemplu, moluștele sefile). După cum am spus mai sus, modelul ABC cognitiv (Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată abordarea psihologiei evoluționiste. Acesta are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
viață -, altele au caracter general, în sensul că sunt transsituaționale. În cadrul fiecăreia, așa cum am spus mai sus, conținuturile au caracter specific (se referă la ceva anume), iar procesele, caracter nespecific (ele putând acomoda orice conținut în dubletul „dacă - atunci”). Psihologia evoluționistă consideră că structurile cognitive cu caracter general sunt neesențiale pentru explicarea răspunsurilor subiectului uman. Structurile cognitive specifice sunt cele care determină răspunsurile acestuia. Structurile cognitive generale au fost promovate de psihologie la începuturile ei - modelul social standard. Ideea fundamentală este

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Structurile cognitive generale au fost promovate de psihologie la începuturile ei - modelul social standard. Ideea fundamentală este că aceste structuri generale pot fi aplicate cu aceeași eficiență la diverse conținuturi, generând răspunsurile subiectului uman. Cercetările recente de psihologie cognitivă, biologie evoluționistă și neuroștiințe au arătat că această perspectivă este fundamental falsă. Mintea umană constă dintr-o mulțime de structuri cognitive specifice, specializate pentru a rezolva probleme particulare. Flexibilitatea ei este deci determinată nu de faptul că anumite structuri generale se aplică

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
se aplică flexibil la diverse conținuturi, ci de faptul că, având un număr mare de structuri specifice (expert), ele interacționează, ajutându-ne să facem față atât problemelor particulare, cât și celor noi și complexe. Acesta este pariul angajat de psihologia evoluționistă, iar datele acumulate, prezentate și pe parcursul acestei lucrări, arată că el va fi probabil câștigat în dauna modelului social standard. 2.6.2. Structură cognitivă versus structură biologică Relația dintre structura (componenta) biologică (B) și cea psihologică (P) este încă

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
modulele sunt organizate pe niveluri diferite; spre exemplu, unele dintre ele se ocupă de integrarea outputurilor altor module. Așadar, mintea noastră trebuie văzută ca o colecție de astfel de module, integrate funcțional. 2.6.5. Structura reflectă funcția Focalizarea psihologiei evoluționiste este asupra structurilor cognitive rezultat al procesului de evoluție. Psihologia cognitivă studiază nivelul computațional și algoritmic-implementațional al acestor structuri cognitive. Neuroștiințele abordează nivelul lor implementațional. Abordările psihologiei cognitive și ale neuroștiințelor identifică cauzele proximale ale răspunsurilor subiecților umani. Psihologia evoluționistă

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
evoluționiste este asupra structurilor cognitive rezultat al procesului de evoluție. Psihologia cognitivă studiază nivelul computațional și algoritmic-implementațional al acestor structuri cognitive. Neuroștiințele abordează nivelul lor implementațional. Abordările psihologiei cognitive și ale neuroștiințelor identifică cauzele proximale ale răspunsurilor subiecților umani. Psihologia evoluționistă pornește de la ideea că o structură cognitivă a apărut deoarece ea a trebuit să rezolve a problemă adaptativă. Așadar, explicația este una distală. 2.6.6. Cutia craniană modernă găzduiește o minte pentru epoca de piatră EEA era diferit de

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
așadar un fel de Flintstone transpus în Star Trek. Acestea fiind spuse, trebuie recunoscut faptul că mediul post EEA are similarități majore și importante pentru specie cu EEA; altfel supraviețuirea speciei nu ar fi posibilă. 2.7. Paradigme ale psihologiei evoluționiste Există două paradigme de cercetare în psihologia evoluționistă. Prima paradigmă, numită și paradigma clasică, consideră că focalizarea trebuie să se facă asupra structurilor cognitive generale pentru specia noastră (Cosmides și Tooby, 2006), altfel spus, asupra structurilor cognitive care fac parte

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Trek. Acestea fiind spuse, trebuie recunoscut faptul că mediul post EEA are similarități majore și importante pentru specie cu EEA; altfel supraviețuirea speciei nu ar fi posibilă. 2.7. Paradigme ale psihologiei evoluționiste Există două paradigme de cercetare în psihologia evoluționistă. Prima paradigmă, numită și paradigma clasică, consideră că focalizarea trebuie să se facă asupra structurilor cognitive generale pentru specia noastră (Cosmides și Tooby, 2006), altfel spus, asupra structurilor cognitive care fac parte și constituie arhitectura minții umane, indiferent de individ

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
critice A rezolvat probleme adaptative în EEA Are funcția de a rezolva probleme adaptative Are funcția de a rezolva probleme adaptative Nu a avut și nu are funcția de a rezolva probleme adaptative 2.8. Paradigme de cercetare în psihologia evoluționistă Cercetarea este procesul prin care producem cunoștințe, necesare rezolvării unei probleme (David, 2006). O problemă este o discrepanță între o stare prezentă (ce știm) și o stare-scop (ce vrem să știm). Demersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
științifică nu este superioară alteia. Fiecare metodă de cercetare are anumite constrângeri care trebuie respectate și generează un anumit tip de cunoștințe necesare rezolvării unui anumit tip de problemă. Să ilustrăm această idee prin exemplul de mai jos. În psihologia evoluționistă, problema pornește de la încercarea cercetătorului de a descrie, prezice, explica și/sau sistematiza răspunsurile subiectului uman. Pașii urmăriți într-un demers de cercetare pe linia psihologie evoluționiste sunt următorii: Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]