881 matches
-
inventată de la început în forma ei cea mai perfectă. Încă din tinerețe, Darwin a fost deprins să gândească în spiritul unui principiu al uniformitarianismului, în primul rând sub influența operei lui Lyell, cercetătorul care a impus un punct de vedere evoluționist în geologie, și apoi sub influența propriilor sale observații geologice făcute în timpul călătoriei și mai târziu. Se știe că studiul cărții lui Lyell Principiile geologiei a avut o influență covârșitoare asupra formării gândirii lui Darwin. Nu puține pasaje din Originea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unor cauze și legi invariabile și, pe de altă parte, că apariția fiecărei specii de insecte va trebui să fie explicată printr-o intervenție aparte a unei forțe ce acționează potrivit unor anumite intenții. În prima schiță a concepției sale evoluționiste, care a fost pusă pe hârtie deja în iunie 1842, Darwin nota că Dumnezeu, cel care a creat un univers condus de legi, ar fi înjosit dacă ar fi socotit creatorul fiecărui parazit. În pasul următor, el va refuza să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
primul rând din conceptul variabilității nedefinite. Concluzia că selecția este oarbă, că ea nu acționează pentru realizarea unui țel prestabilit, se impune de îndată ce cădem de acord că materia asupra căreia lucrează selecția este constituită din variații spontane, întâmplătoare. O gândire evoluționistă care se sprijinea pe pilonii reprezentați de ideea selecției - concepută drept păstrare în lupta pentru existență a acelor variații întâmplătoare care au valoare adaptativă - și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ideea selecției - concepută drept păstrare în lupta pentru existență a acelor variații întâmplătoare care au valoare adaptativă - și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență înțeleaptă și binevoitoare, cât și cu teoriile evoluționiste speculative al căror motiv central îl reprezenta ideea progresului. Darwin va aprecia că o cercetare fără prejudecăți a faptelor nu oferă nici un sprijin pentru ideologie răspândită în cercuri intelectuale ale vremii, ideologie potrivit căreia natura, ca și societatea, evoluează cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1250 de exemplare ale primei ediții!) Timp de 150 de ani, intențiile autorului și mai ales semnificația principiilor expuse în această carte au fost apreciate în modurile cele mai diferite. Puțini biologi, incluzându-i și pe cei specializați în cercetări evoluționiste, citesc astăzi Originea speciilor. Substanța perenă a lucrării lui Darwin a fost absorbită în manualele și tratatele de specialitate. Abstracție făcând de unii istorici ai științei, probabil că cei mai mulți dintre cei care mai citesc această carte sunt oameni cu preocupări
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
originea vieții pe pământ, apreciind că există prea puține premise faptice pentru a putea afirma ceva în această privință. Revelator pentru atașamentul strict și neclintit al lui Darwin față de spiritul științific este modul cum s-a raportat el la teoriile evoluționiste ale bunicului său Erasmus Darwin și ale contemporanului său mai vârstnic, baronul de Lamarck. Darwin afirma că aceste teorii nu l-au influențat deoarece i s-au părut a fi „speculative“, în contrast cu generalizările care se sprijină în mod ferm pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
protoumane nu ar fi supraviețuit în savanele Africii, atunci homo sapiens nu ar fi apărut și nu s-ar fi răspândit pe glob. „Suntem accidente glorioase ale unui proces fără nici un impuls spre complexitate, și nu rezultate așteptate ale principiilor evoluționiste.“ Adaptările pe care le generează selecția naturală contrastează prin eficacitatea lor uimitoare cu cele care ar fi putut lua naștere prin combinații pur întâmplătoare. Dar și prin imperfecțiunea lor în raport cu cele care ar fi fost produse prin înfăptuirea unui proiect
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
punctuate, conferă și speciei statutul de obiect al selecției. Mecanismul selecției este extins sub și deasupra nivelului luptei pentru existență dintre organisme. În locul explicațiilor darwiniene, bazate pe presupunerea că selecția acționează la un singur nivel, cel al organismelor individuale, explicațiile evoluționiste urmează să fie elaborate ținând seama de acțiunea selecției la mai multe niveluri, de la gene până la specii. Dată fiind dezvoltarea pe care au cunoscut-o până în zilele noastre discipline ca biologia moleculară, genetica sau ecologia, este firesc ca înțelegerea acțiunii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nucleotide cu alta nu au nici un rol în adaptare. Tocmai prin evidențierea faptului că numeroase mutații sunt neutre sub aspect adaptativ, teoria evoluției moleculare elaborată de geneticianul japonez Motoo Kimura este apreciată drept unul din momentele importante în dezvoltarea gândirii evoluționiste după Darwin. Teoria susține că majoritatea covârșitoare a schimbărilor care au loc la nivel molecular sunt efectul fixării unor mutații neutre din punctul de vedere al necesităților de adaptare ale organismelor. Așa cum a subliniat chiar Kimura, acest fapt nu contrazice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
proiectate de o inteligență superioară, printr-o adecvare admirabilă a mijloacelor la scop. (Vezi în acest sens și observațiile lui F. Ayala, nota 28.) Nu toate caracteristicile organismelor sunt însă de acest fel. „Selecția naturală nu explică de ce multe tranziții evoluționiste de la o nucleotidă la alta sunt neutre și, prin urmare, neadaptative. Selecția naturală nu explică de ce un meteor s a izbit de Pământ acum 65 de milioane de ani, provocând extincția a jumătate din speciile lumii.“ Asemenea observații arată cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
separate“. Concluzia generală va fi că modelul competiției pentru transmiterea caracterelor de la o generație la alta, modelul pe care îl absolutizează „ultradawriniștii“, „nu ajunge pentru a explica mai mult de o fracțiune a structurilor întâlnite în mod curent în istoria evoluționistă a vieții“. Ca orientări distincte și incompatibile în cercetarea sistemului care este planeta noastră, în identificarea corelațiilor celor mai importante pentru înțelegerea evoluției vieții, cele două abordări a căror competiție domină astăzi dezbaterea dintre cercetătorii evoluției vieții pot fi caracterizate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
două programe de cercetare științifică. Adoptarea unuia din ele reprezintă o opțiune în favoarea unei abordări distincte, a unei anumite modalități de a privi și de a interpreta faptele considerate a fi cele mai semnificative pentru descrieri și explicații de tip evoluționist. Referindu-se la abordările care se confruntă astăzi în biologia evoluției, Gould afirmă că ele nu trebuie văzute drept „însumări pasive de crezuri generale“, ci drept „definitori activi ai subiectelor recomandate pentru studiu și modurilor de examinare a lor“. Astfel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
experimentale și constatările de teren arată că prin procese naturale pot fi produse doar varietăți, nu și specii noi. Rezultatul cercetărilor paleontologice indică lipsa multor verigi intermediare. Date ale biologiei moleculare sau omologii anatomice, care sunt invocate în sprijinul explicației evoluționiste, pot fi puse de acord și cu reprezentarea creștină tradițională a creației separate. Există mari dificultăți de a explica prin procese naturale apariția unor organe cum sunt ochii mamiferelor. Concluzia lui Plantinga este că, dacă dintr-o perspectivă naturalistă argumentele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
recentă, ocazionată de aniversarea a 200 de ani de la nașterea lui Darwin, teologul Dumitru Popescu reafirma punctul de vedere după care, pentru creștinismul răsăritean, credința se situează într-un orizont net distinct de cel în care au fost elaborate teoriile evoluționiste și creaționiste, a căror temelie comună este acceptarea ideii că „lumea a devenit o realitate autonomă care funcționează prin ea însăși“. Numai pe această temelie, și nu pe cea a creștinismului răsăritean, se poate discuta, de exemplu, dacă există sau
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
elev copilul Charles, Butler a publicat în 1879 o carte (Evolution old and new, or the Theory of Buffon, Dr Erasmus Darwin and Lamarck compared with that of Mr C. Darwin) în care teoria lui Darwin era comparată cu teoria evoluționistă a bunicului său Erasmus și cu cele ale lui Buffon și Lamarck. Nu trebuie să ne mire că un spirit cu înclinații speculative, lipsit de interes pentru întemeierea empirică a teoriilor, a ajuns la o concluzie defavorabilă evoluționismului bazat pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lor noi dorințe. Dintr-o asemenea perspectivă, mai aproape de adevăr îi apăreau lui Butler Buffon, Lamarck, Goethe și, în primul rând, Erasmus Darwin. Preferință care nu putea fi decât întărită de faptul că autorul Originii speciilor contestase influența acestor concepții evoluționiste asupra elaborării propriei sale teorii și, încă mai mult, de faptul că îl așezase și pe om în „mașina evoluționistă“. Butler îi recunoștea, ce-i drept, lui Darwin meritul de a fi impus ideea evoluției. Dar cu ce preț? Ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rând, Erasmus Darwin. Preferință care nu putea fi decât întărită de faptul că autorul Originii speciilor contestase influența acestor concepții evoluționiste asupra elaborării propriei sale teorii și, încă mai mult, de faptul că îl așezase și pe om în „mașina evoluționistă“. Butler îi recunoștea, ce-i drept, lui Darwin meritul de a fi impus ideea evoluției. Dar cu ce preț? Ca alți autori cu convingeri asemănătoare, Butler nu s-a putut sustrage impresiei că mintea, etica, arta, pe care le socotea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evitată prin adoptarea atât de fără rezerve a lui Natura non facit saltum.“ Huxley s-a ferit să exprime public asemenea observații pentru a nu furniza argumente adversarilor lui Darwin. Deși susținea că teoria, în întregul ei, este singura ipoteză evoluționistă care are un fundament științific, Huxley afirma, totodată, că nici o specie nouă nu a putut fi produsă în zilele noastre prin selecție și admitea că teoria „prezintă o insecuritate în fundamentul ei logic“. Un alt apropiat al lui Darwin, botanistul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluții consecvent progresive a ființelor vii. Ernst Mayr scria recent că în dezvoltarea filogenetică „ceea ce pare să fie un progres este doar un produs secundar al schimbărilor care au avut loc prin selecția naturală“. Neolamarckismul a reprezentat o altă orientare evoluționistă antidarwinistă. În mod firesc, reluarea într-o formă modificată a ideilor lui Lamarck de către biologi evoluționiști a exercitat o influență mai puternică în Franța. În afara unor obiecții plauzibile care puteau fi formulate împotriva acceptării selecției naturale drept mecanism principal al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
expresii poate să-i ofere un avantaj în competiție cu altele. Mai târziu, înțelegerea principiului selecției naturale în termenii competiției dintre gene pentru transmitere și răspândire a făcut posibilă dezvoltarea sociobiologiei. Odată cu aceasta s-au deschis larg porțile pentru interpretări evoluționiste ale culturii și ale eticii. Asemenea tentative de extindere a științei darwiniene sunt comentate aprobativ de Dennett. El le consideră drept consecințe dintre cele mai firești ale însușirii unei „definiții maximal abstracte a evoluției prin selecția naturală“. Principiile acesteia sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai firești ale însușirii unei „definiții maximal abstracte a evoluției prin selecția naturală“. Principiile acesteia sunt variația, reproducerea sistemelor modificate și dependența modificărilor de relația dintre caracteristicile sistemelor și cele ale ambianței în care există ele. Deplângând opoziția față de abordările evoluționiste ale culturii, Dennett apreciază că susținătorii ei nu țin seama de faptul că evoluția culturii este inseparabilă de dezvoltarea limbajului și a gândirii. Un transfer de concepte de la biologia evoluției la științele omului este, de fapt, nu numai legitim, dar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
constrângerilor biologice, în multe privințe, culturile se pot deosebi unele de altele destul de mult...“ Respingând „reducționismul lacom“, care scapă din vedere deosebiri esențiale dintre lumea valorilor și lumea faptelor, Dennett și cei care îi împărtășesc orientarea naturalistă încurajează integrarea cercetării evoluționiste a naturii omului în studiile asupra culturii, în particular asupra eticii. Simpla acceptare a faptului că selecția acționează nu numai asupra indivizilor, ci și asupra grupurilor, a colectivităților umane, va conduce în mod firesc la abordări evoluționiste ale comportamentului etic
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
încurajează integrarea cercetării evoluționiste a naturii omului în studiile asupra culturii, în particular asupra eticii. Simpla acceptare a faptului că selecția acționează nu numai asupra indivizilor, ci și asupra grupurilor, a colectivităților umane, va conduce în mod firesc la abordări evoluționiste ale comportamentului etic. Altruismul - subordonarea parțială a individului intereselor vitale ale grupului - poate reprezenta un important avantaj adaptativ. Reprezintă oare teoria sintetică a evoluției, elaborată în acest fel, pe baza progreselor înregistrate în științele biologice și în alte domenii ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptaționist“. Presupunerile de bază ale acestui program spun că mutații ce privesc o mare varietate de caractere, promovate de selecția naturală, duc în cele din urmă, prin acumularea și accentuarea lor treptată, la apariția unor specii noi. Explicațiile de tip evoluționist sunt, în esență, explicații ale caracteristicilor adaptative ale organismelor prin selecția naturală. În cuvintele lui Gould, programul „este bazat pe credința în puterea selecției drept un agent care optimizează. El se desfășoară rupând un organism în «trăsături» unitare și propunând
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
puterea selecției drept un agent care optimizează. El se desfășoară rupând un organism în «trăsături» unitare și propunând o explicație adaptativă pentru fiecare, considerată în mod separat. Interacțiunile dintre cerințe selective în competiție exercită singura frână în direcția perfecțiunii...“. Explicațiile evoluționiste, înțelese în acest fel, sunt simple și, drept urmare, extrem de atrăgătoare. Gould credea că ele sunt prea frumoase pentru a fi și adevărate. El avea în vedere, putem presupune, istorisiri evoluționiste cum sunt cele ale lui Dawkins. Întrebarea pe care o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]